Moara cu apa

Moara cu apa

Energia hidraulica este energia care functioneaza datorita presiunii apei sau a unui alt lichid. Energia hraulica este folosita inca din antichitate la macinarea cerealelor, prelucrarea tesuturilor , macinarea minereurilor, etc.

Cea mai utilizata instalatie hidraulica, care este si astazi folosita este moara de apa. Ea are nevoie de o apa curgatoare. Piesa principala care determina functionarea oricarei mori o reprezinta roata cu palete asejata in calea curentului de apa pentru a fi impinsa de acesta. Astfel se obtine miscarea de rotatie a axului rotii.

Materialele arheologice descoperite in Romania pun la dispozitie, martorii originale a acestei evolutii istorice, relevand importanta contactelor culturale cu marile civilizatii ale antichitatii greco-romane deopotriva in perioada clasica elena (atunci apare si se generalizeaza moara paralelipipedica cu miscare lineara), elenistica (acum se produce trecerea de la moara lineara la cea circulara) si mai ales romana, cand se generalizeaza tipurile fundamentale ale morii: de mana, cu tractiune animaladar si cea hidraulica, raspandita in ambele versiuni tipologice: cu transmisie directa - tipul oriental, cu roata orizontala - si cu angrenaj pentru multiplicarea vitezei - tipul occidental, avand roata verticala.

Dacia a cunoscut moara cu apa, cel putin la nivelul marilor orase si resedinte de legiuni, caracterizate printr-o mare densitate demografica, de unde si necesitatea aplicarii unor tehnologii superioare, inca din sec. II-III e.n.

Prin generalizarea morilor de apa, intre secolele X-XII, in intreaga Europa, inclusiv in tara noastra, moraritul devine, dintr-o mai veche indeletnicire gospodareasca, o importanta industrie feudala, la inceput, monopol al marilor feude laice si ecleziastice si al domnilor de tara sau al principilor, treptat, intrand an posesia lor, asa cum s-a antamplat si cu instalatiile hidraulice, si cu cumunitatile obstesti taranesti.

Valorificarea energiei cinetice a cursurilor de apa din zonele situate pe ambii versanti ai tuturor formatiilor muntoase din Romania a fost facuta, pentru intaia oara, inca din perioada dacica, in procesul finisarii si spalarii tesuturilor din lana, la cea mai simpla instalatia hidraulica, in cadrul careia, agentul mecanic este insusi suvoiul de apa, proiectat cu forta turbionara la baza dispozitivului, pentru crearea curentului de apa circular, care antreneaza tesaturile introduse in steaza sau valtoare.

Simplitatea tehnica a instalatiei si caracterul natural al procesului (reprodus dupa fenomenul vartejurilor de pe cursul vijelios al apelor de munte), raspandirea sa maxima pe intreg teritoriul tarii, in aceeasi varianta, imprumutarea denumirii de la fenomenul natural confera acesteia, valoarea istorica de cea mai veche tehnica hidraulica de prelucrare a unor produse pe teritoriul Romaniei.

MOARA CU ROATA ORIZONTALA ('CIUTURA')
Toplet, jud. Caras-Severin

In categoria instalatiilor pentru macinat cereale, moara cu ciutura reprezinta cea mai simpla instalatie din seria tipologica a morilor hidraulice, avand transmisia, de la roata la piatra alergatoare, directa.
Pentru randamentul sau scazut, datorat tocmai acestor parametri tehnici, denumirea sa populara este de 'rasnita'.

MOARA CU SASE ROTI ORIZONTALE ('CIUTURI')
Galesoaia, jud. Gorj

Moara cu sase ciuturi provine din satul Galesoaia (com. Calnic, jud. Gorj), de pe apa raului Tismana, unde fusese ridicata in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Prin anumite particularitati tehnice si arhitecturale, dar mai ales prin numarul de instalatii de macinat, ea completeaza seria tipologica a morilor cu ciutura din muzeu, demonstrand spiritul creator al constructorilor populari din aceasta zona, care prin anumite modificari ale instalatiei traditionale au reusit sa foloseasca maximal resursele locale.

Schita - moara vazuta tranversal

MOARA CU DOUA ROTI ORIZONTALE ('CIUTURI') SI ANGRENAJ DE TRANSMISIE

Rau de Mori, jud. Hunedoara

Instalatia morii hidraulice si angrenaje de transmisie a fost recuperata in anul 1982, de la un monument defalcat, din comuna Rau de Mori, judetul Hunedoara.

Moara a fost construita in anul 1920, avand mai multe inovatii fata de tipul traditional, raspandit frecvent in satele din zona Hategului, tip caracterizat prin dotarea cu o singura roata, avand un diametru mediu de cca. 0,80 cm. si transmisia directa, prin axul vertical al rotii hidraulice.

Vedere longitudinala

MOARA CU ROATA ORIZONTALA ('CIUTURA') SI ADMISIE PRIN AJUTAJ ('BUTONI')
Svinita, jud. Mehedinti

'Rasnita cu butoni' a fost transferata, in anul 1967, din comuna Svinita, judetul Mehedinti, situata pe apa Elisovei din Clisura Dunarii.
In registrul cadastral austriac, rasnita 'Novana' (moara noua), denumire data de localnici pentru ca a fost prima instalatie de acest fel a carei constructie fusese realizata din zidarie de piatra si nu din barne asezate in cununi orizontale, este atestata de la sfarsitul secolului al XVIII-lea.

MOARA CU TREI ROTI ORIZONTALE ('CIUTURI')
Arcani, jud. Gorj

Moara din Arcani este una dintre cele cateva sute de mori cu ciutura existente pana nu demult in zonele de nord ale Olteniei. Spre deosebire de morile cu ciutura din Banat, cele din Oltenia sunt de dimensiuni mai mari, cu cate 3-4 si chiar si cu 6 ciuturi.
Moara din Arcani este prevazuta cu trei instalatii de macinat, actionate fiecare de cate o ciutura, o roata hidraulica orizontala cu palete ('cauce') in forma de lingura - stramosul turbinei lui Pelton.
Axul vertical al ciuturii pune in miscare piatra alergatoare, prin transmisie directa, fara intermediul vreunui angrenaj. Admisia apei la roata se face prin trei scocuri, puternic inclinate.