Sisteme de monitorizare a calitatii apelor

Monitorizarea calitatii apelor constitue un suport vital pentru orice program de manegement al apelor. Monitorizarea apelor este definita ca o activitate integrata de evaluare a carateristicilor fizice, chimice si biologice ale apei in relatie cu conditiile de sanatate umana si cele ecologice raportate la o utilizare destinata apei. In proiectarea si implementarea programelor de monitorizare a apelor este vital a se considera diferentele in caracteristicile spatio-temporale in paralel cu accesibilitatea de monitorizare a fiecarei surse in parte. De asemenea, sunt foarte importante formularea si implementarea unui sistem eficient de management al datelor si metodelor de comunicare si schimb de informatii intre colaboratori, beneficiari si public.

Proiectarea unei retele de monitorizare trebuie sa raspunda la cateva probleme generale referitoare la:

• coroborarea masuratorilor de emisie cu cele de imisie;
• asigurarea unor determinari atat in zonele de fond, cat si in cele aflate sub incidenta impactului antropic;
• alegerea unor frecvente de monitorizare si a unor densitati spatiale optime ale retelelor;
• obtinerea datelor de calitate a apei, dar si a celor de cantitate;
• abordarea sistemica: alaturi de faza apoasa trebuie considerate si materiile in suspensie, sedimentele si biocenozele

Informatia furnizata de programul de monitorizare a calitatii apelor se utilizeaza pentru: elaborarea de rapoarte, stabilirea criteriilor de calitate a apelor (care vor sta la baza elaborarii unei strategii de evaluare), evidentierea detaliilor relevante pentru factorii de decizie si selectarea variabilelor de monitorizare (numar minim de indicatori care sa permita caracterizarea descarcarilor de poluanti).

Un inventar actual al substantelor chimice comercializate a evidentiat ca din aproximativ 100.000 substante chimice, aproximativ 4.000 pot sa apara la nivelul mediului acvatic. Dintre acestea, sunt monitorizate concentratiile doar la 30-40 dinte cele mai importante. In consecinta exista o lacuna mare asupra poluarii chimice, fie datorita lipsei de metode analitice, fie ca rezultat al costurilor aferente. Informatiile de ecotoxicologie sau de circulatie a poluantilor in mediu se refera in prezent doar la cei 30-40 de compusi. In consecinta, controlul poluarii apelor pentru prognoze si detectie a incarcarilor de poluanti, evaluarea conditiilor de calitate la nivel de bazin hidrografic, precum si evaluarea functiilor ecologice ale ecosistemelor acvatice impune integrarea masuratorilor chimice (apele, materiile in suspensie si sedimentele), cu cele biologice si cu evaluarile ecotoxicologice. Aceasta abordare integrata permite interpretarea obiectiva a lantului cauza/efect. In acest sens a fost aprobat ORD.31/2006 pentru aprobarea Manualului pentru modernizarea si dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din Romania (SMIAR)

1. Etapele de proiectare

Modernizarea si dezvoltarea sistemului de monitoring integrat al apelor are ca scop evaluarea coerenta si cuprinzatoare a starii corpurilor de apa si a evolutiei acesteia in timp in vederea stabilirii programelor de masuri si a eficientei acestora si presupune parcurgerea unor etape distincte:

stabilirea subsistemelor de monitorizare;

stabilirea mediilor de investigare;

stabilirea structurii spatiale;

definirea tipurilor de monitoring;

stabilirea elementelor de calitate de monitorizare;

stabilirea frecventelor de monitorizare;

ierarhizarea laboratoarelor.

In vederea optimizarii retelelor de monitorizare trebuie considerate trei elemente:

1. Sistemul informational de monitorizare: pentru obtinerea informatiei optime este necesar sa avem in vedere toate etapele pe care le parcurge informatia in cadrul retelei (prelevarea de probe, analiza fizico-chimica si biologica, baza de date modelarea proceselor, elaborarea rapoartelor si utilizarea datelor pentru elaborarea deciziilor).
• Optimizarea propriu-zisa a retelei: se realizeaza in urma analizei modului in care reteaua existenta a raspuns necesarului de informtii si a identificarii cauzelor pentru care informatiile obtinute nu acopera in intregime necesarul.
• Analiza cost-eficienta. Costurile aferente activitatilor de monitorizare sunt ridicate, in special cele aferente activitatilor de rutina (frecvente de recoltare ridicate). Costurile globale ale unui sistem de monitorizare pot fi diminuate daca densitatea spatiala si frecventa de supraveghere sunt diminuate fara a afecta obiectivele urmarite si consistenta datelor. In acest sens, analizele automate precum si statiile automate de monitorizare reduc substantial costurile, insa doar la un numar limitat de obiective si variabile.

Standardizarea si optimizarea retelelor de monitorizare a calitatii apelor la nivel nantional si, in mod deosebit la nivel international constituie un element complex, mai ales daca se are in vedere armonizarea cerintelor privitoare la abordarea integrata cu balanta cost/eficienta.

2. Programe de monitorizare a calitatii apelor

Tipurile de programe de monitoring pentru calitatea apelor sunt in concordanta cu cerintele Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare (Anexa 1), precum si cu cerintele legislatiei prin care a transpus legislatia europeana din domeniul ape si prevede mai multe tipuri de programe de monitoring pentru apele de suprafata si anume:

I. Programul de monitoring de supraveghere (S) - are ca scop evaluarea starii globale a apelor din cadrul fiecarui bazin sau sub-bazin hidrografic, furnizand informatii pentru: validarea procedurii de evaluare a impactului, proiectarea eficienta a viitoarelor programe de monitoring, evaluarea tendintei de variatie pe termen lung a starii de calitate a resurselor de apa. Monitoringul de supraveghere se realizeaza pe o perioada de un an in cadrul unui ciclu de 6 ani corespunzator planului de gospodarire a apelor, pentru toate sectiunile de monitorizare, precum si pentru toate elementele de calitate biologice, hidromorfologice si fizico-chimice generale. In ceilalti 5 ani ai fiecarui ciclu de 6 ani corespunzator fiecarui plan de gospodarire a apelor, monitoringul de supraveghere va prelua datele din monitoringul operational; dupa caz, acesta se completeaza cu acele elemente ale monitoringului de supraveghere care raspund prevederilor specifice din legislatia nationala armonizata cu prevederile aquis-ului comunitar.

II. Programul de monitoring operational (O) - trebuie realizat pentru toate acele corpuri de apa care, pe baza presiunilor, a evaluarii impactului, a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca avand riscul sa nu indeplineasca obiectivele de mediu. Monitoringul operational are ca scop stabilirea starii ecosistemelor acvatice ce prezinta riscul de a nu indeplini obiectivele de mediu precum si evaluarea oricaror schimbari in starea unor astfel de ecosisteme acvatice, schimbari aparute datorita aplicarii programului de masuri stabilit.

III. Programul de monitoring de investigare (I) - trebuie efectuat pentru: identificarea cauzelor depasirilor standardelor de calitate si altor reglementari din domeniul gospodaririi apelor, identificarea si certificarea cauzelor pentru care un corp de apa nu poate atinge obiectivele de mediu, acolo unde monitoringul de supraveghere arata ca obiectivele stabilite pentru un corp de apa nu se pot realiza, iar monitoringul operational nu a fost inca stabilit si stabilirea impactului poluarilor accidentale.

IV. Programul de sectiuni de referinta (R) - se stabileste pentru acele sectiuni in regim natural sau cvasinatural - fara impact antropic sau cu influente antropice minime - care au ca scop stabilirea conditiilor de referinta pentru fiecare tip, in conformitate cu cerintele Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare.

V. Programul "cea mai buna sectiune disponibila" (CBSD) - se va aplica pentru fiecare tip de curs de apa care sufera impactul activitatii umane, numit si corp de apa care prezinta o singura categorie de risc, pentru care nu a fost posibila gasirea unei sectiuni de referinta. Acolo unde nu se pot identifica sectiuni pentru corpurile de apa care prezinta o singura categorie de risc, se vor selecta sectiuni pentru corpurile de apa cu mai multe categorii de risc.

VI. Programul de intercalibrare pentru starea ecologica (IC) - se refera la sectiunile care participa la exercitiul european de intercalibrare, al carui scop este definirea claselor starii ecologice, respectiv valorile limita intre starea foarte buna/buna si dintre starea buna/moderata, in conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare.

VII. Programul de potabilizare (P) - se refera la sectiunile de captare apa de suprafata destinata potabilizarii cu debit de prelevare > 100 m³/zi, unde se vor monitoriza elemente de calitate din HG 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare si a Normativului privind metodele de masurare si frecventa de prelevare si analiza a probelor din apele de suprafata destinate producerii de apa potabila cu modificarile si completarile ulterioare si substantele prioritare/prioritar periculoase

VIII. Programul de monitorizare din zonele vulnerabile (ZV) - se refera la sectiunile de monitorizare din perimetrele ce au fost definite ca zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati, inclusiv sectiunile pentru apele identificate a fi poluate sau susceptibil a fi poluate cu nitrati din surse agricole, in conformitate cu prevederile HG 964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole cu modificarile si completarile ulterioare; in cadrul acestui program, frecventa de monitorizare a formelor de azot, in special a nitratilor, poate fi modificata in functie de prevederile in vigoare ale legislatiei specifice conexe HG 964/2000.

IX. Programul de monitoring pentru ihtiofauna (IH) se refera la zonele salmonicole si ciprinicole identificate, iar elemente de calitate fizico-chimice si frecventele de monitorizare sunt cele prevazute de HG 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole. Pentru corpurile de apa unde:

elementele de calitate s-au incadrat in obiectivele de calitate prevazute in HG 202/2002, programul IH se realizeaza cu frecventa de supraveghere stabilita.

• apa care necesita protectie si imbunatatire a calitatii pentru a intretine viata piscicola situate in aval de sursele de poluare, care nu se incadreaza in cerintele legislatiei, impune frecventa de monitorizare prevazuta in HG 202/2002; acest program nu se aplica corpurilor de apa folosite pentru cresterea intensiva a pestilor.

X. Programul pentru protectie habitate si specii (HS) - se va aplica in zonele protejate, unde se vor monitoriza elemente de calitate a mediului hidric caracteristice pentru fauna si/sau flora protejata.

XI. Programul pentru conventii interntionale (CI) - va monitoriza acele sectiuni si acele elemente de calitate prevazute in conventiile si acordurile internationale la care Romania este parte, cu frecventa stabilita in acestea.

XII. Programul de cunoastere a alterarilor presiunilor morfologice (CAPM) - are ca scop cunoasterea impactului alterarilor hidromorfologice asupra apelor. In aceste sectiuni se vor monitoriza obligatoriu elemente de calitate biologice, deoarece pot exista sectiuni unde se analizeaza elementele biologice si hidromorfologice, fara a se analiza cele fizico-chimice, cu frecventa mai mare pentru elemente de calitate mai sensibile la tipul de alterare hidromorfologica. Sectiunile de monitorizare se vor selecta:

• pentru acele corpuri de apa care sunt la risc/posibil la risc numai datorita alterarilor hidromorfologice;
• astfel incat sa se studieze un singur tip de impact ca: impactul regimului nivelelor in aval de un lac de acumulare, impactul regimului debitelor minime in aval de un lac de acumulare sau in aval de prelevari de debite importante, impactul unui obstacol important asupra speciilor migratoare, impactul disparitiei zonelor umede asupra florei si faunei pe un sector de rau.

In cazul in care o sectiune de monitoring serveste mai multor tipuri de programe de monitoring, deci este o sectiune pentru S, O, CBSD, IC, P, IH, ZV, HS, se vor monitoriza toate elementele de calitate cerute de fiecare program, alegand frecventa cea mai ridicata pentru fiecare din indicatori si utilizand datele obtinute pentru completarea informatiilor si chestionarelor in vederea raportarilor cerute de diferitele programe de monitorizare

Monitorizarea calitatii apelor din rauri

Acest subsistem are cea mai larga dezvoltare pentru ca sursele de apa de suprafata sunt: cele mai importante pentru alimentarea cu apa, receptor pentru evacuari de ape uzate si pentru ca planurile de gospodarire si sistemul de monitorizare sunt cele mai accesibile. In cadrul acestui subsistem trebuie sa se faca o diferentiere intre monitorizarea calitatii apelor curgatoare, a suspensiilor si a sedimentelor din acestea, toate aceste componente facand parte din reteaua de monitorizare a apelor curgatoare de suprafata. Unitatea de referinta in organizarea sistemului de monitorizare ambientala (imisii) este bazinul hidrografic, iar sistemul de monitorizare la nivel local este mai ales pentru evaluarea surselor punctiforme (emisii).

Organizarea sistemului de monitorizare pentru apele de suprafata curgatoare se face in conditii diferite si are la baza urmatoarele criterii:

I. In conditii naturale:

Abordarea multifunctionala: se refera la diferitele utilizari ale apelor in activitatea umana: sisteme de transport, extractie minereuri, generare energie, ape tehnologice si de racire, irigatii, piscicultura, recreere si turism, alimentare cu apa potabila.

Abordarea ecosistemica: este impusa de problemele care pot afecta calitatea apei din punct de vedere fizico-chimic, biologic, morfologic, hidrologic si ecologic.

II. In conditii de poluare:

Abordarea in functie de sursele de poluare: daca poluarea se datoreaza unei surse de poluare punctiforme, solutia optima o constituie monitorizarea efluentului respectiv. Daca sursa de poluare este difuza (agricultura, populatie, industrie) - cum se intampla frecvent la nivelul bazinelor hidrografice - aceasta are o pondere insemnata in bilantul global de poluare. In acest caz este recomandata monitorizarea intregului bazin hidrografic.

Abordarea integrata. In controlul poluarii se utilizeaza frecvent doua moduri de abordare: a emisiilor si a imisiilor. Pentru emisii sunt impuse limite la evacuare, care sunt monitorizare periodic aval de descarcarea in emisar. Pentru imisii se porneste de la situatia actuala a calitatii receptorului, in baza altor standarde de calititate din care decurg conditiile de evacuare.

Informatiile referitoare la sectiuni de monitoring, programe de monitoring, medii de investigare, elemente de calitate de monitoring, frecventa de monitorizare pentru sub-sistemul rauri se vor completa conform unor talele model si se vor adauga baze de date. Aceste date se refera la caracteristicile fizico-chimice si bacteriologice ale mediului acvatic, si la monitorizarea biotei. Se analizeaza toate sectiunile raului astfel incat sa se poata ajunge la o cunoastere a starii tuturor corpurilor de apa. Pentru corpurile de apa la risc trebuie sa existe cel putin o sectiune reprezentativa de monitoring. In cazul in care, pe un corp de apa la risc sau posibil la risc nu este stabilita o sectiune de monitoring, starea acestui corp poate fi determinata de o alta sectiune situata pe un alt corp de apa care prezinta aceeasi tipologie si aceleasi categorii de presiuni antropice, cu precizarea ca acest lucru trebuie foarte bine argumentat si justificat. Noul sistem de monitorizare a raurilor tine seama si de componentele: sedimente, materii in suspensie si biota, pentru fiecare introducandu-se un cod, astfel:

- A-apa,

- S-sedimente,

- MS-materii in suspensie,

- B-biota.

Elemente de calitate de investigare pentru rauri, indiferent de categoriile de risc sunt:

a) elemente de calitate fizico-chimice si specifice:

• generale (G): temperatura, conductivitate/reziduu fix, pH, alcalinitate, materii in suspensie, turbiditate, culoare,
• substante organice (SO): oxigen dizolvat, CCO-Mn, CCO-Cr, CBO₅, COT, COD,
• nutrienti (N): azotiti, azotati, amoniu, N total, ortofosfati, P total, clorofila "a",
• metale grele din lista substantelor prioritare/prioritar periculoase (SP-MG) din HG 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase
• micropoluanti organici din lista substantelor prioritare/prioritar periculoase (SP-MO) din HG 351/2005,
• AP- poluantii din lista I si II din HG 351/2005, precum si alti poluanti specifici bazinului hidrografic in functie de presiunile existente in respectivul bazin hidrografic, cum ar fi: fier, mangan, cloruri, sulfati, fluoruri, fenoli, detergenti anionici activi, AOX.

Selectarea substantelor de tip SP-MG, SP-MO, AP specifice bazinului hidrografic, relevante pentru a fi monitorizate, se face in urma unei audit al prezentei substantelor in conformitate cu procedura prevazuta in OM 501/2003 privind aprobarea Regulamentului pentru intocmirea inventarului initial al surselor de poluare pentru mediul acvatic si apele subterane urmata de analiza completa a identificarii prezentei acestora, numita "screening" din amonte in aval. Pentru corpurile de apa in regim natural, fara impact antropic, analiza completa va viza numai substantele care pot fi gasite in fondul natural, in special metale grele de origine naturala;

b) elemente de calitate biologice

• fitoplancton (FPL) - componenta taxonomica - lista si numar specii, densitate, index saprob, biomasa - numai in caz de eutrofizare;
• microfitobentos (mFB) - componenta taxonomica - lista si numar specii, densitate, index saprob;
• macrofite (MF) - componenta taxonomica - lista si numar specii, densitate;
• zoobentos (ZB) - componenta taxonomica - lista si numar specii, densitate, index saprob, indice de diversitate, specii sensibile la impact antropic;
• fauna piscicola (P) - componenta taxonomica - lista si numar specii, densitate, specii sensibile la impact antropic, structura pe varste;
• zooplancton (ZPL)- furnizeaza informatii utile in anumite cazuri: eutrofizare, poluari accidentale;

c) elemente de calitate microbiologice: coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali; analiza elementelor de calitate microbiologice se executa in sectiunile de captare apa de suprafata pentru potabilizare (P), in sectiunile retelei trans-nationale de monitoring (TNMN) din cadrul Conventiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR) si in alte sectiuni unde este stabilita monitorizarea acestor elemente de calitate in cadrul conventiilor si acordurilor bilaterale sau interntionale;

d) elemente de calitate ale poluantilor toxici de origine naturala sau antropica:

• metale grele (MG) din lista II si din lista de substante prioritare/prioritar periculoase din HG 351/2005,
• substantele prioritare/prioritar periculoase (SP-MO) din HG 351/2005, relevante pentru elemente de calitate biologica de raspuns, in conformitate cu tabel nr. 4;

e) elemente de calitate ecotoxicologice (biota) - care sa evidentieze efectele metalelor grele si a poluantilor organici de origine antropica, prin aplicarea metodologiei de evaluare de risc si de impact prevazuta in OM 245/2005 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a riscului substantelor periculoase din listele I si II si al substantelor prioritare/prioritar periculoase in mediul acvatic prin modelare matematica si a Metodologiei de evaluare a impactului substantelor periculoase din listele I si II si al substantelor prioritare/prioritar periculoase asupra mediului acvatic prin teste ecotoxicologice - alge verzi, dafnia, pesti

Pentru mediile de investigare "sedimente" si/sau "suspensii" se monitorizeaza:

• metalele grele (MG) din lista II si din lista de substante prioritare/prioritar periculoase din HG 351/2005
• micropoluanti organici (SP-MO) relevanti pentru sedimente: antracen, difenileteri bromurati, di(2-etilhexil)ftalat, endosulfan, fluorantren, hexaclorbenzen, hexaclorbutadiena, hexaclorociclohexan, naftalina, pentaclorbenzen, pentaclorfenol, PAH, triclorobenzen, hexaclorciclohexan, percloretilena, DDT, aldrin, dieldrin, endrin, izodrin,
• formele de nutrienti - azot total si fosfor total - in sectiunile transfrontiera de pe rauri si in sectiunile retelei trans-nationale de monitoring (TNMN), cu aceeasi frecventa ca cea stabilita pentru mediul de investigare apa.   

Monitorizarea calitatii apelor din lacuri

Spre deosebire de monitorizarea calitatii raurilor, pentru care se are in vedere sectiunile si frecventele de recoltare, indicatorii determinati si procedeele de prelevare a probelor, in cazul monitorizarii calitatii lacurilor trebuie sa se aiba in vedere procesele specifice de stratificare, amestecare, sedimentare si a proceselor de la interfata sedimente-apa. In cadrul activitatii de monitorizare se urmareste mai ales circulatia elementelor nutritive (forme de azot, fosfor si carbon) si a elementelor activitatilor specifice (metale grele, pesticide, compusi greu degradabili care, de regula se acumuleaza in sedimente).

La nivel european, organizarea monitorizarii calitatii apei lacurilor a stabilit densitatea spatio-temporala pe baza a 3 retele de monitorizare:

Retea de baza: cu densitatea spatio-temporala de 1/3500 km² si care cuprinde aproximativ 200 de lacuri de referinta si 800 reprezentative;

Retea de impact: cu densitatea spatio-temporala in functie de numarul de locuitori:

- Un curs de apa la 10.000 km² pentru o densitate mai mica de 50 locuitori/km²;

- Un curs de apa la 5.000 km² pentru o densitate cuprinsa intre 50 si 100 locuitori/km²;

- Un curs de apa la 2.500 km² pentru o densitate mai mare de 100 locuitori/km²;

Retea cu regim specific de supraveghere in cazul lacurilor cu suprafata mai mare de 100 km². La nivel european sunt aproximativ 100 de lacuri care fac parte din aceasta catogorie.

Frecventa de prelevare a probelor este de 4-8 ori/an, urmarindu-se mai ales doua elemente: a). gradul de trofie (sensibilitatea lacului la procese de eutrofizare) si b). acumularea de metale grele si micropoluanti organici in sedimente. Recoltarea probelor se face atat in timpul circulatiilor de primavara si toamna, cat si in timpul sezonului rece al anului. In lunile de vara, prelevarea probelor este indicat a se face lunar sau/si ori de cate ori se semnaleaza modificari sesizabile ale calitatii apei (infloriri). In tara noastra monitorizarea calitatii lacurilor este prevazuta in anexa Ordinului nr.31/2006.

Sunt introduse in baza de date informatiile referitoare la sectiuni de monitoring, programe de monitoring, medii de investigare, elemente de calitate de monitoring, frecventa de monitorizare, astfel:

numele lacului,

sectiunea:

pentru lacurile de acumulare sunt: coada lac, mijloc lac, baraj;

pentru lacurile cu suprafata mica se poate renunta la o sectiune de prelevare,

pentru lacurile de acumulare sunt: profil "suprafata" pentru sectiunea "coada lac", profil "suprafata, zona fotica, limita zona fotica" pentru sectiunea "mijloc lac" si profil " suprafata, zona fotica, limita zona fotica" pentru sectiunea "baraj";

pentru lacurile cu adancime si transparenta reduse se preleveaza numai din profilul suprafata.

corpul de apa /corpurile de apa; pentru lacurile care nu sunt supuse presiunilor antropice si care sunt de acelasi tip, este suficienta monitorizarea unui lac, avand in vedere necesitatea evaluarii starii corpurilor de apa;

Pentru lacurile de acumulare ce au captari de apa pentru potabilizare se preleveaza si din sectiunea "priza" (in conformitate cu HG 100/2002). Sectiunile "baraj" si "priza" se pot cumula in cazul in care sunt foarte apropiate, avand prioritate sectiunea "priza".

Pentru lacurile naturale se stabileste o singura sectiune, respectiv "mijloc lac", pe profilul "suprafata", cu exceptia lacurilor cu suprafete si/sau adancimi mari, unde se stabilesc si alte sectiuni/profile in functie de particularitatile lacului. Pentru lacurile greu accesibile, sectiunile se stabilesc in functie de posibilitatile de prelevare.

Si in cazul monitorizarii lacurilor se tine seama de componentele sedimente, materii in suspensie si biota cod de notare fiind identic cu cel al raurilor.

elemente de calitate fizico-chimice si specifice: identic cu elemente de calitate de investigare pentru rauri, cu exceptia parametrului "turbiditate" care se inlocuieste cu parametrul "transparenta";

elemente de calitate bacteriologice: identic cu elemente de calitate de investigare pentru rauri;

elemente de calitate biologice:

fitoplancton (FPL) - componenta taxonomica - lista si numar specii, densitate, biomasa, clorofila "a";

microfitobentos (mFB) - componenta taxonomica - lista si numar specii, densitate;

macrofite (MF) - componenta taxonomica - lista si numar specii, densitate;

zoobentos (ZB) - componenta taxonomica - lista si numar specii, densitate, diversitate, specii sensibile la impact antropic;

fauna piscicola (P) - componenta taxonomica - lista si numar specii, densitate, specii sensibile la impact antropic, structura pe varste;

zooplancton (ZPL) - furnizeaza informatii utile in anumite cazuri: eutrofizare, poluari accidentale;

4. elemente de calitate ecotoxicologice: in mod asemanator cu cele pentru rauri.

Frecventa de monitorizare pentru fiecare grupa de elemente de calitate de monitorizat este prezentata in legislatie. In caz de aparitie a fenomenelor de eutrofizare sau a poluarilor accidentale, frecventa se mareste pana la disparitia acestor fenomene. In cazul poluantilor de tip SP-MG, SP-MO, AP se realizeaza cel putin o data analiza completa numai intr-o sectiune care este de regula sectiunea ''priza lac'' - daca are folosinta de alimentare cu apa pentru potabilizare - sau sectiunea ''mijloc'' - o proba compozita in zona fotica, analiza la care se identifica substantele prioritare/prioritar periculoase, substantele din lista I si II relevante pentru fiecare lac monitorizat. Substantele de tip SP-MG, SP-MO, AP se considera relevante pentru un lac daca valoarea concentratiei constatate este de 80 % din valoarea standardului de calitate. Standardele de calitate sunt prevazute in HG 351/2005 pentru lista I, lista II si lista substantelor prioritare/prioritar periculoase, precum si in Normativul privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa pentru alte substante decat cele din HG 351/2005. Dupa identificarea elementelor de calitate SP-MG si SP-MO relevante pentru fiecare lac, frecventa de monitorizare a acestora este lunara, in conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare.

Principala proprietate a particulelor din sedimente este capacitatea de adsorbtie. Datorita acestei proprietati, sedimentele pot retine ionii si compusii organici, producand o scadere a concentratiei lor in mediul apos. In conditiile modificarii unor indicatori fizico-chimici ai apei (pH, conductivitate, salinitate, temperatura, oxigen dizolvat), compusii adsorbiti pot fi mobilizati in faza apoasa determinand in acest caz o crestere a concentratiei. In functie de conditiile de echilibru de la interfata apa-sediment si de proprietatile poluantului, sedimentul poate deveni astfel sursa de poluare. Procesul de redizolvare a poluantului poate conduce la o asimilare biologica a acestora, in principal prin organismele bentice. In acest fel poluantii sunt introdusi din sistemul abiotic in cel biotic.

Asigurarea comparabilitatii analizelor de sedimente trebuie sa tina cont de fractiunea granulometrica, continutul in Al, Fe, humus si substanta organica.

Sedimentele se monitorizeaza in lacurile naturale sau de acumulare numai in sectiunea ''mijloc lac'', atat pentru lacurile de acumulare, cat si pentru cele naturale, cu frecventa de o data pe an. Pentru probele de sedimente se monitorizeaza:

• MG - metale grele din lista II si din lista de substante prioritare/prioritar periculoase din HG 351/2005,
• SP-MO - micropoluanti organici relevanti pentru sedimente - antracen, difenileteri bromurati, di(2-etilhexil)ftalat, endosulfan, fluorantren, hexaclorbenzen, hexaclorbutadiena, hexaclorociclohexan, naftalina, pentaclorbenzen, pentaclorofenol, PAH, triclorobenzen, hexaclorciclohexan, percloretilena, DDT, aldrin, dieldrin, endrin, isodrin. Concentratia acestor indicatori este comparata cu limita maxima admisibila conform Ordinului nr.1888/2007.

Suspensiile constituie fractiunea solida care ramane dupa filtrarea apei pe o hartie de filtru cu porii de 0,45 μm (aceasta dimensiune a porilor permite trecerea coloizilor).    Experienta a dovedit ca, materiile in suspensie sunt mai bogate in micropoluanti organici decat sedimentele de fund (nefractionate). Acest lucru se datoreaza suprafetei adsorbante mai mari a suspensiilor comparativ cu sedimentele de fund.

In consecinta, pentru elaborarea unui program de monitorizare se recomanda supravegherea poluarii asociate materiilor in suspensie si sedimentelor, cel putin o data pe an.

2.3. Monitorizarea calitatii apelor tranzitorii

Apele tranzitorii sunt reprezentate de toate apele localizate in vecinatatea zonei costiere, unde exista un contact si un amestec intre apele dulci care curg dinspre continent si apele marine sarate si pot fi reprezentate de : estuare, delte, lagune, golfuri, porturi si canale artificiale unde exista un amestec intre apele dulci si apele marine; ecosistemul acestor tipuri de medii acvatice joaca un rol important in reducerea incarcarilor de poluanti transportati de rauri si respectiv, in protectia mediului marin.

Apele tranzitorii sunt caracterizate de: variatii ale salinitatii, variatii termice sezoniere puternice, hidrodinamism limitat, amestec vertical in special sub actiunea vantului, structura laminara a masei apei, aport continuu cu materiale detritice organice si anorganice, o crestere rapida a zonei de sedimentare in comparatie cu adancimea redusa a apei, prezenta sedimentelor fine, prezenta abundenta a materiilor organice, concentratii mari de nutrienti care sunt rapid reciclati, tendinte de schimbare rapida a mediului, biota variabila, zonare orizontala si verticala a biotei.

Monitorizarea apelor tranzitorii necesita o faza preliminara pentru delimitarea lor fizica, in special pentru estuare si delte, comparativ cu tipurile reprezentate de golfuri si lagune.

Sunt identificate 3 tipuri de ape tranzitorii, respectiv:

ape tranzitorii fluviale;

ape tranzitorii lacustre;

ape tranzitorii marine.

Pentru fiecare dintre aceste tipuri de apa tranzitorie, informatiile referitoare la sectiuni, programe de monitoring, medii de investigare, elemente de calitate si parametri de monitoring, frecventa de monitoring se prezinta diferentiat, datorita particularitatilor si elementelor caracteristice fiecarui tip de apa tranzitorie. Toate corpurile de apa tranzitorie sunt reprezentate de corpuri de apa la risc/posibil la risc, pentru care trebuie sa existe cel putin o sectiune reprezentativa de monitoring.

Datorita faptului ca apele tranzitorii sunt corpuri de apa la risc/posibil la risc, nu se pot identifica in prezent sectiuni de referinta si se aplica programul 'cea mai buna sectiune disponibila' CBSD); acest program se aplica in general pentru corpurile cu o singura categorie de risc. Acolo unde nu se pot identifica sectiuni pentru corpurile de apa cu o singura categorie de risc, se selecteaza sectiuni pentru corpurile de apa cu mai multe categorii de risc.

Programul de monitoring pentru moluste* (M) se refera la zonele pretabile pentru cresterea si dezvoltarea molustelor, elementele fizico-chimice si frecventele de monitorizare fiind cele prevazute de HG 201/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluste. Pentru corpurile de apa unde parametrii s-au incadrat in obiectivele de calitate, programul de monitorizare se realizeaza cu frecventa de supraveghere. Pentru corpurile de apa care necesita protectie si imbunatatire a calitatii pentru cresterea si exploatarea molustelor, frecventa de monitorizare este cea prevazuta in HG 201/2002. Programul pentru protectie habitate si specii (HS se aplica in zonele protejate, unde se monitorizeaza parametrii mediului hidric caracteristici pentru fauna si/sau flora protejata. Programul pentru conventii internationale (CI) monitorizeaza acele sectiuni si acei parametri prevazuti in conventiile si acordurile internationale la care Romania este parte, cu frecventa stabilita in acestea.

In cazul in care o sectiune de monitoring serveste mai multor tipuri de programe de monitoring, de tip S, O, CBSD, IC, M, HS, se monitorizeaza toti parametrii ceruti de fiecare program, alegand frecventa cea mai ridicata pentru parametrul respectiv.

Elementele de calitate de investigare pentru ape tranzitorii, indiferent de categoriile de risc, sunt:

a) elemente de calitate fizico-chimice si specifice:

• generale (G): temperatura, conductivitate, adancime Secchi, turbiditate, culoare;
• substante organice (SO): oxigen dizolvat;
• nutrienti (N): azotiti, azotati, amoniu, N total, ortofosfati, P total;
• metale grele din lista substantelor prioritare/prioritar periculoase (SP-MG): din HG 351/2005,
• micropoluanti organici (SP-MO): din HG 351/2005,
• AP- poluantii din lista I si II din HG 351/2005, precum si alti poluanti specifici bazinului hidrografic in functie de presiunile existente in respectivul bazin hidrografic;

b) elemente de calitate biologice

• fitoplancton (FPL) - componenta taxonomica - lista si numar specii, densitate, index saprob, biomasa - numai in caz de eutrofizare;
• angiosperme - componenta taxonomica - abundenta, diversitate;
• macroalge - componenta taxonomica - abundenta, diversitate;
• fauna piscicola (P) - componenta taxonomica - lista si numar specii, densitate, specii sensibile la impact antropic, structura pe varste;
• fauna nevertebrata - prezenta, abundenta, diversitate;

c) elemente de calitate microbiologice coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali; analiza elementelor de calitate microbiologice se executa in sectiunile de imbaiere, in sectiunile care asigura calitatea apei pentru viata molustelor, in sectiunile retelei trans-nationale de monitoring (TNMN) din cadrul Conventiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR) si in alte sectiuni unde este stabilita monitorizarea acestor elemente de calitate in cadrul conventiilor si acordurilor bilaterale si internationale;

d) elemente de calitate ecotoxicologice: in mod asemanator cu cele pentru rauri.

Frecventa de monitorizare este: la 3 ani pentru elemente de calitate biologice, cu exceptia fitoplanctonului a carei frecventa de monitorizare este bianuala, trimestrial pentru elemente de calitate fizico-chimice, trimestrial pentru elemente de calitate specifice in apa si biota, bilunar la sectiunile de imbaiere daca exista, bianual la sectiunile care asigura calitatea apei pentru viata molustelor.

Pentru apele tranzitorii fluviale, la mediul de investigare "apa", selectarea substantelor de tip SP-MG, SP-MO, AP relevante pentru a fi monitorizate se face in urma unei analize complete de screening; dupa identificarea elementelor SP-MG si SP-MO relevante pentru fiecare sectiune, frecventa de monitorizare a acestora este lunara.

Pentru mediul de investigare "biota" se monitorizeaza elementele de calitate:

• biologice: FPL (fitoplancton)- componenta taxonomica - lista si nr. specii, densitate, index saprob, biomasa - se calculeaza numai in caz de eutrofizare; MA-macroalge - componenta taxonomica - lista si nr. specii, densitate; A - angiosperme - componenta taxonomica - lista si nr. specii, densitate; ZB - zoobentos - componenta taxonomica - lista si nr. specii, densitate, index saprob pentru ape tranzitorii fluviale, diversitate, specii sensibile la impact antropic; P - fauna piscicola - componenta taxonomica - lista si nr. specii, densitate.
• ZPL - zooplancton - pentru furnizarea de informatii utile in anumite cazuri: eutrofizare, poluari accidentale;
• bacteriologice*: coliformi fecali - in carnea molustelor si lichidul intervalvar.
• ecotoxicologice: MG - metale grele, SP-MO - micropoluanti organici din HG 351/2005, relevanti pentru biota - antracen, difenileteri bromurati, di(2-etilhexil)ftalat, endosulfan, fluorantren, hexaclorbenzen, hexaclorbutadiena, hexaclorociclohexan, naftalina, pentaclorbenzen, pentaclorofenol, PAH, triclorobenzen, hexaclorciclohexan, percloretilena, DDT, aldrin, dieldrin, endrin, isodrin, AP* - substante organohalogenate, substante care afecteaza gustul molustelor prin examinarea molustelor prin degustare, saxitoxina - analizele se executa din carnea molustelor. Analizele de ecotoxicologie se efectueaza numai in sectiunile unde analizele dovedesc prezenta in apa si/sau in sedimente fie a metalelor grele, fie a micropoluantilor organici - substante prioritare/prioritar periculoase, in concentratii ce depasesc standardele de mediu, prevazute in HG 351/2005.

Pentru mediul de investigare "materii in suspensie", se monitorizeaza metalele grele si indicatorii de azot total si fosfor total in sectiunile TNMN.

Pentru mediul de investigare "sedimente" monitorizarea se face numai in sectiunile TNMN, elementele de calitate si frecventa fiind cele stabilite pentru TNMN.

2.4. Monitorizarea calitatii apelor costiere

Apele costiere, similar apelor tranzitorii, sunt caracterizate de: variatii ale salinitatii, variatii termice sezoniere puternice, hidrodinamism limitat, amestec vertical in special sub actiunea vantului, structura laminara a masei apei, un aport continuu cu materiale detritice organice si anorganice, o crestere rapida a zonei de sedimentare in comparatie cu adancimea redusa a apei, prezenta sedimentelor fine, prezenta abundenta a materiilor organice, concentratii mari de nutrienti care sunt rapid reciclati, tendinte de schimbare rapida a mediului, biota variabila, zonare orizontala si verticala a biotei.

Monitoringul cantitativ al subsistemului apelor costiere este definit in functie de variatia platformei continentale; in acest scop se stabilesc profile reprezentative perpendiculare pe tarm si se aleg pe fiecare profil, verticale unde se efectueaza programul de observatii si masuratori.

Informatiile referitoare la sectiuni de monitoring, programe de monitoring, medii de investigare, elemente si elemente de calitate de monitoring, frecventa de monitorizare pentru sub-sistemul ape tranzitorii sunt asemanatoare cu cele pentru apele tranzitorii.

Elementele de calitate de investigare pentru ape costiere, indiferent de categoriile de risc, sunt:

a) elemente de calitate fizico-chimice si specifice:

• generale (G): temperatura, conductivitate, adancime Secchi, turbiditate, culoare;
• substante organice (SO): oxigen dizolvat;
• nutrienti (N): azotiti, azotati, amoniu, N total, ortofosfati, P total;
• metale grele din lista substantelor prioritare/prioritar periculoase (SP-MG): din HG 351/2005,
• micropoluanti organici (SP-MO): din HG 351/2005,
• AP- poluantii din lista I si II din HG 351/2005, precum si alti poluanti specifici bazinului hidrografic in functie de presiunile existente in respectivul bazin hidrografic;

b) elemente de calitate biologice

• fitoplancton (FPL) - componenta taxonomica - lista si numar specii, densitate, index saprob, biomasa - numai in caz de eutrofizare;
• fitobentos (FB) - componenta taxonomica -lista si numar specii, densitate, index saprob;
• zoobentos (ZB) - componenta taxonomica - lista si numar specii, densitate, index saprob, indice de diversitate, specii sensibile la impact antropic;

c) elemente de calitate microbiologice coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali; analiza elementelor de calitate microbiologice se executa in sectiunile de imbaiere, in sectiunile care asigura calitatea apei pentru viata pestilor, in sectiunile retelei trans-nationale de monitoring (TNMN) din cadrul Conventiei Internationale pentru Protectia Dunarii si din cadrul Conventiei Internationale pentru Protectia Marii Negre, in alte sectiuni unde este stabilita monitorizarea acestor elemente de calitate in cadrul programelor, conventiilor si acordurilor bilaterale sau internationale;

Monitorizarea apelor costiere se face:

- la tarm pentru starea ecologica si stare chimica;

- la 1 mila marina pentru starea ecologica si starea chimica;

- la 12 mile marine pentru starea chimica.

Monitorizarea pentru programul 'Steagul Albastru' (SA) include acele sectiuni si acele elemente prevazute in cadrul programului, cu frecventa stabilita iar monitorizarea pentru programul de imbaiere (PI vizeaza sectiunile din zonele naturale de imbaiere, elementele si frecventele fiind cele prevazute in HG. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru imbaiere, respectiv: SP-MG de tip As, Cd, Cr⁺⁶ , Pb, Hg; SP-MO de tip pesticide; AP includ cianuri, uleiuri minerale, substante tensioactive reactionand la albastru de metil, fenoli, reziduuri gudron si materiale plutitoare; elemente de bacteriologie de tip coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali, salmonella, virusi gastrointestinali.

Monitorizarea biotei se realizeaza in mod asemanator cu monitorizarea biotei apelor tranzitorii iar monitorizarea sedimentelor se realizeaza o data pe an pentru elementele de calitate specifice.

2.5. Monitorizarea calitatii apelor subterane.

Scopul acestui tip de monitorizare este obtinerea informatiilor in vederea utilizarii apelor subterane pentru potabilizare. In proiectarea sistemului de monitorizare pentru apele subterane se tine seama de cateva caracteristici specifice, cum ar fi: distributia tridimensionala intr-un cadru geologic, accesibilitatea limitata si ritmul lent in care au loc modificarile calitative. Totodata trebuie sa se tina seama si de o evaluare a vulnerabilitatii pe termen scurt si lung, rezultat din utilizarea acestora pentru diferite scopuri, in speta alimentari cu apa. In cadrul acestui sistem de monitorizare exista doua subsisteme corespunzatoare tipurilor de ape subterane: subsistemul de monitorizare a apei freatice - cel mai important - si subsistemul de monitorizare a apelor de adancime. In elaborarea subsistemelor de supraveghere a calitatii apelor freatice, se au in vedere urmatoarele principii:

- Principiul repartitiei spatiale: analiza evolutiei calitatii resurselor la nivel de bazin hidrografic, pe regiuni morfologice si structuri acvifere.

- Principiul structuralizarii: individualizare pe structuri hidrogeologice cu elemente morfologice, de calitate si cantitate specifice.

- Principiul divizarii: in cadrul structurii hidrogeologice, calitatea apei se urmareste pe orizontala, oferind astfel in mod ordonat, date referitoare la evolutia pe spatii largi.

- Principiul urmaririi cronologice: procesul evolutiei calitatii apei pe structuri hidrogeologice de la regim natural la regimuri influientate de factori exogeni se urmareste in mod continuu, unitar si ritmic.

- Principiul conexiunii sau corelatiilor: evolutia calitatii apei se face in stransa legatura cu elementele de contact, atat sub aspect calitativ, cat si cantitativ.

- Principiul cauzalitatii: permite explicarea fenomenelor pe baza relatiilor efect-cauza si cauza-efect si a individualizarii factorilor care determina aceste fenomene.

Obiectivele specifice urmarite prin sistemul de monitorizare a calitatii apei subterane sunt:

a.       Realizarea unei baze de date proprii care poate fi folosita la elaborarea planurilor de protectie a calitatii apelor la nivel de bazin hidrografic, cat si la calcului balantei apei in vederea alocarii diferitelor folosinte.

b.      Incadrarea in criterii si obiective de calitate conform legislatiei.

c.       Monitorizarea calitatii apei pompate din subteran si evaluarea impactului cauzat de surse punctiforme si difuze de poluare.

d.      Identificarea "zonelor fierbinti" - zone care necesita interventii operative ca urmare a poluarii.

e.       Modelarea proceselor de transport si descompunere a compusilor chimici in apele subterane.

f.       Elaborarea de harti care sa foloseasca la stabilirea resurselor de alimentare pentru diferite activitati umane si in scopuri stiintifice.

g.      Observarea efectelor globale cauzate de modificarile climatice, ploile acide, impactul antropic la scara regionala si internationala.

Monitorizarea sub-sistemului "ape subterane" se efectueaza in cadrul retelei nationale de foraje hidrogeologice, realizandu-se atat monitoringul cantitativ, cat si cel calitativ, in scopul cunoasterii si controlului starii cantitative si chimice a corpurilor de ape subterane.

Informatiile referitoare la reteaua de monitoring, elementele si elemente de calitate de monitoring, frecventa de monitorizare si aspectele privind prelevarea probelor pentru subsistemul ape subterane sunt prevazute in ORD.31/2006.

Tipul programului si frecventa de monitorizare specifice sectiunii sunt:

I. Programul de monitoring de supraveghere (S) - are ca scop evaluarea generala a fiecarui corp de apa subterana, furnizand informatii asupra starii cantitative si asupra starii calitative.

In vederea verificarii starii cantitative se vor efectua pompari experimentale in trei trepte o data la 6 ani, in toate forajele retelei hidrogeologice nationale, inclusiv determinarea debitelor specifice, cu ocazia efectuarii pomparilor pentru desnisipare. In cadrul programului de supraveghere minimala anuala, nivelurile apelor subterane vor fi masurate cu urmatoarele frecvente:

o data la 15 zile in forajele care monitorizeaza corpurile de apa subterana de medie adancime;

o data la 3 zile, o data la 6 zile sau o data la 15 zile - in functie de regimul de variatie a nivelurilor, specific corpului de apa subterana respectiv - in forajele care monitorizeaza corpurile de apa subterana freatice.

pentru izvoarele incluse in reteaua hidrogeologica nationala, se vor face masuratori de debit o data pe luna.

In vederea stabilirii si verificarii generale a starii calitative a corpurilor de apa subterana si a detectarii prezentei anumitilor poluanti, se efectueaza cate o analiza fizico-chimica completa o data la 6 ani la inceputul implementarii fiecarui plan de masuri, in toate forajele de monitoring al calitatii apelor subterane. Tot in cadrul monitoringului de supraveghere, se face o urmarire minimala a starii chimice a tuturor corpurilor de apa subterana, in forajele stabilite ca reprezentative pentru aceste corpuri, prin analiza celor mai importante elemente de calitate fizico-chimice. Frecventa acestor analize este anuala pentru corpurile de apa subterana sub presiune si bianuala - primavara si toamna - pentru corpurile de apa subterana freatice. Probele de apa subterana vor fi prelevate in campanii de teren desfasurate pe perioade cat mai scurte, in cadrul unui district hidrografic. Probele pentru analize complete recoltate odata la 6 ani vor fi prelevate la sfarsitul operatiunii de pompare pentru desnisipare a forajului respectiv. Probele recoltate in cadrul programului de supraveghere minimala vor fi prelevate de asemenea prin pompare, dupa extragerea din forajul respectiv a unui volum de apa cel putin egal cu triplul volumului forajului.

II. Programul de monitoring operational (O) - trebuie realizat pentru toate corpurile de apa subterana transfrontiere, precum si pentru toate acele corpuri de apa subterana care, pe baza presiunilor, a evaluarii impactului, a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca fiind la risc. Monitoringul operational are ca scop urmarirea starii calitative si cantitative a corpurilor de apa subterana transfrontiere si a celor ce prezinta riscul de a nu indeplini obiectivele de mediu, precum si evaluarea oricaror schimbari in starea acestor corpuri, schimbari datorate aplicarii programului de masuri.

Monitoringul operational trebuie directionat pe cauzele care determina riscul identificat pentru corpurile de apa subterana, si anume:

- in cazul riscului cantitativ, trebuie efectuate masuratori de nivel, cu frecventa o data la 3 zile, in forajele retelei hidrogeologice nationale aflate in proximitatea principalelor captari care exploateaza corpul de apa subterana aflat la risc

- in cazul riscului calitativ, trebuie efectuate analize fizico-chimice in forajele situate in aval pe directia apelor subterane fata de poluatorii care genereaza acest risc, mai ales poluatorii aflati sub incidenta OUG nr.152/2005, dar si depozitele de deseuri de orice fel, unitatile care transporta prin conducte, manipuleaza sau depoziteaza substante periculoase si prioritar periculoase, schele de extractie petroliera, zone urbane. Elemente de calitate fizico-chimice analizate vor fi stabilite pentru fiecare unitate poluatoare urmarita, de catre specialistii Directiei de Ape din bazinul hidrografic respectiv, in functie de substantele utilizate in procesul tehnologic al unitatii respective si de rezultatele monitoringului de supraveghere. Frecventa analizelor depinde de caracteristicile corpului de apa subterana si de amploarea riscului, fiind de minimum 1 analiza/an, in medie de 4 analize/an si de maximum o data/ luna, in cazul in care a fost identificat un trend ascendent in concentratia unui anumit poluant.

III. Programul de monitorizare a zonelor protejate pentru apele subterane, respectiv:

- corpurile de apa subterana utilizate pentru captarea apei pentru potabilizare (P) - pentru probele prelevate din forajele stabilite pentru derularea acestui program se va efectua analiza tuturor elementelor de calitate fizico-chimice si microbiologice prevazute in Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificarile si completarile ulterioare.

- zonele vulnerabile la nitrati proveniti din surse agricole (ZV) - programul de monitoring se deruleaza cu frecventa de 2 analize chimice/an, prin care se determina toate formele de azot, in conformitate cu reglementarile in vigoare privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole.

- corpurile de apa subterana pentru care exista ecosisteme terestre si acvatice direct dependente (HS) - in forajele si izvoarele situate pe aceste corpuri, in zonele de dezvoltare a ecosistemelor direct dependente, se va efectua in primul rand monitoringul cantitativ si calitativ de supraveghere si numai daca rezultatele acestora indica riscuri de natura sa afecteze ecosistemele dependente, atunci se va stabili un program de monitoring special, mai detaliat.

IV. Programul pentru conventii internationale (CI) - va monitoriza acele sectiuni si acele elemente de calitate prevazute in conventiile si acordurile internationale la care Romania este parte, cu frecventa stabilita in acestea.

Elementele cantitative si cele calitative monitorizate sunt dupa cum urmeaza:

Elemente cantitative: H - nivelul (pentru foraje) si Q - debitul - pentru izvoare.

Elemente de calitate chimice si fizico-chimice se grupeaza in urmatoarele categorii:

• generale (G): conductivitate/reziduu fix, pH, alcalinitate
• substante organice (SO): oxigen dizolvat, CCO-Mn;
• nutrienti (N): azotiti, azotati, amoniu, ortofosfati;
• metalele grele din lista II si metalele din lista substantelor prioritare/prioritar periculoase (SP-MG): in conformitate cu HG 351/2005
• micropoluanti organici (SP-MO): prevazuti in HG 351/2005,
• AP - alte elemente de calitate selectate pe baza utilizarilor apei subterane, precum si pe baza presiunilor antropice identificate, in urma corelarii cu sursele de poluare punctiforma, sursele difuze si modul de utilizare a terenului, avand in vedere riscul de a nu atinge cerintele prevazute in HG 351/2005.

Elemente de calitate bacteriologica monitorizate sunt:

• CT - coliformi totali,
• CF - coliformi fecali,
• SF - streptococi fecali.

2.6. Monitorizarea calitatii apelor din zone protejate.

Acest sistem include monitoringul pentru apele utilizate in scop potabil, pentru protectia speciilor importante din punct de vedere economic, pentru ape cu scop recreational, inclusiv arii destinate ca ape de imbaiere, pentru ape sensibile la nutrienti, inclusiv ariile desemnate ca zone vulnerabile si pentru apele din zonele destinate protectiei habitatelor sau speciilor unde intretinerea sau imbunatatirea starii apelor este un factor important pentru protectia acestora.

Informatiile referitoare la sectiuni de monitoring, programe de monitoring, medii de investigare, elemente de calitate, frecventa de monitoring pentru sub-sistemul zone protejate se vor completa in conformitate cu respectivele programe de monitoring specifice stabilite in ORD.31/2006.

Elementele de calitate si frecventa de monitorizare respecta prevederile stabilite de legislatia specifica pentru aceste tipuri de zone protejate (Anexa 1).

2.7. Monitorizarea calitatii apelor uzate

In cazul apelor uzate, se monitorizeaza indicatorii fizico-chimici din autorizatiile de gospodarire a apelor, care se stabilesc in conformitate cu HG 188/2002 cu modificarile si completarile ulterioare si HG 351/2005 pentru substantele periculoase din Lista I si Lista II si lista substantelor prioritare/prioritar periculoase. Frecventa de monitorizare va fi cea stabilita in autorizatiile de gospodarirea apelor, corelata cu frecventa reglementata in NTPA 011 din HG 188/2002 cu modificarile si completarile ulterioare.

Pentru determinarea poluantilor relevanti se va face analiza de audit si de identificare si stabilire a prezentei substantelor, numita "screening" in conformitate cu precizarile facute pentru subsistemul rauri. In cazul in care analiza de screening realizata intr-o sectiune pe un corp de apa, releva prezenta acestor substante relevante in resursa, se incepe monitorizarea acelor poluanti relevanti si in apele uzate evacuate de la utilizatorii de apa.

Elementele microbiologice monitorizate in apele uzate sunt: coliformi totali, coliformi fecali si streptococi fecali.

Sistemele de monitorizare pentru apele uzate, abordate intr-o maniera integrata (captare - utilizare - restitutie), urmareste urmatoarele obiective:

Evaluarea preliminara a conditiilor de evacuare;

Controlul conformarii cu standardele, acorduri de evacuare (auto-monitorizare);

Evaluarea descarcarilor de poluanti in vederea initierii actiunilor de remediere si estimare a capacitatii de receptie la nivelul cursului;

Alarmare in caz de poluari accidentale.

Fazele si elementele unui sistem de monitorizare a calitatii apelor uzate sunt redate in Tabelul 22.

Tabelul 22. Fazele si elementele unui sistem de monitorizare a calitatii apelor uzate (dupa Varduca, 1999).

Calitatea apelor de evacuare se face in mod particular la fiecare sursa si face obiectul automonitorizarii. Complexitatea acestui sistem este in functie de natura proceselor supravegheate. Tinand cont de caracteristicile unui sistem integrat de monitorizare si de specificitatea celui de automonitorizare, au fost propuse trei etape de supraveghere a calitatii apei uzate:

calitatea apei la captare.

calitatea apei la utilizatori: se stabilesc diferite puncte cheie de control de unde se preleveaza periodic probe in vederea preintampinarii poluarii.

calitatea apei la deversare.

Automonitorizarea reprezinta atat un mijloc de control al proceselor interne, cat si un instrument de prevenire a poluarii apelor.

5.7. Statii automate de monitorizare si alarmare

Problema statiilor automate de monitorizare s-a pus inca la la inceputul anilor '70 cand s-au realizat pentru prima data echipamente de tip "multiparametru" de supraveghere a calitatii apelor. De atunci si pana acum s-au folosit trei generatii de echipamente, ultimul de tip submersibil, cu stocare si teletransmisie de date fiind folosit pentru monitorizarea calitati lacurilor si apelor subterane.

Folosirea statiilor automate prezinta avantaje legate de:

Masurarea in situ a concentratiei de poluanti evitand contaminarile legate de instabilitatea probei, manipulare si transport.

Masuratorile fiind continue asigura conditii ideale pentru evaluari si tendinte de modificare a calitatii apei;

Permit evaluarea precisa a debitului masic asociat atunci cand dispunem de date exacte cu privire la debit;

Alarmarea automata a depasirii limitelor admise;

Inlatura erorile introduse de activitatea umana.

Aceste statii prezinta o serie de limitari privind folosirea lor practica legate de: numarul redus de indicatori care pot fi urmariti prin acest procedeu, costuri ridicare, nu se utilizeaza metode standard, depunerile de alge si suspensii pe senzori si faptul ca nu se pot utiliza decat in medii omogene.

Statiile automate de monitorizare sunt organizate pe patru nivele:

Nivelul 1 - de avertizare; se face fara a cunoste cauza si magnitudinea poluarii, natura avertizarii fiind de tip analogic. La acest nivel se asigura recoltarea simultana a unei probe ce serveste pentru analizele ulterioare de laborator care urmeaza obligatoriu.

Nivelul 2 - de analiza in flux continuu si/sau discontinuu si alarmare in cazul depasirilor indicatorilor chimici si biochimici. Si la acest nivel se asigura recoltarea unei probe pentru analizele ulterioare de laborator. Indicatorii determinati on line sunt:

- Parametri pentru aer: temperatura, umiditate, viteza si ditrectia vantului.

- Parametri pentru apa: nivelul apei, temperatura, oxigen dizolvat, pH, conductibilitate, turbiditate, cloruri, azotati.

In functie de complexitatea statiei se mai pot adauga canale pentru: cianuri, amoniac, carbon organic total, CCO si CBO (metode in UV), produse petroliere, metale grele (metoda voltametriei), fenoli (metode in UV).

Nivelul 3 - de analize complexe si avertizare; la indicatorii determinati la nivelul 2 se adauga si determinari selective (nu specifice) de compusi organici, inclusiv de tip volatil. La acest nivel se pot identifica clase de compusi fara a preciza natura componentului si concentratia, asigurandu-se recoltarea simultana a unei probe ce serveste pentru analizele ulterioare de laborator.

Nivelul 4 - de analizoare uni- sau multi- parametri specifici controlului emisiilor industriale.

5.8. Sisteme de avertizare a poluarii accidentale

Avertizarea cu privire la poluarile accidentale face parte integranta din sistemul integrat de monitorizare a calitatii apelor. Realizarea sistemelor de avertizare are ca scop luarea de masuri operative pentru protectia folosintelor. Informatiile sunt furnizate de sursele de poluare sau transport si alte proceduri speciale in cazul incidentelor transfrontaliera (de exemplu, retele de monitorizare).

Pentru poluarile accidentale elementele de baza necesare sunt reprezentate de: natura poluantului, proprietatile fizico-chimice si toxice, viteza de propagare a undei de poluare si prognoza magnitudinii de poluare la o distanta si perioada de timp.

Sistemele de avertizare a poluarilor accidentale functioneaza continuu, insa pe termen ascurt. Acestea nu permit elaborarea unei prognoze pentru ca opereaza    cu numar limitat de informatii pe o perioada scurta de timp.

Concluzii

Sistemul de monitorizare a calitatii apelor este operational in tara noastra din 1975 si se incadreaza in procedurile practice pe plan international atat din punct de vedere al obiectivelor, structurii, functiunilor, cat si al modului de organizare privind densitatea spatio-temporala si al continutului de informatii.

Prin cele cinci subsisteme aferente (ape de suprafata curgatoare, lacuri, ape subterane, ape uzate si ape litorale) organizate la nivel hidrografic, sistemul informational cu cele doua fluxuri lent si rapid, se asigura acoperirea necesitatilor de control (evaluare de risc si management) la nivelul calitatii apelor, atat pentru probleme locale/regionale, cat si cu caracter transftrontalier.