Elemente hidrologice

Elemente hidrologice

Ca subunitate a retelei hidrografice a Romaniei, raul Rausor este un afluent de ordinul 5 (dupa sistemul Gravelius) in cadrul acesteia, adica afluent direct al Raului Targului care se varsa in Raul Doamnei afluent al Argesului. Prin intermediul acestuia apele ajung in final in fluviul Dunarea (colector de gradul I pentru aproape intreaga retea hidrografica a tarii).

In cadrul bazinului Raul Targului, bazinul Rausor este situat in sectorul superior, pe partea dreapta, fiind primul afluent mai important al Raului Targului.

Caracteristici morfometrice

Configuratia retelei hidrografice si modul ei de organizare sunt conditionate in principal de tectonica si litologie, precum si de factorii fizico-geografici. (Geografia Romaniei, vol I).

Specifica bazinului hidrografic Rausor este reteaua de tip rectangular, cu confluente sub un unghi cuprins intre 65 si 90° intalnita mai ales in regiunile cristaline inalte.

Rausorul este un bazin de origine carpatica cu o suprafata de avandu-si obarsia pe versantul sudic al Masivului Iezer, sub Culmea Iezerul Mic la altitudinea de 2401 m. In legatura cu izvoarele se afla atat obarsiile raurilor, care au o fluctuatie sezoniera, cat si reteaua de rauri de ordinul 1 (sistemul Horton-Strahler), o retea bogata in cadrul bazinului, dar aproape in totalitate intermitenta. La aparitia unor izvoare intermitente, obarsia se deplaseaza spre acea zona, mai ales primavara, cand topirea zapezii, infiltrarea apei in sol, face ca obarsia difuza sa ocupe o suprafata insemnata a bazinului superior al Rausorului. Inaintarea obarsiilor inspre interfluvii poate fi observata in apropierea lacului de acumulare Rausor, mai ales pe paraiele care se varsa direct in lac: Baratu, Rucareanu, Sefterul Mare etc.

Prin aductiunile facute din bazinul Rausorului spre lacul de acumulare, se poate observa o modificare a liniei izvoarelor, printr-o deplasare spre amonte, datorita noului nivel de de baza creat. La obarsia Rausorului, se poate observa ca o serie de izvoare permanete s-au transformat in izvoare intermitente.

Actiunea de modelare a reliefului in zona izvorelor este exercitata prin aceste deplasari de obarsii, care conduc la declansarea unei eroziuni regresive si la erodarea cumpenei de apa. (Szepesi A. 1997).

In sectorul superior valea poarta numele de Iezerul Mic dupa varful de unde isi are obarsia, apoi dupa ce trece de sectorul de ingustare La Chei este denumita Valea Portaresei pana in apropiere de lacul de acumulare Rausor.

De pe partea dreapta, in sectorul superior, Rausorul primeste afluenti cu caracter intermitent, cu lungimi mici si inclinari mari ale pantei de scurgere, cel mai important fiind Pr. Cocosul. In sectorul median afluenti ca Paraul din Dosul Stanei si Valea Tiul formeaza in sectorul de obarsie ravene si ogase care capata o amploare din ce in ce mai mare datorita pasunatului intensiv (in apropiere fiind un numar de 4 stane) si defrisarii in ras. In sectorul inferior Rachiul Mare, cu izvoare sub Muntele Boldului (1657 m ) si Paraul Ovreiului conflueaza cu Rausorul in sectorul unde acesta are cea mai extinsa lunca, amonte de lacul de acumulare. In aval paraiele Sefterul Mare si Rucareanu se varsa direct in lac.

Pe partea stanga, afluentii din sectorul superior au lungimi si inclinari ale pantei de scurgere mai mari si de asemenea caracter permanent (Paraul Taratoasa cu izvoare sub Muntele Vacarea - 2067 m). In sectorul mijlociu Rausorul primeste Pr. Nanu si o serie de afluenti cu lungimi mici si inclinari ale pantei de scurgere intre 30 si 50° acestia fiind incadrati intre Culmea Cabanei si Culmea Hulubei. La coada lacului de acumulare, in cadrul sectorului inferior, Rausorul primeste pe Huluba, cel mai important afluent al sau, cu izvoare aflate la 1900 m si cu o lungime de 4,6 km. Valea Huluba traverseaza in sectorul superior axul de sinclinal Calusu. Bazinul se dezvolta pe faciesul sisturilor verzi (zona cu clorit) apartinand Complexului de Calusu-Tamasel.

Valea Rausor are un caracter longitudinal, fiind printre putinele vai de acest tip din Masivul Iezer. Caracteristicile principale ale profilului longitudinal al Rausorului,care se dispune in trepte, sunt legate de modelarea glaciara si periglaciara si de rezistenta rocilor. Modelarea glacio-nivala a generat valorile cele mai mari ale pantei profilului longitudinal in sectorul superior.

Scurgerea apei.

Scurgerea apei raurilor este variata in timp de evolutia factorilor climatici si in spatiu, de conditiile de relief, roca, sol, vegetatie.

Regimul hidrologic, a carui alimentare este in principal nivala (tip nival moderat) si mai putin pluviala, are un caracter fluctuant functie de aportul pluviometric diferit de la un anotimp la altul. Astfel primavara si la inceputul verii (lunile mai si iunie), in perioada de topire a zapezilor, precum si in luna noiembrie debitul atinge nivelul maxim iar iarna (in special in luna ianuarie) nivelul minim. La sfarsitul verii, pe fondul apelor mici, apar viiturile in urma ploilor torentiale. Astfel intr-un timp relativ scurt, se produc cresteri mari ale debitelor. Ca si debitele mari de primavara si acestea au importanta mare in modelarea reliefului prin torentialitate.

Raul Rausor, la Statia Rausor prezenta in anul 1974 urmatoarele caracteristici: debitul mediu anual era de 0,7 m³/s, viteza medie 1 m/s si nivelul mediu anual de 117 cm.

Relieful influenteaza scurgerea in principal prin altitudini, dar si prin declivitate. Altitudinea are un rol esential in diferentierea spatiala a scurgerii prin etajarea elementelor climatice (scaderea temperaturilor si cresterea cantitatii de precipitatii odata cu cresterea altitudinilor).

Influenta paraielor asupra vegetatiei forestiere este minima. Aceasta este evidenta in cazul arboretelor de anin si molid situate in limitele raurilor interioare unde nivelul panzei freatice cat si cel al paraielor pot influenta vegetatia forestiera.

Lacurile

Lacurile naturale din bazinul Rausor sunt foarte putine si ocupa o suprafata foarte mica. Acestea sunt mici lacuri pluvio-nivale existente in microdepresiunile nivale de culme care s-au format pe coamele muntilor, in sei si curmaturi (Nedelcu E. 1965) si care adesea au un caracter temporar. Se intalnesc in cadrul Golului de Munte Portareasa, la nivel interfluvial si la altitudini de circa 1800-1900 m. Un exemplu caracteristic este lacul (cu caracter permanent) aflat la altitudinea de 1839 m cantonat in Saua Portareasa dintre Coltii Caprei si Cota 1945 m.

Lacuri artificiale.

Lacul de acumulare Rausor este situat la confluenta Raului Targului cu Rausorul la aproximativ 920 m altitudine. A fost finalizat in anul 1987 avand un baraj de arocamente cu nucleu intern de argila, ca tip de etansare. Barajul are o inaltime de 120 m si o lungime o lungime la coronament de 380 de m, iar lacul de acumulare se intinde pe 4,5 km lungime pe Valea Raul Targului si 3 km pe ramura de pe Rausor. Volumul lacului este de aproximativ 60 mil. mc, avand o suprafata de 190 ha si o suprafata bazinala de 115 kmp. Debitul deversor este de 620 mc/s iar deversorul este de tip vana. Lacul pune in miscare, printr-o galerie de aductiune de cca. 5 km, turbinele centralei Leresti (19 MW putere instalata) precum si cele ale centralei Voinesti (5,8 MW). Pe langa producerea de energie electrica, acesta mai este folosit si in alimentarea cu apa si irigatii.

Lacul este situat in cadrul bazinului Rausor intre M. Zanoaga in S si SV si M. Baratu in N si NE, si are o orientare aproximativ NV-SE. Spre coada lacului de pe Valea Rausorului a fost facuta o derivatie dinspre Valea Bratiei. Aceasta derivatie cat si formarea acumularii de apa au o influenta majora in peisaj care se manifesta prin aparitia unor efecte negative in jurul lacului Rausor, dintre care amintim:

colmatarea puternica realizata prin acumularea masiva a materialului erodat de pe versantii ce inconjoara lacul (in prezent acumularea este mult mai lenta)

fenomene de instabilitate a versantilor, datorita taierii acestora pentru constructia drumurilor forestiere. Este cazul drumului forestier Rausor taiat in versantul M. Zanoaga, care a dus la alunecari de teren

degradarea padurii, mai ales a padurii situate la marginea lacului, spre M. Baratu. La confluenta Rausorului cu Raul Targului, datorita impaduririlor executate, padurea isi reface echilibrul.

eroziunea regresiva puternica realizata de Rausor care se varsa in lacul de acumulare precum si cea exercitata de afluentii sai (V. Huluba, V. Baratu, V. Sefterul Mare, V. Rucareanu)

aparitia unor serii de ravene si alunecari de teren in zona lacului la ape mici, care au si un efect peisagistic negativ, accentuat de lipsa vegetatiei in zonele respective (Szepesi A. 1997).