Caracterizarea timpului din punct de vedere termic

Caracterizarea timpului din punct de vedere termic

Se face tinandu-se seama de abaterile temperaturilor medii lunare, anutimpuale sau anuale, fata de mediile multianuale (valorile normale) corespunzatoare.

Cand abaterile medii lunare sunt:

a.      10⁰C, timpul este calificat excesiv de cald;

b.     intre 5⁰C si 9,9⁰C, timpul este calificat foarte cald;

c.      intre 2,0⁰C si 4,9⁰C, timpul este calificat cald;

d.     intre 1,0⁰C si 1,9⁰C, timpul este calificat calduros;

e.      intre -0,9⁰C si 0,9⁰C, timpul este calificat normal;

f.      intre -1,9⁰C si 1,0⁰C, timpul este calificat racoros;

g.     intre -4,9⁰C si -2,0⁰C timpul este calificat rece;

h.     intre -9,9⁰C si -5,0⁰C timpul este calificat foarte rece;

i.       -10,0⁰C timpul este calificat excesiv de rece.

Pentru caracterizarile pe anotimpuri si pe an, tinandu-se seama de faptul ca abaterile pentru aceste intervale sunt mai mici decat cele lunare, limitele de mai sus se reduc la jumatate si anume:

Cand abaterile medii sunt:

a.      5,0⁰C, timpul este calificat excesiv de cald;

b.     intre 2,6⁰C si 4,9⁰C timpul este calificat foarte cald;

c.      intre 1,1⁰C si 2,5⁰C timpul este calificat cald;

d.     intre 0,6⁰C si 1,0⁰C timpul este calificat calduros;

e.      intre 0,5⁰C si -0,5⁰C timpul este calificat normal;

f.      intre -1,0⁰C si 0,6⁰C timpul este calificat racoros;

g.     intre -2,5⁰C si -1,1⁰C timpul este calificat rece;

h.     intre -4,9⁰C si -2,6⁰C timpul este calificat foarte rece;

i.       -5⁰C timpul este calificat excesiv de rece.

Exemple: temperatura mijlocie la Cluj, in luna iunie a anului 1968 a fost de 20,2⁰C. Valoarea normala a temperaturii aerului in luna iunie la Cluj este de 17,6⁰C

Abaterea fata de normala este deci: 20,2 - 17,7 = 2,6⁰C, deoarece abaterea 2,6⁰C timpul in luna iunie 1969 a fost cald.

Temperatura mijlocie anuala la Cluj in anul 1968 a fost 9,9⁰C. Valoarea anuala normala a temperaturii aerului la Cluj este de 8,3⁰C. Abaterea este 1,6⁰C. Aceasta valoare este cuprinsa intre 1,1⁰C si 2,5⁰C in tabelul de abateri, deci timpul la Cluj in anul 1968 a fost cald.

B.Metodica experimentala

Pentru masurarea temperaturii aerului, este necesar sa se aiba in vedere urmaroarele:

a.      instalarea si operarea termometrelor;

b.     precizia termometrelor;

c.      erorile termometrelor.

1.Psihrometrul. Inainte de citirea psihrometrului se pune in actiune morisca si se asteapta 3-4 minute, pana la realizarea echilibrului termic cu mediul inconjurator.

2.Termometrul de maxima. Temperatura maxima se citeste la extremitatea coloanei de mercur. El se aseaza in adapost pe un suport foarte putin inclinat, aproape orizontal. Operarea termometrului de maxima se face prin scuturarea lui energica, pana cand coloana de mercur este adusa la diviziunea corespunzatoare temperaturii din acel moment.

3.Termometrul de minima se opereaza in modul urmator: se scoate din suport, se inclina cu rezervorul in sus, pentru ca indicele sa alunece incet pana la extremitatea coloanei de alcool, unde se opreste, datorita tensiunii superficiale a alcoolului. Apoi se aseaza in pozitie orizontala, pe suportul sau din adapostul meteorologic.

4.Termograful. Datorita complexitatii aparatului, pot aparea dereglari in functionare. De aceea, la inceputul inregistrarii se noteaza ora si temperatura masurata cu termometrul cu mercur.

Precizia termometelor se determina cu formula:

Erorile termometrelor depinde de modul lor de gradare. Exista termometre divizate in grade, in zecimi de grad, sutimi de grad. Cea mai mica eroare efectuata in citire este egala cu cea mai mica diviziune. Eroarea relativa, exprimata in procente, se calculeaza cu formula:

unde DA - este eroarea absoluta, iar A_citit este valoarea citita.

In mod practic, urmarim:

a.Calculul mijlociei diurne si decadice, precum si a amplitudinii temperaturii pentru o luna.

Datele necesare se extrag din carnetele de observatii meteorologice. Se foloseste metoda celor 3 citiri, metoda Köppen si metoda temperaturilor extreme.

Valoarea coeficientului K se scoate din tabel.

Datele se trec in urmatorul tabel:

b.Caracterizarea termica a unei luni si a unui an pe baza valorilor din anuarul meteorologic.

c.Reprezentarea grafica a temperaturii anuale si compararea cu valorile normale, pentru caracterizarea termica a vremii.