	Biologie	Chimie	Didactica	Fizica	Geografie	Informatica
	Istorie	Literatura	Matematica	Psihologie

Hidrologie

Index » educatie » » geografie » Hidrologie
» Studiu de impact al sistemului aluviunilor asupra factorilor de mediu din bazinul hidrografic Crasna (Vaslui)

Studiu de impact al sistemului aluviunilor asupra factorilor de mediu din bazinul hidrografic Crasna (Vaslui)

Cuprinsul proiectului:

A. Piese scrise

I. Tema proiectului

II. Rezumatul analitic

III. Date de baza privind starea factorilor de mediu

IV. Evaluarea impactului asupra factorilor de madiu

V. Solutii ingineresti pentru controlul degradarilor de teren

a)Masuri in intregul bazin hidrografic

b)Masuri pentru controlul eroziunii in suprafata

c)Masuri de stabilizare a ravenei

VI. Masuri de atenuare a efectelor proiectului

VII. Eficienta tehnica si economica a proiectului

VIII. Gestiunea mediului in timpul executiei

IX. Plan de supraveghere pe perioada exploatarii

Piese desenate :

I. Plan de situatie la sc :1÷5000 cu echidistanta de 5 m .

II. Plan cu propuneri de lucrari la sc :1÷5000

III. Profil longitudinal prin ravena la sc :1÷5000 si sc :1÷500 -1÷100

I. Tema proiectului

Se cere elaborarea unui studiu de impact al sistemului aluviunilor asupra factorilor de mediu din bazinul hidrografic Crasna, aflatla 20 km de Vaslui .

Bazinul hidrografic este supus agresiunilor naturale si antropice, energice care au declansat procesul de eroziune in suprafata , eroziune in adancime si alunecari de teren.

Pe baza evaluarii gravitatii aceste procese se va proiecta schema complexa de

amenajare care va fi justificata tehnic , economic , social si ecologic .

II. Rezumat analitic

II.1. Scopul proiectului :

Se urmareste asigurarea conditiilor pentru o agricultura durabila si profitabila . Ea se obtine prin imbunatatirea calitatii solului si corectarea regimului hidrologic al scurgerii de suprafata .

II.2. Utilitatea proiectului :

Proiectul se justifica prin contributia lui la antrenarea efectelor negative a procesului ce se desfasoara in bazinul hidrografic studiat . Se urmareste aducerea pierderilor de sol la nivelul admisibil , stabilizarea albiei cu eroziune in adancimi , valorificarea terenului cu alunecari .

II.3. Necesitatea proiectului :

Comunitatea locala a constatat pagube ca :

reduceri de productii ;

deteriorari de cai de comunicatie ;

cresterea pericolului de inundatii ;

inrautatirea calitatii apei din.

In aceste conditii a hotarat sa comande acest proiect si se angajeaza sa contribuie prin bani si munca la realizarea lui . Deasemenea, localnicii vor exploata corect terenul si nu vor distruge lucrarile.

III. Date de baza privind starea factorilor de mediu

In acest capitol se obtin caracteristicile la stadiul 0 pentru sistemelor afectate de degradari . Datelele de baza initiale se obtin pentru sistemul versant si sistemul albie . Informatiile primare sunt valabile inainte de aplicarea proiectului si sunt specifice pentru eroziunea in suprafata si eroziunea in adancime , alunecari de teren .

Date de baza pentru eroziunea in suprafata :

caracteristicile reliefului
vegetatia
clima
solul si litologia
activitatea umana

Date de baza pentru eroziunea in adancime

1. caracteristici geometrice ale albiei

2. date hidrologice si hidraulice

3. stadiul de evolutie a formatiunii

Date de baza pentru alunecarile de teren :

factori cauzali si conditionali ai alunecarii

stadiul de evolutie a alunecarii

Date de baza privind caracteristicile reliefului :

1. date de obtinut

2. surse de informatie

mod de redactare a datelor

utilitatea datelor

Date de obtinut:

- caracteristici ale suprafetelor omogene de relief (SOR);

expozitia versantilor in plantatia de vie sau pomi.

Surse de informare:

Planul de situatie cu curbe de nivel

Se utilizeaza pentru ambele categorii de date de obtinut planul de situatie cu curbe de nivel avand scara de 1: 5000 si echidistanta de 5 m.

Utilitatea studiului:

Se completeaza tabelul nr.1, cu caracteristicile suprafetelor omogene de relief.

F L S T

nr rdine S R

L_lcmmp

L_lcmmp lungimea liniei de cea mai mare panta

C nditii de delimitare a suprafetei m gene de relief

se respecta si se admite ca limitele bligate firele de vale si cumpenele de deal, avandin vedere ca intr S R exp zitia trebuie sa fie cat mai c nstanta

ex fir de vale

intr S R trebuie sa fie panta c nstanta si rezulta ca desimea curbel r de nivel

trebuie sa fie unif rma

lungimea liniei de cea mai mare panta se rec manda sa fie cat mai c nstanta si sa aiba val are mai mica de m cm pe plan

tatii Pd padure Fn faneata

arabil Lv livada

Ps pasune Vn - vie

Calcule efectuate pentru c mpletarea caracteristicil r S R

se poate determina aria f l sind planimetrul p lar

Pol fix

rebuiesc indeplinite d ua c nditii

p lul fix sa fie exteri r suprafetei de masurat

intre brate sa fie un unghi intre

In m mentul in care planimetrul este fixat in punctul de p rnire al masurat rii se determina prima citire citirea initiala iscam bratul pe perimetru in sensul acel r de ceas rnic si ne inchidem in acelasi punct din care am plecat stfel se determina citirea finala

ria suprafetei se determina cu f rmulasi rezultatul este in hectare

_planimetru este c nstanta planimetrului Fiecare citire are patru cifre

se mai poate determina aria si folosind metoda micilor patrate (milimetrica).

Calculul lungimii liniei de cea mai mare panta S R

Se utilizeaza delimitarea S R si se f l seste marimea perpendicularei pe

curbele de nivel Se mas ara perpendiculara intre puncte situate pe c nturul S R Se

utilizeaza scara planului si se determina lungimea liniei de cea mai mare panta in metri

Situatii p sibile

L L L L

L m L cm



Calculul pantei S R

Se utilizeaza f rmula pantei care este

Calculul pantei se face intre puncte situate pe perimetrul S R Se utilizeaza

echidistanta curbel r de nivel m si scara planului

Utilitatea studiului reliefului

Pentru eroziunea in suprafata caracteristicile S.O.R se folosestc la prognoza :

- pierderilor de sol

- selectarea masurilor antierozionale

- dimensionarea lucrarilor.

Caracteristicile S.O.R

Pasune

Folosinta	Nr. ord S.O.R	L_l.c.m.m.p	I %	Aria (h)
Vie

















Arabil












Vie




Pasune




Faneata
Padure
Arabil
Total S

STRUCTURA VEGETATIEI SPONTANE SI CULTIVATE

2.1. DATE DE OBTINUT:

structura folosintelor;

structura asolamentului pe arabil(rotatia culturilor);

valoarea factorului C (vegetatie);

detinatorii de teren ;

2.2. SURSE DE INFORMATIE :

pentru determinarea factorului C se utilizeaza "Indrumatorul de proiect CES", pag.45 , tabelul nr. 14 ; pentru restul caracteristicilor, intr-un proiect real se utilizeaza date ale Oficiului de Cadastru si Organizare a Teritoriului (O.C.O.T.), in proiectul de an , caracteristicile vegetatiei sunt impuse prin tema.

Mod de redactare a datelor

- se completeaza tabelul cu "Repartitia bazinului hidrografic Crasna pe folosinte".

Categorii de folosinta	Suprafata (ha)	Suprafata (% din B.H)	Factor C

Agricole
Arabil - A
Vie nobila - Vn
Vie hibrida - Vh
Livada- Lv
Faneata- Fn
Pasune- Ps
Neagricole
Padure- Pd
Neproductive- Np
Drumuri exp -De
Intravilan
Constructii
Balti
Total

La neproductiv = albia ravenei (ha)

-balti , ape= masuram lung (cm) x 50 (m )x50 /10000→ha

Intravilan = zona locuita

C_arabil=0.67*C_porumb+0.33*C_grau= 0.67*1+0.33*0.14= 0.7162

Utilitatea studiului:

Pentru eroziune in suprafata studiul vegetatiei serveste la :

prognoza pierderilor de sol;

selectia masuratorilor antierozionale

dimensionarea lucrarilor

Pentru eroziunea in adancime, folosintele sunt utilizate la determinarea coeficientul de scurgere care intra in componenta formulei debitului.

Clima

v Date de btinut :

Precipitatii medii lunare si anuale

Val area c eficientului de agresivitate pluviala K_a

umarul z nei de intensitate pluviala

Surse de informatie :

pentru precipitatii se utilizeaza ''ATLASUL CLIMATOLOGIC AL ROMANIEI

pentru agresivitatea pluviala se foloseste harta 1.3, pag.9 din "INDRUMATORUL DE PROIECT C.E.S."

numarul zonei se foloseste pag 39 , harta 2.2. din "INDRUMATORUL DE PROIECT C.E.S."

Mod de redactare a datelor :

Datele se inscriu cu valorile obtinute din materiale documentare in functie de amplasamentul perimetrului .

Precipitatii medii la statia meteorological Vaslui= 400-500 mm

Coeficientul de agresivitate pluviala K_a = 0.13

Numarul zonei de intesitate pluviala = 3

Utilitatea studiului :

pentru eroziunea in suprafata : k_a intra in modelul de calcul al pierderilor de sol ; precipitatiile medii anuale sunt determinate pentru masurile antierozionale .

pentru eroziunea in adancime : numarul zonei de intesitate pluviala serveste la obtinerea marimii intesitatii ploii de calcul. Aceasta intesitate intra in componenta formulei debitului viiturii.

Soluri si litologia

Date de obtinut:

tipul genetic de sol;

gradul de eroziune;

textura;

valoarea factorului S;

tipuri de degradari existente in perimetru

Surse de informatie :

0,1,2,3 se obtin intr-un proiect real de la OSPA judetean (Oficiul de studii pentru pedologie si agrochimie )

I.C.P.A (institutul de cercetari pentru pedologie si agrochimie )

In proiectul de an datele sunt impuse prin tema cu exceptia tipului genetic .Acesta rezulta din utilizarea atlasului climatologic harta I.5 sau dintr-o pedologie .

Tipul de sol identificat corespunde amplasamentului bazinului hidrografic.

Factorul S se citeste din indrumatorul CES pag 20 ,21.

Mod de redactare a datelor :

Pentru tipuri de degradari : in urma activitatii de cartare s-au identificat in bazinul hidrografic trei unitati de sol (U.S.)

US₁- prezinta eroziune in suprafata pe o arie de 356.845 (ha )

US₂- caracteristicile prin eroziune in adancime care are in prezent o albie 1.845 (ha)

US₃- prezinta alunecari semiactive pe o suprafata de 9.75 (ha)

Tipul de genetic de sol este C.C.- cernoziom levigat

Gradele de eroziune se inscriu in tabelul "Repartitia bazinului hidrografic Crasna pe grade de eroziune"

Grad de eroziune	Suprafata (ha)	Suprafata (% din US₁)

Eroziune moderata
Eroziune puternica

3. Texturile se reprezinta in tabelul : " Repartitia bazinului hidrografic Crasna pe texturi''

Masa texturala	Suprafata (ha)	Suprafata (%din U.S₁)

Textura medie
Textura grea

4. Factorul S depinde de tipul de sol , textura si grad de eroziune si se inscrie pe planul de situatie si in piesele scrise.

Tip de sol -----C.C.---------eroziune moderata }→ S= 0.9

textura medie }

Tip de sol ----C.C.---------eroziune puternica }→ S= 1.0

textura grea }

Utilitatea studiului :

Pentru erziunea in suprafata factorul S intra in componenta modelului de prognoza a piederilor de sol .Gradele de eroziune sunt folosite pentru alegerea folosintelor si a asolamentului arabil . Textura dimensioneaza inclinarea taluzului pentru terase , drumuri .

Pentru eroziune in adancime , texturile servesc la calculul coeficientului de scurgere care intra in componenta formulei debitului viiturii.

Pentru alunecarile de teren , suprafata cu alunecari serveste la alegerea modului de valorificare a terenului cu alunecari .

Activitatea umana

Date de obtinut:

a. Tip de agricultura

b. Tip de proprietate asupra pamantului

c. Factorul C_s

Surse de informatie :

Intr-o activitate reala de proiectare primele 2 categorii de date rezulta de la O.C.A.O.T.A. din Judet si de la Primarie.

In proiectul de an se folosesc ipoteze impuse prin tema .

Factorul C_s→din indrumatorul de proiect CES pag 25, tab 1.12.

Mod de redactare a datelor:

Din cauza dispunerii propietatilor cu latura lunga pe directia deal- vale lucrarile agricole se executa pe linia de cea mai mare panta .

Terenurile apartin propietarilor particularilor cu exceptia Pd si Fn care sunt propietati comunale .

C_s=1.0 Acesta este valoarea cea mai defavorabila a coeficientului de influenta a activitatii umane .El corespunde tipului de agricultura practicat in zona.

Utilitatea studiului:

Pentru eroziunea in suprafata intra in componenta modelului de prognoza a pierderilor de sol .

Date de baza pentru eroziunea in adancime : caracteristici geometrice ale albiei.

Date de baza pentru eroziunea in adancime

Date de obtinut:

Forma si dimensiunile albiei in plan

Forma si dimensiunile in profilul longitudinal

Forma si dimensiunile in sectiune transversala

Surse de informatie:

Intr-un proiect real elementele geometrice ale ravenei rezulta din ridicari topografice clasice sau fotometrice .

In proiectul de an se utilizeaza date impuse prin tema.

Mod de redactare a datelor:

Toate categoriile de reprezentari ale albiei apar in piesele desenate .

Forma si dimensiunile albiei in plan

Traseul albiei , forma ei si aria ocupata de albie rezulta pa planul de situatie pe curbele de nivel. Aceasta reprezentare serveste la obtinerea liniei terenului pe profilul longitudinal.

Denumiri ale elementelor albiei :

- capatul amonte al albiei se mai numeste varf sau obarsie (A)

- capatul aval = capat aval , confluenta cu emisarul ,gura ravenei (B)

- axul ravenei= firul ravenei , retea de scurgere

Forma si dimensiunile in profilul longitudinal:

Se completeaza profilul longitudinal sinoptic dupa modelul din indrumator CES pag 38, fig. 2.1 .

Profilul longitudinal se numeste sinoptic pentru ca prezinta concomitent elemente geometrice, hidrologice, hidraulice si de dinamica a albiei.

Scarile profilului longitudinal sunt pentru :

L (lungimi) 1:5000

H(inaltimi) ∆H_A-B→Sc : 1 :200

Eroziune moderata: Ps.= 32

Vn.= 21.89 Total: 122.14 (ha)

Pd.= 68.25

Eroziune puternica: Vn.= 67.61

Fn.= 93.5 Total: 233.11 (ha)

A.= 72

Elemente hidrologice

Date de obtinut :

Debitul maxim lichid cu asigurarea de 5% in 3 sectiuni : Q_max5%(m³/s)

Volumul solid : Vs (m³/an)

Surse de informatie : Indrumatorul de proiecte CES pag 32

Modul de redactare a datelor :

Se utilizeaza formula rationala:

Q_max = 0.167 * K * I_p% * S (m³/s)

in care:

0.167 = coeficient de transformare a unitatilor de masura

K = coeficient de scurgere;

I_p% = intensitatea ploii de calcul cu asigurarea de 5%

S-ha = aria bazinului hidrografic pana in sectiunea de calcul

Sectiunile de calcul sunt:

sectiunea de capat amonte a ravenei (A);

sectiunea de capat aval a ravenei (B);

sectiunea de capat aval a lungimii active.

L_a- sectorul din ravena care are dinamica cea mai rapida si reprezinta principalul furnizor de aluviuni.

- se identifica pe teren prin prezenta malurilor cu prabusiri, a talvegului cu depozite recente de aluviuni si prin lipsa vegetatiei.

In proiectul de an l_a= X %* l_{a totala}a ravenei X=72 % → l_a= 439.2

Calculul debitului in sectiunea de capat aval B-B

se delimiteaza bazinul hidrografic al ravenei prin cumpana apelor (care este perpendiculara pe curbele de nivel) numai pe deal si pana la curba cea mai inalta;

se calculeaza suprafata bazinului hidrografic al ravenei:

calculul timpuluiv de concentrare = durata necesara unei picaturi sa ajunga pe drumul cel mai nefavorabil de la cumpana pana in sectiunea de calcul

t_c- timp de concentrare

t_{c total}= t_{c vers max}+t_{c ravena}= 28.714 min

t_{c vers}= 0.0167*C*(m/m/ml)

t_{c vers 1}= 20.427

t_{c vers 2}= 16.249

C- coefficient de scurgere care depinde de rugozitatea terenului

C= 30 pentru culturi agricole

t_{c ravena}=0.0033*= 8.287

Cu numarul de intesitate pluviala intram in grafic .

i_5%=i_10%*1.15=1.265→ i_p%=1.265

Calculul debitului

Q_{max 5%,B}=0.167*K*I_5%*S_B (m³/s)

t_{c tot}= t_{c vers}+t_c
ravena

Calculul coeficientului de scurgere K :

Relatia de calcul:

K = Ks * T * V * L * I * F= 0.35*1.1*0.85*1*1.2= 0.392→K=0.0.392

in care:

Ks coeficient de scurgere standard determinat de statiunea PERIENI; Ks = 0.35

T factor de corectie pentru topografia bazinului hidrografic (pag 37)

V factor determinant in functie de vegetatie ; (pag 37; tab 2.8 )

L factor determinat in functie de tipul de lucrari antierozionale L= 1,00;

I factor de corectie pentru infiltratie (depinde de textura solului);I=1,2;

F factor de corectie pentru frecventa de calcul.F=1,2 ;

I- depinde de textura , daca b.h are mai multe texturi se calculeaza o valoare medie ponderata

Textura usoara = 0.8

Textura medie =1.1

Textura grea =1.2

Calculul lui i_{mediu ponderat}:

S.O.R	i(%)	Aria	*iAria**

















		=60.36	=1059.957

I_{mediu ponderat}= 17.56

V= 0.85

Calculul lui T :

T=f (i_mp)→T=1.1

Q_{B max lichid}=0.167*K*I_B*S_B= 4.998 (m³/s)

S_B= 60.36 (ha)

K=0.392

Q_{A max}=0.167*K*I_A*S_A=2.064 (m³/s)

I_A=1.35

S_A= 23.355 (ha)

K=0.392

Q_{la max}=0.167*K*I_la*S_la= 4.896 (m³/s)

I_la=1.38

S_la= 54.2 (ha)

Studiul hidrologic

Pentru fazele lichide se calculeaza :

Q_A<Q_la<Q_B

V_solid=S_activa*q (m³/an)

S_activa- suprafata geometrica a albiei ravenei desfasurata pe lungimea activa (ha)

q(m³/an) -indice de eroziune in adancime , valorile se obtin in raport de procentul X ocupat de lungimea activa din lungimea totala.(pag 47 , tab 2.13 )

1) S_activa=*l_a * (ha)

P_A= b_geom+2*h_geom = 12.8 m

P_l.a=b_geom+2*h_geom= 17 m

Aleg b_geom conventional b_geom= 2 m

S_activa= 0.65 (ha)

2)V_solid=S_activa*q

X	q

X= 72 %→ q= 1500

V_solid= 975 (m³/an)

Utilitatea studiului :

- pentru eroziune in adancime valoarea debitelor se foloseste la studiul hidrologic si la alegerea si dimensionarea lucrarilor de combatere a eroziunii in adancime .

Volumul solid serveste la calculul eroziunii totale.

Studiul hidraulic

Date de obtinut :

- viteze in timpul viiturii ;

- viteza critica de antrenare ;

Surse de informatie :

- studiul hidrologic

- studiul caracterelor geometrice ale albiei

Mod de redactare a datelor :

- viteza se calculeaza in toate cele trei sectiuni in care exista valoarea debitelor lichide

Formula de calcul Chezy :

V_viiturei= C*

C-coeficientul lui Chezy

n- coefficient rugozitate

R-raza hidraulica

R= W-sectiunea muiata

P-perimetru muiat

ultima panta amonte de sectiunea de calcul

Substratul litologic - Argila nisipoasa mijlocie

Substratul vegetal ( acoperirea vegetala ) - Vegatatie slaba

Coeficientul litologic - n=0.035 - corespunde stratului de argila si vegetatie slaba (pag 49 , tab2.16 )

Adancimea sectiuni muiate h₀ se calculeaza prin incercari aplicand metoda grafo-analitica . Se dau valori lui h₀pana cand coeficientul modul de debit K₀= K.

K₀ se calculeaza astfel : K₀=

K_0A== 5.27 Q_A= 2.064 (m³/s)

I_A= 0.153 %

h₀	b_geom	w	P	R=	C=*R^1/6	K=wC

V_viitA=22.73*= 4.35

K_0l.a== 22.87 Q_l.a= 4.896 (m³/s)

I_l.a= 0.046 %

h₀	b_geom	w	P	R=	C=*R^1/6	K=wC

V_{viit l.a}= 24.78*= 3.40

K_0B== 31.04 Q_B= 4.998 (m³/s)

I_B= 0.026 %

h₀	b_geom	w	P	R=	C=*R^1/6	K=w*C

V_{viit B}=25.26*= 2.79

K_{0 formare A} se calculeaza astfel : K_{0 formare A}== 3.98

Q _formareA= Q_A *0.756= 1.56 (m³/s)

h_formare	b	w	P	R=	R^1/6	C	K

V_{cr. antrenare}= 1.2*0.48^0.2= 1.036 m/s

K_{formare l.a}== 17.28

Q_formarel.a= 4.896*0.756= 3.7 (m³/s)

h_formare	b	w	P	R=	R^1/6	C	K

V_{critic antrenare}= 1.083 m/s

K_formareB== 23.56

Q _form.B= 3.77 (m³/s)

h₀	b_geom	w	P	R=	R^1/6	C	K

V_cr.antrenare= 1.11 m/s

Date de baza pentru alunecarile de teren

I. Date de obtinut :

1. Factorii cauzali si conditionali ai alunecarilor

2. Volumul alunecarii

3. Stadiul de evolutie

II. Surse de informatie :

intr-un proiect real se foloseste studii topografice, hidrogeologice, hidrologice si geotehnice

in proiectul de an se apeleaza la ipoteze impuse prin tema

III. Mod de redactare a datelor : pentru factorii:

cauzali si conditionali :

Se considera ca alunecarile sunt provocate de :

-perioada cu precipitatii abundente

-evolutia albiei cu eroziunea in adancime

-profilul si stratificatia rocilor

Volumul alunecarii :

In lipsa unor calcule de stabilitate a versantului volumul provenit din alunecare este:

V_alunec= S_alunec*h_alunec(m³)

h_alunec= 5 (m)

S_alunec= 97500 m²

V_alunec= 97500*5= 487500 m³

Alunecarea se considera semiactiva . Deplasarea masivului de pamant are loc la momentul in care factorii cauzali sunt prezenti.

Evaluarea impactului asupra factorilor de mediu

In legislatia privind studiile de impact de mediu impact inseamna, orice effect negativ care inrautateste proprietatile factorilor de mediu.

Pentru utilizatorii de sol din bazinul hidrografic efectele negative sunt:

cantitatea de material solid antrenata ;

grosimea stratului de sol spalat ;

reducerea productiilor

Pentru utilizatorii de apa din aval este important sa se cunoasca :

1. debitul effluent (Q_efl)

2. eroziunea efluenta (E_efl)

Cantitatea de material solid antrenata se calculeaza cu formula U.S.L.E. adaptata pentru Romania de profesorul Motoc.

E_S.O.R=K_a*S*C*C_S*L^m*iⁿ (t/ha an)

Formula se aplica pe fiecare folosinta care a fost impartita pe S.O.R.

Calculul se conduce tabelar folosind datele obtinute in tabelul "Date de baza pentru eroziunea in suprafata "

K_A-coeficient de agresivitate climatica
S-coeficient de modabilitate a solului
C-coeficient de influenta a culturilor agricole
C_S- factor de influenta a activitatii umane de conservare a solului
L- lungimea l.c.m.m.p a suprafetei de calcul S.O.R.
m= 0.4 daca L<100 (m)

daca L≥100 (m)

i-panta S.O.R iⁿ - tab 1.13 pag. 38

iⁿ=C₁+C₂*i+C₃*i²

E_{m.p.folosinta}=

= 1.6 - textura usoara

= 1.7 - textura medie pe folosinta

= 1.9 - textura grea

Folosinta

Nr ordine

K_a

C_s

L^m

iⁿ

Aria

E*Aria

Vie

E.m.p.V= 28.3

Arabil

E.m.p.A=14.23

Vie

E.m.p.V= 16.95

Pasune

E.m.p.Ps= 6.14

grosime strat spalat de sol= Emp*1/ *1/ 10000

grosime strat spalat de sol-Vn= 0.00248 m/ an

grosime strat spalat de sol- Ps= 0.00036 m/an

grosime strat spalat de sol- A= 0.000748 m/ an

REDUCERILE DE PRODUCTIE

Se stabileste numai la cereale pe arabil si se ia in calcul grosimea stratului de sol erodat pe durata de 10 ani.

0.000748 m/an *10= 0.00748 mm/ 10 ani

- pierderi de recolta = 40 kg/ ha

In grafic se va avea in vedere intrarea cu valoarea in cm.

0.00748*100= 0.748 cm

E_efl= E_{efl.din.eroz.in.supraf.}+E_{efl.din.eroz.in.adincime} (m³/an)

E_{efl.din.eroz.in.supraf}= = 2038.44 (t/ an)

E_{efl.din.eroz.in.adincime}= V_solid*C_efl.Hedley = 731.25 m³

Cap.V SOLUTII INGINERESTI PENTRU CONTROLUL

DEGRADARILOR DE TEREN

Se proiecteaza doua categorii de masuri:

restructurarea folosintelor

regularizarea scurgerii pe versanti

Se refera la o analiza a folosintelor existente si a modificarilor necesare in vederea reducerii pierderilor de sol prin eroziunea in suprafata si se refera la:

- marimea pantelor, - gradul de eroziune, - interesul de sporire a randamentului utilizat in agricultura, - traditiile agriculturii locale.

Faze de lucru:

amplasarea folosintelor obligate

reamplasarea unor folosinte

comas area folosintelor

complectarea tabelului de balanta a restructurarii folosintelor.

Materiale necesare:

- plan de situatie

- studiul topographic

- studiul pedologic

- studiul folosintelor

Mod de rezolvare:

Se infiinteaza plantatii de protectie si faneata de protectie.

Plantatiile de protectie= silvice, amplasate sub forma de perdea, cu o latime de 20-50 m, in raport cu albia ravanei.

Faneata se amplaseaza pe suprafete omogene de relief (S.O.R.) cu alunecari semiactive.

Se porneste de la panta limita pentru fiecare folosinta din punct de vedere al exploatarii mecanizate. Arabilul se limiteaza la panta de 18 %.

A- 18 %------ i= 18-25 % A---Vn, Lv

i= 25-45 % A---Ps, Fn

Vn, Lv %---- -i>25 % Vn-Ps, Fn

REGULARIZAREA SCURGERII PE VERSANTI

Este o masura general ace se aplica pe intreg bazinul hidrografic, dar in proiectul de an se aplica numai pe pasune. Lucrarile se diferentiaza in functie de marimea precipitatiilor medii multianuale.

pp= 400-500 mm/ an < 600 mm/ an canale orizontale de pamant, cu rol de stocare a apei pe versant.

PROIECTAREA CANALELOR DE PAMANT

- valori maxime

b= 0.8 h₀= 0.6

h= 0.8 m= 1.5

- se calculeaza suprafata muiata S

S= S₁+S₂-S₃= h(b+mh)+

S= 0.8(0.8+1.5*0.8)+0.6²/ 2*i_v-1.5*0.6²/ 2= 2.83 m²

- se calculeaza distanta intre axele a doua canale successive

- canalele de pamant se traseaza parallel cu, curbele de nivel.

W_stocat.canal= W_scurs

W_scurs= pe 1 m liniar de canal

W_canal= S*1= 2.83*1= 2.83 (m³/ ml)

W_scurs.10%= 10*H*K*S . . . . . . . . L= = 116.44 ~ 2.3 cm pe plan

H_10%= 62

K= 0.392

MASURI SPECIFICE IN PLANTATIILE DE VIE/ POMI

Se proiecteaza pe suprafata rezultata dupa restructurarea folosintelor si exista doua tipuri de lucrari:

organizarea antierozionala a teritoriului

lucrari hidroameliorative.

Organizarea antierozionala a teritoriului:

- este o masura manageriala prin care se decide limitele unitatilor teritoriale denumite tarlale.

Pentru a contribui la o eficienta hidrologica si antierozionala, precum si la sporirea randamentului utilajelor au forma, orientare fata de curbele de nivel si dimensiuni corecte erozionale.

Ca forma trebuie sa rezulte suprafete de polygon cu doua laturi paralele.

Orientarea - laturile lungi sunt laturi paralele ale poligonului care reprezinta traseele utilajelor in lucru.

- Pe pante< 5%, laturile paralele pot fi trasate oricum.

- Pe pante intre 5-18%, laturile lungi sunt pe directia generala a curbelor de nivel, acceptandu-se mici abateri.

- Pe pante> 18%, laturile lungi copiaza fidel curbele de nivel.

La schimbarea directiei curbelor de nivel se formeaza clinuri, neincluse in tarlale.

Laturile scurte ale poligonului sunt transversale fata de curbele de nivel sin u trebuie sa fie paralele.

Dimensiuni:

- laturi lungi . . . . - la pomi: 400-800 m

- la vie: 300-700 m

- laturi scurte

i	L_l.c.m.m.p.=l_O.T.max
	vie	pomi

Faze de lucru:

Se traseaza limitele obligate ale tarlalelor reprezentate de firele de vale si cumpenele de deal expozitia in tarla este cvaziuniforma.

Se inscriu in suprafetele-S.O.R. marimile pantelor.

Se copiaza limitele dintre S.O.R. vecine daca panta difera cu mai mult de 5% si rezulta o panta cvaziuniforma in fiecare tarla.

Se traseaza limitele tarlalelor

- Z.I.- zona de intoarcere- pe laturile scurte

- D.e.- drum de exploatare- pe laturile lungi

Se completeaza tabelul cu caracteristicile tarlalelor

Nr. tarla	i %	L_l.c.m.m.p.(m)	Aria (ha)

Definitivarea zonelor de intorcere: trasarea serpentinelor pe pante >10%.

MASURI HIDROAMELIORATIVE-TERASE

-sunt constructii de pamant cu parti componente: platforma si taluzuri. Se proiecteaza pe fiecare panta 15%.

pp< 600 mm/ an

platforma orizontala

Studii necesare proiectarii:

studiul geomorfologic- din care rezulta panta

studiul climatic- precipitatii multianuale si rezulta inclinarea platformei

studiul pedologic- textura, rezulta valoarea lui m (inclinarea taluzului)

studiul horticol- distanta dintre randuri la pomi si vie.

Proiectarea teraselor:

- se dimensioneaza partile componente ale teraselor

- se evalueaza volumele de lucrari necesare executiei

proiectia pe orizontala: a/2- taluzul; l- platforma; L- intreaga terasa

proiectia pe verticala: h/2- fiecare taluz; Dh- pr. pe verticala a platformei.

Dimensionarea teraselor:

1. criteriul geotehnic - pentru platforma orizontala:

tarlaua nr. 10 . . . . . . i= 25~0.25

l_max=

h_max= 2 m

- textura grea . . . . ..m= 1.5

l_max= 5 m

2. criteriul horticol- se cultiva doar platforma si nu taluzurile.

l_def.= d(n-1)+d₁+d₂

d- distanta intre randuri

d₁- de la capatul platformei amonte pana la I rand

d₂- distanta de la capatul platformei aval pana la ultimul rand

n- numar de randuri

n-1= numarul de intervale de lungime d

d_vie= 2 m

d₁=d₂= 1 m

l_def.= 2(n-1)+1+1= 4

n= 2

l_max= 5

l_defl_max

l_def<l_{max . . . . . . . . . . . . . . . . . . .}h_def= = 1.6 m

L_def= l_def+m* h_def= 6.4 m

Numarul de terase/ tarla:

- din organizarea teritoriului se masoara l si L a tarlalei.

Nr._{terase/ tarla}== 2.8*50/ 6.4= 21.875

Lungimea totala a teraselor= L_O.T.*nr.teraselor= 8.6*21.875*50= 9406.25

Volumul de sapatura:

V_sap.= V_umplut.= *L_terase= *L_terase= *9406.25= 7525 (m³)

Suprafata de inierbare:

Supr. de inierbat= h_def**L_terase= 1.6**9406.25= 27131.77

MASURI SPECIFICE PE FOLOSINTA ARABIL

Se proiecteaza doua tipuri de masuri:

1. Organizarea antierozionala a teritoriului

2. Masuri fitoameliorative.

1.Organizarea antierozionala a teritoriului

- pe arabilul rezultat dupa restructurarea folosintelor se traseaza reteaua de drumuri, care este alcatuita din drumuri principale si drumuri secundare.

D.P.- sunt cai de legatura dintre intravilan si arabil

D.S.- sunt cai de acces in interiorul folosintei.

Conditii de trasare:

1. - se respecta limitele rezultate la restructurarea folosintelor

2. - se allege varianta de drumuri cu lungime minima

3. - se evita zonele aval de alunecari

4. - intre drumurile transversale pe curbele de nivel distanta trebuie sa fie:

L_O.T.= 400-2500 (m)

5. - intre drumurile care merg pe curbele de nivel distanta depinde de marimea pantei.

6. - fiecare drum trebuie sa aiba doua capete (capat poate sa fie intravilanul, un alt drum, o suprafata de intoarcere).

i %	l_O.T.max

Faze de lucru:

1. - se inscriu pantele in arabil

2. - se traseaza drumurile principale

3. - se traseaza drumurile secundare respectand conditiile de distante.

4. - se definitiveaza drumurile transversale pe curbele de nivel prin trasarea serpentinelor; serpentinele sunt necesare daca panta drumului este mai mare de 10%.

5. - se calculeaza suprafata platformei drumurilor.

Supraf.platf.dr.= L_dr.*l_dr= 2200*4= 8800 (m²)

- latime dr. principal= 5 m

- latime dr. secundar= 4 m

6. - se insumeaza cele doua suprafete

= = 0.88 (ha)

7. - se calculeaza procentul din arabil ocupat de drumuri

72 ha . . . . . . . ..100

0.88 ha . . . . . . ..x

x== 1.22 % -procent ocupat de drumuri

8. - se completeaza tabelul cu caracteristicile constructive ale unui drum duma modelul din indrumator. Se allege un tronson de drum longitudinal si se foloseste tabelul din indrumator.

pp. < 600 (mm/ an)

CD . . . . i_v= 11.5

i_vales pentru table= 10

-pentru 4 m

hd=hr (m)	S_sapat. (m²/ ml)	S_tal. (m²/ ml)	S_in. (m²/ ml)

Nr.

dr.

Tronson

i_v

(m)

L_tr. (m)

l (m)

hd=dr (m)

S_tal.sp (m²/ ml)

S_in.sp (m²/ ml)

V_t.sp. (m³/ml)

S_tal. (m²)

S_in. (m²)

V_t (m³)

Tr.I

Trasarea serpentinelor:

- se foloseste planul de situatie cu, curbele de nivel

- se stabileste intre ce puncte trebuie trasata serpentine (i_dr> 10%)

Obs. - dupa un tronson de serpentine de 250-300 m se lasa un palier de odihna de 50 m

- inchiderea serpentinei se realizeaza prin doua solutii:

a) trasarea palierului

b) trasarea serpentinei in sens invers si intersectarea celor doua tronsoane de serpentine.

i= . . L= = 5/ 0.1= 50 m . . . . . 1 cm pe harta

2. Masuri fitoameliorative

Alegerea asolamentelor si a structurii culturilor.
Sistemul de cultura in fasii sau benzi inierbate.

Se proiecteaza pe arabil asolament de camp si/sau asolament de protectie.

Asolamentul de camp se recomanda pentru eroziunea slaba, moderata sau puternica .

Asolamentul de protectie este necesar pentru eroziunea foarte puternica sau excesiva.

Asolamentul de camp :

- se compune din plante bune protectoare (graminee anuale) si plante slab protectoare antierozional (prasitoare) .

Proportiile din asolament pentru aceste doua tipuri de plante depind de : panta si grupa de eroziune .

Cu cat creste panta sau eroziunea este mai grava se reduce proportia de plante prasitoare .

S=0.8 -i< 12 % ; 70 % prasitoare + 30 % graminee

- i≥ 12 % ; 50 % prasitoare +50 % graminee

S=0.9 -i< 12% ; 50% prasitoare +50% graminee

-i≥ 12% ; 30 % prasitoare +50% graminee

S=1.0÷1.2 -i< 12% ; 30 % prasitoare +70 % graminee

-i≥ 12% ; 15% prasitoare + 85% graminee

C_asolament= 0.3*C_pb+0.7*C_grau= 0.338

C_asolament= 0.15*C_pb+0.85*C_grau= 0.239

C_pb=0.8

C_grau=0.14

Sistem de cultura in fasii pentru precipitatii < 600 mm/an

Sistem de cultura cu benzi inierbate pentru precipitatii > 600 mm/an

Probleme rezolvate la proiectare :

Determinarea intervalului de pante pentru care este necesara sistematizarea culturilor in fasii sau benzi inerbate .
Dimensionarea L_l.c.m.m.p - ,,L"

L- pentru sisteme in fasii = latimea fasiei cultivate .

L- pentru sisteme in benzi inerbate = distanta dintre benzi.

Ambele probleme se rezolva aplicand criteriul eroziunii admisibile.

E= k_a*S*C*C_S*L^m*iⁿ= E_adm

iⁿ=

E_adm=5÷6 t/ ha*an pentru cernoziom

E_adm=4÷5 t/ha*an pentru sol brun podzolit

E_adm=3÷4 t/ha*an pentru alte tipuri de sol

iⁿ_min : iⁿ_min= 75.61 i%= 20

iⁿ_max : iⁿ_max= 68.24 i%= 19

Daca nici o panta nu este in intervalul i_minsi i_max pe arabil, concluzia este ca nu e necesar sistematizarea amplasarii culturilor.

Daca exista panta in intervalul i_min - i_max se calculeaza latimea fasiei cultivate

L^m_max=

L^m=X L=X^1/m

COMBATEREA EROZIUNII IN ADANCIME

Se proiecteza doua categorii de lucrari :

lucrari in bazinul hidrografic al ravenei
lucrari pe firul albiei

Sunt masuri specifice de control al eroziunii in suprafata si de regularizare a scurgerii pe versanti.
I lucrari la obarsie

II lucrari pe maluri

III lucrari pe talveg

Lucrari la obarsie

- consolideaza caderea naturala de la varful ravenei.

Lucrarile se amplaseaza in debleu si se dimensioneaza static si hidraulic. Ele pot fi :

- cadere simpla

- in trepte

- zid de sprijin

- canal rapid

Aceste lucrari au fost comparate si a rezultat :

- h_g< 2 m →cadere simpla

- h_g=2÷3 m→cadere in trepte

- h_g=3÷4 m→ zid de sprijin

- h_g> 4 m→canal rapid h_g in A= 6 (m)

Reprezentarea lucrarii se face sub forma de schita folosind figura 8.21 pagina 110

Lucrarile pe maluri :

-consolidarea malurilor se face biologic prin plantare cu amestec de specii de arbori si arbusti.

I.C.A.S din tara .Fiecare statiune are anumite caracteristici pedologice si climatice .

Pentru fiecare statiune este valabila o formula de impadurire

Pentru ravena exista trei formule de impadurire :

I. pe fundul ravenei

II. pe malurile ravenei

III. in plantatia de protectie

Formula de impadurire = proportia de diverse specii continuta in amestec.

- argile : RSt₆-maluri

RSt₁₀-fund

Maluri de ogase:

- compozitia de impadurire: - 20 Ct (puieti din soiuri selectionate), 80 Ct (puieti obisnuiti sau drajono)

- tehnici de impadurire: Gr.o, pe maluri semistabile (20-35⁰)

- desimea culturilor: 20000/ ha, la tehnica''d''(0.25*2 m) si la tehnica''e''(0.5*1 m)

Funduri de ogase:

- compozitia de impadurire: 100 Ct (Sl;Ct;r;An.n), pe statiuni cu soluri grele formate pe roci predominant marno-argiloase (pe locuri slab la moderat salifere-Sl si Ct.r; pe depozite subtiri din surpari si alunecari- An.n)

- tehnica de impadurire: Gr.m, (la Pl.ea si Sa,cu puieti de talie mare la plantare)

- desimea culturilor: 2500-4000/ ha, la An.n.

LUCRARI PE TALVEG

Se proiecteaza pe lungimea activa lucrari de tip baraj.Amonte de fiecare lucrare se formeaza depozit de aluviuni numit aterisament.

Panta finala a aterisamentului se numeste panta de proiectare sau de compensatie sau de aterisare sau de amenajare.

i_pr<i_{init talveg}v_d.a<v_i.a
v_i.a=viteza inainte de amenajare

Barajele se dimensioneaza static si hidraulic .Din punct de vedere erozional se calculeaza inaltimea utila a barajului.

Aceasta inaltime se masoara de la cota pragului deversor pana la talveg .

Faze de lucru :

I) se descompune lungimea activa pe sectoare de panta constanta a talvegului.

II) se calculeaza pe fiecare sector inaltimea totala

∆ABC

t_gα=i_init=

∆ ABC

t_gβ=i_Proiectare=

BC=L_sect*i_pr

i_init=

L_sect*i_init=L_sect*i_pr+H_total
util

H_{total. util}=L_sect*(i_init-i_pr)

II. a) calculul pantei de proiectare

Exista mai multe metode de calcul :

i_pr- se calculeaza punand conditia hidraulica de a realiza in albie dupa amenajare viteza critica de antrenare .

v_d.a=v_cr
antrenare=c

i_pr= se folosesta tabelul cu l.a

III. Stabilirea numarului si pozitia fiecarei lucrari .

Se compara inaltimea totala utila cu h_geom-1.5 m

h_deversor=1.5 m

H_{tot util}

-h_lucr-se alege

-h_{max lucr}=h_geom-1.5

Amplasament : grafic (din aval →amonte se construeste profilul longitutdinal dupa amenajare .

Se respecta criteriul sustinerii reciproce a lucrarilor .Conform acestui principiu fiecare lucrare din amonte se amplaseaza la coada terisamentului lucrarii din aval .

pentru sectorul A-6

H_tot.util= L_sect(i_init-i_pr)= 405(0.069-0.0053)= 25.79

i_pr= = 0.0053

H_tot.util> h_geom-1.5=6-1.5= 4.5

h_lucr.= 3.2 m

- nr. lucrari= 8

1000m oriz . . . . . . . . . ..20 cm

5 m vert . . . . . . . . . . . 2.5cm

pentru sectorul 6-la

H_tot.util= L_sect(i_init-i_pr)= 35(0.046-0.005)= 1.43

H_tot.util< h_geom-1.5= 7-1.5= 5.5

h_lucr.= H_tot.util= 1.43

- nr. lucrari= 1 lucrare

Cap.VII EFICIENTA TEHNICA SI ECONOMICA

A PROIECTULUI

Eficienta tehnica: se verifica efectele lucrarilor proiectate asupra eroziunii in suprafata si a eroziunii in adancime.

- Se recalculeaza pentru eroziunea in suprafata pierderilede sol

- Pentru eroziunea in adancime se verifica viteza viiturii dupa amenajare. Se tine seama de modificarile generate de lucrari.

Eroziunea in suprafata:

Recalcularea pierderilor de sol: se utilizeaza modelul USLE- adoptat pentru Romania.

E= K₁*S*C*C_s*L^m*iⁿ (t/ ha*an)

- formula se aplica pentru tarlalele din vie sau livada si pe unitatile teritoriale de pe arabil.

Emp=

Emp dupa amenajare se compara cu cel dinaintea amenajarii.

Emp_Vn= 25.57 i.a.

Emp_Vn= 6.4 d.a.

Emp_A= 14.23 i.a.

Emp_A= 3.71 d.a.

Se schimba L, C_s

- pentru vie

C_s

i< 15%

Culturi pe curbe de nivel

C_s= 0.5-0.7

i 15%

Terase

C_s= 0.15

La arabil se schimba drumurile, masurile fitoameliorative (am ales asolamente cu schimbare de factor C)

Pierderi de sol dupa amenajare

Folos.

Nr.

ord.

supr

K_a

C_s

L (m)

i (%)

L^m

iⁿ

E (t/ha*an)

A (ha)

E*A

(t/an)

Vie

Emp= 6.4

Arabil

Emp= 3.71

Se schimba: C, C_s, L

- pentru arabil

C_s

i<i_mins.c. in fasii sau

benzi inierbate

culturi pe curbele de nivel

C_s= 0.5-0.8

ii_mins.c. in fasii sau

benzi inierbate

culturi in fasii sau benzi inierbate

C_s= 0.35-0.4

Calculul vitezei viiturii dupa amenajare:

Sectiunea de calcul este lungimea active, se aplica formula lui Chezy:

v_{viiturii.dupa.amenajare.i.n.l..a}= c= 14.62*= 0.87

c= *R^1/6 i= i_pr= 0.005

K_{0 d.a.in l.a.}== 69.94

h	b	P	R	R^1/6	c	K

n_d.a.= 0.065

v_viit.d.a. se compara cu viteza viiturii inainte de amenajare si cu viteza critica de antrenare

v_viit.d.a.= 0.87

v_viit.l.a.= 3.4

v_{critica de antrenare}= 1.083

EFICIENTA ECONOMICA

Se calculeaza doi indicatori:

- investitia totala= (USD= 32000 mii lei)

- durata de recuperare a investitiei

D= (ani)

D- spor de venit net

Costuri lucrari= Vd_lucr.*cost.specifice

- sapatura, umplutura= 3 USD/ m³ (debuseu, canale, terase)

- inierbare= 2 USD/ m³ (debuseu, terase)

- beton= 30 USD/ m³ (pentru caderi, lucrari la obarsie, baraje)

- drumuri principale, zone de intoarcere= 23000 USD/ km

- drum secundar= 17000 USD/ km

- puieti= 1.1 USD/ buc

Vn= Vn_d.a.- Vn_i.a.

Vn- valoarea productiei dupa amenajare- cheltuieli productie inainte de amenajare

Val. prod.= Prod.* Supraf.cult* Pret vanzare

Productii i.a.:

- se iau pentru gradul de eroziune de pe A si de pe Vn

Suprafata cu grau= 1/3*A (i.a.)

Supraf. cu porumb= 2/3 *A (67% din A)- i.a.

Productii d.a.:

- productiile sunt pentru eroziunea slaba.

Pe arabil proportia de grau si porumb a fost stabilita in cadrul asolamentelor proiectate. Se folosesc suprafete de arabil dupa amenajare.

Productie	Grau	Porumb	Vie	Livada
Eroziune slaba
Er. moderata
Er.puternica

- sapatura, umplutura= 3 USD/ m³ (debuseu, canale, terase)

terase : V_sap= V_umpl= 8709.63

cost terase = 2x7525x5= 75250x3 $= 225750 $

canale : Lung. canal x Supraf.canal =2700 x 2.83 x 3 $= 22923 $

- inierbare= 2 USD/ m³ (debuseu, terase)

S_in.= 27131.77 x nr.tarlale cu I>15 %= 27131.77x 5= 135658.85 x 2$= 271317.7 $

- beton= 30 USD/ m³ (pentru caderi, lucrari la obarsie, baraje)

canal rapid= = 6/ 0.18= 33.33(0.8+3)x 0.3= 37.99x 30$= 1139.88 $

lucrari transversale : (H_{tot.util.sect.}+1.5)x (b_geom+3)x 1.1= 5497.008 $

- drumuri principale, zone de intoarcere= 23000 USD/ km

z.i.= 3.25 km x 23000 $/km= 74750 $

- drum secundar= 17000 USD/ km

d.s. = 2.15 km x 17000 $/km= 36550 $

- puieti= 1.1 USD/ buc

3.6 hax 20000= 22000 buc+ 1870 buc= 23870 x 1.1 $= 26257 $

- investitia totala= (USD= 32000 mii lei)= 21253906820 lei

- durata de recuperare a investitiei

D= (ani)= = 4.068 ani

Calcul spor venit net

Cultura agricola	Inainte de amenajare					Dupa amenajare
Cultura agricola	Prod. kg/ha	Supr. cult ha	Pret vanz. lei/kg	Chelt. USD/ha	Vn i.a. lei	Prod kg/ha	Supr. cult ha	Pret vanz. lei/kg	Chelt. USD/ha	Vn d.a. lei

Grau
Porumb
Vie
Vie
Livada
Pasune
Faneata

lei

- i.a. : A= 72 ha 33 %= 23.76 ha si 66 %= 47.52 ha

- d.a. : A= i<12%= 32.94 ha . . . . . ..9.88 ha porumb si 23.05 ha grau

A= i>12 %= 43.9 ha . . . . . ..6.58 ha porumb si 37.31 ha grau

Total= grau 60.36 ha si porumb 16.46 ha

Cap.VIII PLAN DE ATENUARE A EFECTELOR

PROIECTULUI

Acest capitol cuprinde masuri compensatorii pentru cazurile cand nu se poate evita efectul negativ al proiectului asupra mediului.

Deoarece nu s-a putut evita scoaterea din circuitul agricol a suprafetei de 6.7 ha, prevazute pentru a fi plantat cu perdea de protectie, propietarii acestor suprafete vor primi despagubiri.

Cap. IX GESTIUNEA MEDIULUI IN TIMPUL

EXECUTIEI LUCRARILOR

Se refera la masurile ecologice prevazute de constructorul lucrarii in timpul executiei acesteia, urmarind-se asigurarea unei poluari cat mai reduse.

Sapatura in adancime care depaseste adancimea stratului fertil, se va executa numai dupa efectuarea decopertarii si depozitarii stratului fertile, acesta imprastiindu-se pe suprafetele ce vor intra in cultura.

Pe durata executiei lucrarilor de regularizare a scurgerii pe versanti si acelora de combatere a eroziunii in adancime, se au in vedere pagubele ce pot fi provocate de viitura si se vor lua masuri de abatere a apelor pe traseele provizorii.

Cap.X PLAN DE SUPRAVEGHERE ECOLOGICA PE PERIOADA EXPLOATARII PERIMETRULUI

Capitolul se refera la masurile adoptate in exploatare pentru monitoringul suprafetei amenajate. Se va urmari comportarea lucrarilor in exploatare si se va interveni cu lucrari necesare.

Se vor lua probe de amestec: apa, particule solide afluente, pentru a veghea ca parametrii de poluare acceptati sa fie respectati.

Politica de confidentialitate