Mecanismul transportului aluvionar

MECANISMUL TRANSPORTULUI ALUVIONAR

Evolutia transportului aluvionar pe masura cresterii vitezei pe un sector de rau

Transportul solid de fund sau prin tarare este definit ca miscarea aluviunilor care are loc pe fundul albiei sau in imediata vecinatate a acestuia.

Modul de miscare al aluviunilor variaza cu viteza curentului.

La viteze mici fortele care actioneaza asupra particulelor nu pot determina punerea in miscare a acestora. Deci particulele raman in repaus si nu are loc un transport al aluviunilor. Aceasta stare se intalneste in natura la raurile cu aluviuni grosiere (pietris) la debite mici.

Crescand progresiv viteza curentului de apa incep sa se puna in miscare particule izolate. Desi marea masa a aluviunilor se mentine in stare de repaus o parte din particulele izolate sunt antrenate de apa si parcurg o traiectorie prin salturi apoi se depun pe fund ramanand un timp in repaus, rezultand miscarea. Aceasta forma de transport solid se numeste transportul de particule izolate.

Odata cu cresterea vitezelor sporeste si numarul particulelor aflate in miscare, astfel incat, la un moment dar, marea majoritate a particulelor se afla in miscare fie prin alunecare, fie prin rostogolire, fie prin salturi. Aceasta forma de transport solid se numeste transport de masa pe fundu neted (fig.1.a.)

In orice punct al unei sectiuni transversale pe cursul raului vitezele apei nu sunt constante ele pulseaza in jurul vitezei medii. Datorita acestor pulsatii apar variatii ale fortelor de antrenare pe care apa o exercita asupra particulelor solide.

Ca urmare a acestor variatii apar anumite forme in care particulele se opresc, ceea ce da nastere la odulatii foarte fine ale fundului albiei numite rifluri. Aceasta forma de transport solid se numeste transport in rifluri (fig.1.b.). Distantele intre crestele riflurilor sunt de cca 10-40 cm.

In natura, transportul in rifluri este vizibil, in special in zonele cu adancituri mici ale albiilor cu fund nisipos.

Lunginea riflurilor creste pe masura ce creste viteza, astfel incat la viteze mai mari, riflurile ajung sa se suprapuna formand dune de fund care reprezinta ondulatii mai pronuntate cu contur regulat. Fata amonte a dunei are o panta mai mica, iar la capatul aval al dunei panta este mai abrupta. La vederea in plan partea aval a dunei are o scobitura in forma de V. Distanta intre crestele dunei este de ordinul metrilor.

Dunele creeaza un element de perturbare a miscarii aluviunilor in zone de fund. Datprita fortei de antrenare a apei, particulele solide urca panta dunei, iar la capat cad in golul din fata dunei, unde se depun. Astfel frontul dunei inainteaza spre aval. Daca materialul de fund este grosier in loc de .

bancurilor este mai mare de 10 m. Forma de transport se numeste transport in dune si bancuri (fig.1c)

Crescand si mai mult viteza curentului apei fortele de antrenare sporesc si particulele nu se mai pot depune la fundul dunei. Ca urmare devine din nou neted. Aceasta forma de transport se numeste transportul pe fund neted in faza de tranzitie de la dune la antidune (fig.1.d).

Daca viteza este marita si mai mult apar ondulatii care au o forma inversa dunelor, in partea amonte apare o panta mai mare si in partea aval o panta mai mica. Particulele de pe panta aval sunt antrenate de apa si se depun pe frontul amonte al ondulatiilor care inainteaza spre amonte. Ondulatiile de acest tip au fost numite antidune.

Transportul solid de acest tip se numeste transport in antidune. Foarte rar se intalneste in natura.

Viteze mai mari ale curentului determina ruperea completa a patului albiei.

Fig.1 Forme de transport solid de masa ale aluviunilor de fund:

a)                               Transport de masa pe fund neted

b)                              Transport in rifluri

c)                               Transport in dune si bancuri

d)                              Transport de tranzitie de la dune la antidune

e)                               Transport in antidune