Metode de prevedere agrometeorologica

Metode de prevedere agrometeorologica

A.Consideratii teoretice

Prevederea ingheturilor

Ingheturile timpurii de toamna si ingheturile tarzii de primavara, dupa originea lor, se clasifica astfel:

advective;

de radiatie (radiative);

mixte (advective si de radiatie).

In regiunile noastre ingheturile advective se produc foarte rar, iar cele de radiatie au un caracter local. Cele mai periculoase sunt ingheturile mixte care incep cu o invazie a maselor de aer racoroase (cu temperaturile cuprinse intre 5-15⁰C) din regiunile nordice ale Europei si care se racesc sub 0⁰C. Aceasta racire sub punctul de inghet nu se produce decat in conditiile atmosferice favorabile inghetului: aerul calm si uscat si cerul senin care favorizeaza radiatia nocturna. Ingheturile mixte producandu-se pe suprafete mari, provoaca daune importante.

In continuare vom prezenta 4 metode de prevedere locala care pot fi aplicate cu succes pentru prevederea ingheturilor de radiatie.

Advectiile maselor de aer reci sau racoroase nu pot fi prevazute decat cu metoda sinoptica. Prevederea advectiilor de mase de aer periculoase se difuzeaza prin presa si prin radio.

Deoarece producerea si intensitatea inghetului sunt determinate, in mare masura de conditiile locale si microclimatice, prevederea locala este indicata sa determine pericolul de inghet intr-un spatiu mai redus.

B.Metodica experimetala

1.Metoda Brounov

Este o metoda grafica care da posibilitatea de inghet in procente, fara a indica insa intensitatea inghetului.

Aceasta metoda se bazeaza pe observatia temperaturii aerului de la orele 13 si 19. Abscisa graficului (fig.28) reprezinta diferenta de temperatura intre orele 13 si 19, iar ordonata arata gradele de temperatura de la ora 19. Trecand pe grafic datele de observatie si ridicand perpendiculare pe punctele respective, punctul de intersectie al perpendicularelor va indica probabilitatea inghetului pentru ziua urmatoare.

Exemplu: in ziua de 10 aprilie 1968, t₁₃=7,4⁰C; t₁₉=2,8⁰C iar diferenta lor este de 4,6⁰C.

Fig.28.Diagrama Brunov

Aplicand aceste valori pe grafic, obtinem o probabilitate de peste 100% ceea ce inseamna ca inghetul se va produce sigur in noaptea din 10 spre 11 aprilie.

2.Metoda Kammermann (dreptunghiului)

Este o metoda grafica care se bazeaza pe masuratori facute cu psihrometrul. Observatia se face seara intre orele 19-21. Pe axa orizontala sunt trasate valorile    temperaturii (T) citite seara la termometrul uscat al psihrometrului, iar pe axa verticala este trasata diferenta psihrometrica (T-t) din timpul serii (fig.29).

Fig.29. Diagrama Kammermann

Dreptunghiul graficului este despartit in doua campuri aproximativ triunghiulare, cu indicatiile: "Pericol de inghet" respectiv "Nu e pericol de inghet". Limita de separatie intre aceste doua campuri este chiar curba punctului de roua de 0⁰C, care se mai numeste si "limita inghetului".

Procedeu de lucru

Pe abscisa cautam valoarea lui T, iar pe ordonata T-t; perpendicularele ridicate in punctele respective ale axelor se intretaie sau pe curba (cazul cel mai rar) sau intr-unul dintre campuri; pozitia punctului de intersectie arata daca este pericol sau nu. %ntre limitele trasate cu linii punctate se afla "zona de incertitudine" intersectiile dreptelor perpendiculare in zona aceasta inseamna temperaturi minime probabile foarte apropiate de 0⁰C, dar cu aceeasi probabilitate a semnului - si +.

Dincolo de linia punctata, in triunghiul "pericol de inghet" indicatiile inghetului pot fi considerate practic sigure; in triunghiul "nu e pericol de inghet" indicatiile asigura temparaturi minime pozitive, deci lipsa pericolului de inghet.

Cu cat punctele de intersectie ale perpendicularelor in ambele triunghiuri sunt mai indepartate de "limita de inghet" (curba punctului de roua de 0⁰C", cu atat reusita prevederii este mai asigurata.

Exemplu: in seara zilei de 10 aprilie 1999 citim:

T₂₀=3,2⁰C si t₂₀=1,2⁰C; diferenta lor T-t=2,0⁰C

Trecand pe grafic valoarile T si T-t, observam ca intersectia perpendicularelor cade adanc (dincolo de linia punctata) in triunghiul "pericol de inghet", aceasta inseamna deci inghet sigur pentru ziua de 11 aprilie.

3.Meroda Defant - Ångström

Prin calcul se poate afla temperatura minima probabila din cursul diminetii zilei urmatoare, folosind datele T si t determinate seara intre orele 19-21 cu psihrometrul, precum si valorile coeficientului K scoase din tabel.

Deci: temperatura minima = t=-

K este coeficientul a carui valoare variaza de la luna la luna si in functie de nebulozitate, dupa cum se vede in tabelul de mai jos:

Exemplu: in ziua de 10 aprilie 1968 temperatura aerului, indicata de termometrul uscat al pshihometrului a fost seara T₂₀=1,2⁰C; cerul acoperit (nebulozitatea=10), deci:

temperatura minima = 1,2-

Asa dar, temperatura probabila a aerului , la inaltimea adapostului meteorologic, pentru ziua de 11 aprilie, este de -0,8⁰C se semnaleaza deci pericol de inghet.

4.Metoda Mihalevschi

Aceasta metoda ca si cea precedenta, ne da prin calcul valoarea temperaturii minime probabile.

Ea se bazeaza pe urmatoarele valori, determinate seara intre orele 19-21 cu ajutorul psihrometrului; T, t, R% K (un coeficient scos din tabel in functie de R%) si C (un termen de corectie care se apreciaza in functie de nebulozitate, schimabrea si tendinta presiunii atmosferice, etc.).

Temperatura minima = t-(T-t) K+G

Valorile coeficientului K in functie de R% sunt cuprinse in tabelul urmator:

Exemplu: in ziua de 10 aprilie 1998 seara T₂₀=3,2⁰C, R%=69 si deci K=1,47; cerul este acoperit (nebulozitatea 10) cu nori Altocumuli subtiri si cu sparturi, presiunea este in scadere usoara, deci C=0.

Temperatura minima = 1,2 - 2,0 . 1,46 + 0,0 = -1,7⁰C adica pericol de inghet.

In ziua de 11 aprilie 1998 temperatura minima citita in adapostul meteorologic a fost -1,5⁰C.

Medotele prevederii locale pot fi folosite cu succes numai in conditiile ingheturilor de radiatie mixte. Aplicand mai multe metode, valorile de prevedere concordante, vor prezenta o probabilitate de realizare mai mare decat valorile de prevedere discordante.