Regimul pluvio-termic in campia olteniei

REGIMUL PLUVIO-TERMIC IN CAMPIA OLTENIEI

Abstract: The Oltenia Plain represents the western extremity of the Romanian Plain. The analysis of the temperature and precipitation data (1984-2006) proved certain features of the climate in the region, which differentiate this sector of the Romanian Plain from its central and eastern sectors. At the same time, by comparing our results to the data mentioned in previously published studies, it clearly resulted a change of the thermal and pluviometric regime. Thus, the mean annual temperatures registered an increase, exceeding 11°C within the entire region, not only along the Danube Alluvial Plain, while the mean annual amounts of precipitation are characterized by great fluctuations. In the south-eastern extremity of the plain they are below 500 mm, while in the south-west and north they are close to 600 mm. The calculation of the positive and negative deviations, as well as of the moving averages illustrated the climatic instability of the region and an amplification of the duration and severity of the drought periods. Thus, the increase of the temperature was accompanied by a decrease of the precipitation amounts, tendency characterizing almost the entire analysed interval up to the level of 2005, when the huge quantity of rainfall induced lower temperatures and determined a change of both temperature and precipitation tendency. Even if we cannot speak about a desertification process, due to the short analysed period, our results proved the presence of certain climatic changes, which highly influence all the social-economic activities in the area.

Cuvinte cheie: temperaturi medii, cantitati medii de precipitatii, medii glisante, abateri negative si pozitive, Campia Olteniei

Key words: mean temperatures, mean amounts of precipitation, moving averages, negative and positive deviations, the Oltenia Plain

INTRODUCERE

Campia Olteniei reprezinta extremitatea vestica a Campiei Romane, fiind marginita la vest si la sud de valea Dunarii, iar la est de valea Oltului. Limita nordica este sinuoasa, contactul cu Piemontul Getic desfasurandu-se pe aliniamentul localitatilor Drobeta-Turnu Severin, Hinova, Vanju-Mare, Drincea, Plenita, Radovan, Podari, Bals, Slatina (Al. Rosu, p. 430).

Aceasta se individualizeaza printr-o serie de elemente morfostructurale fata de restul subunitatilor Campiei Romane. Este o campie tipic piemontana, unde toate vaile, inclusiv cea a Dunarii, prezinta sisteme de terase bine dezvoltate. Nota caracteristica este data de prezenta dunelor de nisip, care paraziteaza aproximativ jumatate din suprafata campiei. De asemenea, in perimetrul Luncii Dunarii, prezenta suprafetelor acvatice induce anumite particularitati ale parametrilor climatici. Asadar, suprafata activa subiacenta, desi relativ omogena, prezinta suficiente variatii pentru a impune diferentieri ale principalilor parametrii meteorologici.

Rolul determinant in evolutia temperaturilor si precipitatiilor atmosferice revine insa factorilor dinamici. Aici, predomina circulatia vestica si sudica in cea mai mare parte din an. Astfel, iarna, regiunea se afla sub influenta maselor de aer mai cald si mai umed aduse de ciclonii formati in perimetrul Marii Mediterane, cu dezvoltare maxima in acest anotimp, iar procesele de convectie termica si frontogeneza sunt mai frecvente decat in alte zone (N. I. Bordei, 1972). Influenta Anticiclonului Siberian se resimte putin la est de Olt, chiar si atunci cand acesta atinge maximul de dezvoltare.

Lunile de vara se caracterizeaza prin reducerea activitatii ciclonice. Totusi, in comparatie cu alte regiuni ale tarii, aceasta este destul de intensa. Ca si iarna, predomina ciclonii proveniti din sudul si sud-vestul tarii, precum si cei indusi de deplasarea spre nord-est a ariilor depresionare din sudul Marii Adriatice. In anotimpurile de tranzitie, se intensifica circulatia vestica si sud-vestica.

MATERIAL SI METODE

Datele prelucrate corespund perioadei 1984-2006, o perioada problematica din punct de vedere termic si pluviometric. In studiu au fost incluse 5 statii meteorologice: Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Bechet, Bailesti si Craiova (Tabelul 1).

Tabelul 1

Pozitia geografica a statiilor meteorologice localizate in perimetrul Olteniei

In analiza regimului termic si pluviometric al Campiei Olteniei au fost folosite mai multe metode de prelucrare si interpretare a datelor. S-au calculat mediile aritmetice pentru perioada analizata, atat la nivel anual, cat si lunar.

Pentru atenuarea variatiilor neperiodice de la un an la altul si reliefarea oscilatiilor reale si a tendintei variatiei, a fost utilizata metoda mediilor alunecatoare sau a mediilor glisante pentru intervale de 5 ani.

	Temperatura: tm1 = t1 + t2 + t3 + t4 + t5 / 5 tm2 = t2 + t3 + t4 + t5 + t6 / 5		Precipitatiile: pm1 = p1 + p2 + p3 + p4 + p5 / 5 pm2 = p2 + p3 + p4 + p5 + p6 / 5

REZULTATE SI DISCUTII

Temperatura medie anuala inregistreaza variatii reduse, valorile osciland intre 11 si 12°C. Tendinta generala este de reducere a mediilor de la sud spre nord si de la vest spre est, cea mai mare valoare corespunzand partii vestice (12°C la Drobeta Turnu-Severin), iar cea mai mica extremitatii nordice (11,1°C la Craiova) (Tabelul nr. 2). La Calafat media multianuala ajunge la 11,8°C, iar la Bechet 11,5°C. S-a remarcat o crestere a mediilor comparativ cu valorile stipulate in lucrarile de specialitate, unde se mentionau temperaturi de peste 11°C numai in Lunca Dunarii.

Precipitatiile medii anuale prezinta diferentieri regionale impuse de actiunea acelorasi factori de influenta ca si in cazul temperaturii, tendinta fiind insa inversa, in sensul ca mediile cresc de la sud la nord. Pe directie vest - est, acestea de diminueaza la fel ca si valorile anuale ale temperaturii aerului. Astfel, cele mai mari cantitati se inregistreaza la Drobeta Turnu-Severin - 617,8 mm si la Craiova - 587,2 mm, iar cele mai reduse la Calafat - 514 mm si Bechet - 492,5 mm. La Bailesti, se atinge cantitatea de 529,2 mm. Cantitatile determinate pentru intervalul analizat corespund in general cu valorile considerate ca fiind normale pentru Campia Olteniei.

Temperaturile medii lunare cresc din luna ianuarie (luna cu valori minime la toate statiile meteorologice) pana in luna iulie (luna de maxim in tot spatiul analizat) si apoi inregistreaza o noua scadere. Temperatura este pozitiva in luna ianuarie numai in extremitatea vestica (0,3°C), valorile scazand atat spre est, cat si spre nord, pe masura intensificarii influentelor estice: -0,4°C la Calafat, -0,9°C la Bechet, -1°C la Bailesti si -1,2°C la Craiova. Cresterile interlunare sunt de circa 4-5°C in intervalul martie - iunie, cea mai mare crestere interlunara de temperatura se produce intre aprilie si martie, circa 6°C. Diferentele dintre statii sunt aproape similare cu cele de la nivelul lunii ianuarie, in sensul ca la statia Craiova, cea mai nordica, mediile termice se mentin mai coborate decat la restul statiilor. In luna de maxim, iulie, se depasesc 23°C in toata Campia Olteniei, exceptie facand extremitatea nordica, unde valorile sunt sub acest prag: 23,6°C la Severin, 23,8°C la Calafat, 23,5°C la Bechet, 23,4°C la Bailesti si 22,9°C la Craiova. In jumatatea vestica, aceste medii ridicate se mentin si in luna august, in acest interval predominand timpul senin; cresterile locale de temperatura sunt induse si de prezenta arealelor acoperite cu nisipuri. Incepand cu luna septembrie, temperaturile scad constant, cea mai mare diferenta interlunara inregistrandu-se intre septembrie si octombrie, circa 6°C (5,8°C la Drobeta Turnu-Severin, 6,1°C la Calafat si Bechet, 6°C la Craiova si Bailesti). In noiembrie, toata partea estica si centrala a campiei are valori sub pragul de 5°C, acest fiind depasit numai in extremitatea sud-vestica (5,9°C    la Drobeta Turnu-Severin si 5,3°C la Calafat). Luna decembrie prezinta valori pozitive in toata regiunea, exceptie facand extremitatea sud-estica (-0,2°C la Bechet), certificand astfel estomparea influentelor submediteraneene si intensificarea celor continentale (Fig. 1).

Amplitudinile medii cresc si ele de la vest la est, de la 23,3°C la Severin, la 24,2°C la Calafat si 24,4°C la Bechet si scad spre nord (24,4 °C    la Bailesti si 24,1°C la Craiova).

Precipitatiile medii lunare prezinta un regim asemanator in toata Campia Olteniei, care indica influentele sud-vestice caracteristice regiunii. Astfel, spre deosebire de sectoarele central si estic al Campiei Romane, aici, perioada de maxim, precum si cea de minim sunt dublate de un maxim si un minim secundar.

In lunile de iarna se inregistreaza cantitati foarte reduse de precipitatii, sub 40 mm, care pot cadea si sub forma de zapada. Chiar daca apar diferentieri cantitative, pe directie nord - sud acestea sunt foarte reduse (< 6 mm), in schimb pe directie est - vest acestea depasesc 10 mm. Luna februarie este luna de minim pentru toata regiunea (sub 35 mm; Bechet numai 28,3 mm), exceptie extremitatea sud-vestica, unde minimul corespunde lunii martie. Intervalul ianuarie - martie nu prezinta diferente cantitative notabile de la o luna la alta, acesta reprezentand si minimul principal, generat de activitatea anticiclonica intensa din estul continentului (Tabelul nr. 2, Fig.1).

Pe masura ce temperatura aerului creste se intensifica si procesele de convectie termica, care actioneaza concomitent cu intensificarea activitatii ciclonice, ceea ce face ca lunile mai, iunie si chiar iulie sa reprezinte perioada de maxim principal. Cea mai mare valoare de inregistreaza la Craiova in luna iunie (70,7 mm). In toata regiunea, mai putin partea nordica si vestica, cantitatile sunt sub 60 mm. Se pot constata o serie de particularitati, in sensul ca regimul precipitatiilor atmosferice a suferit o schimbare in ultimii 20 de ani. Astfel, se remarca faptul ca in mare parte din regiunea analizata maximul nu mai corespunde lunii iunie, acesta fiind decalat in iulie, ceea ce este atipic. Aceasta situatie poate fi explicata legata de cantitatile exceptionale inregistrate in anumiti ani datorita ploilor torentiale frecvente in aceasta luna. De astfel, luna iulie prezinta cele mai mari variatii pluviometrice din cursul anului, predominand insa abaterile negative. Comparand valorile pentru intervalul analizat cu cele obtinute in urma medierii pe siruri mult mai lungi de date s-a mai constat si faptul ca minimul secundar caracteristic intervalului august - octombrie este decalat spre luna octombrie, cand cantitatile sunt sub 40 mm in toata campia. O noua crestere cantitativa marcheaza lunile noiembrie si decembrie, pe fondul intensificarii activitatii ciclonice mediteraneene. Extremitatea sud-estica insa este supusa actiunii maselor de aer venite dintre estul continentului si, ca urmare, acest maxim secundar este mult mai slab marcat.

Tabelul nr. 2

Valorile medii de temperatura si precipitatii in Campia Olteniei (1984-2006)

Fig. 1 Evolutia temperaturilor medii lunare si a cantitatilor medii lunare de precipitatii in Campia Olteniei in perioada 1984-2006

Tendinta de evolutia a temperaturilor si precipitatiilor medii anuale. Datorita unor situatii sinoptice particulare, generate de intensificarea circulatiei ciclonice sau anticiclonice, se inregistreaza abateri pozitive si negative ale valorilor medii anuale comparativ cu normala (valoarea medie multianuala pentru intervalul analizat), atat in cazul temperaturii, cat si a cantitatilor de precipitatii. In general, valorile abaterilor termice se incadreaza intre + 1,5 si -1,5°C, fiind mai reduse in partea de vest si est si mai mari in partea centrala. S-a constatat ca intervalele cu abateri pozitive sunt mai lungi si diferentele mai mari decat in cazul celor negative, mai ales in ultimii 10 ani. In cazul precipitatiilor, abaterile negative au caracterizat perioada 1990-2000, dupa acest interval cantitatile fiind in crestere. De asemenea, in anii cu temperaturi extrem de ridicate si cantitatile de precipitatii au fost reduse, fapt ce a agravat seceta, mai ales in partea vestica si nordica a Campiei Olteniei (anul 1992, 1993, 2000 - temperaturi cu 0,5-1°C mai ridicate decat media si precipitatii cu 300-350 mm mai reduse).

Mediile glisate pe intervale de 5 ani evidentiaza aceasta tendinta de crestere a temperaturii si scadere a cantitatilor de precipitatii (Fig. 2). Astfel, din punct de vedere termic, se remarca o usoara crestere la nivelul anilor 1990-1995, de 0,1-0,2°C, insa valorile sunt relativ uniform distribuite in jurul mediei, evolutia lor fiind una normala. Precipitatiile sunt insa cu 50-100 mm mai reduse comparativ cu normala pentru o perioada destul de lunga (1987-1997). Asa cum se poate observa si din Fig. 2, perioada de deficit si tendinta descendenta a curbei precipitatiilor sunt foarte bine evidentiate in cazul statiilor cu potential pluviometric mare. La statia Bechet de exemplu, chiar daca intervalul de deficit este similar cu cel inregistrat la celelalte statii din regiunea analizata, valorile sunt mult mai apropiate de medie.

Extremitatea sud-estica este singura parte a Campiei Olteniei unde tendinta descendenta se mentine si dupa anul 2000, in restul regiunii aceasta avand o evolutie liniara. In cazul temperaturii, tendinta este clar ascendenta dupa 2000, cresterile termice ajungand si la 0,8°C, ceea ce reprezinta o valoare destul de ridicata.

Fig. 2 Tendinta de evolutie a temperaturii si a cantitatilor de precipitatii medii anuale ilustrata de mediile glisante in Campia Olteniei

Scaderea termica si cresterea pluviometrica din ultimii doi ani ai intervalului analizat au fost induse de situatia sinoptica speciala inregistrata in anul 2005, cand precipitatiile au insumat peste 800 mm in toata regiune (abateri pozitive de 300-400 mm). Cele mai mari cantitati lunare (apropiate de 200 mm) s-au inregistrat in lunile in care temperaturile sunt de obicei foarte ridicate (iulie si august), fapt care a impiedicat producerea unor maxime termice deosebite, ceea ce a diminuat si media anuala.

Concluzii

Din analiza datelor de temperatura si precipitatii pentru intervalul 1984-2006 a rezultat ca atat regimul termic, cat si cel pluviometric se remarca printr-o serie de particularitati, care diferentiaza Campia Olteniei de restul subunitatilor Campiei Romane. Astfel, valorile termice medii multianuale scad de la vest spre est, pe masura intensificarii influentelor estice continentale, aceeasi situatie caracterizand si cantitatile de precipitatii. Partea estica este mult mai vulnerabila decat cea vestica datorita faptului ca in lunile de vara, diferentierile termice sunt foarte reduse, valorile mentionandu-se constant ridicate, in timp ce cantitatile de precipitatii se diminueaza sensibil.

Din corelarea valorilor termice si a celor pluviometrice din ultimii ani reiese faptul ca aceasta regiune de campie se confrunta cu perioade destul de instabile din punct de vedere climatic. Prin calcularea abaterilor anuale si a mediilor glisante nu reiese clar o tendinta de aridizare, in primul rand datorita sirului scurt de date, care nu permite concluzii radicale. Este cert insa ca se produc fluctuatii din ce in ce mai mari pe perioade forte scurte de timp, durata si severitatea perioadelor de uscaciune si seceta amplificandu-se si alternand cu perioade cu mare excedent.

Bogdan, Octavia, Cheval, Sorin, (1998), Variatiile seculare ale temperaturii si precipitatiilor din jumatatea sudica a Romaniei, Analele Universitatii din Oradea - Geografie, VIII, Oradea, p. 55-65;

Bogdan, Octavia, (1999), Principalele caracteristici climatice ale Campiei Olteniei, Comunicari de Geografie, vol. III, Editura Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, p. 267-280;

Bogdan, Octavia, Niculescu, Elena (1999), Riscurile climatice din Romania, Academia Romana - Institutul de Geografie, Bucuresti;

Cotet, P., (1957), Campia Olteniei, Editura Stiintifica, Bucuresti;

Dumitrescu, Elena, Glaja, Maria (1972), Metodica prelucrarii datelor climatologice, Centrul de multiplicare al Universitatii din Bucuresti, Bucuresti;

Rosu, Al., (1980), Geografia fizica a Romaniei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti;

Tomescu, Viorica, (1998), Lunca Dunarii - sectorul oltean, Editura Sitech, Craiova;

*** (1962), Clima RPR, I, IM, Bucuresti;

*** (1969), Geografia Vaii Dunarii Romanesti, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti;

*** (1983), Geografia Romaniei, I, Geografia fizica, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti;