ORGANIZAREA OBSERVATIILOR METEOROLOGICE

ORGANIZAREA OBSERVATIILOR METEOROLOGICE

Viata plantelor si a animalelor este strans legata de starea timpului. Pentru agricultura si zootehnie, timpul si clima au o importanta deosebita. De altfel, nu exista sector de activitate in care randamentul muncii sa nu fie dependent de conditiile atmosferice in care ea se desfasoara.

Marimile fizice ce caracterizeaza starea atmosferei la un moment dat si care contribuie la precizarea fenomenelor fizice din atmosfera constituie elementele meteorologice, clasificate in doua grupe:

a.elemente fundamentale - radiatia solara, temperatura, presiunea, umiditatea aerului;

b.elemente derivate sau secundare - vantul, nebulozitatea si felul norilor, durata de stralucire a soarelui, precipitatiile atmosferice, transparenta atmosferei, etc.

Pentru o justa si continua observatie meteorologica se folosesc aceleasi metode si aceleasi instrumente in puncte bine stabilite.

Totalitatea acestor puncte de observatie constituie reteaua meteorologica de stat.

Reteaua meteorologica de stat cuprinde:

posturi pluviometrice;

statii meteorologice;

statii agrometeorologice;

statii sinoptice;observatoare meteorologice.

In cadrul posturilor pluviometrice se fac, zilnic, doua observatii asupra precipitatiilor, la ora 7 si 19 timp mijlociu local. Ele sunt inzestrate cu doua pluviometre (pluviometru de serviciu si pluviometru de schimb).

In aceste puncte se masoara cantitatea de apa cazuta sub forma de ploaie sau zapada, grosimea stratului de zapada, felul precipitatiilor atmosferice, momentul cand s-a produs si intensitatea lor.

Pentru masurarea precipitatiilor atmosferice, se prevede cate un punct pluviometric la circa 100 km², deoarece acest element variaza foarte mult de la o regiune la alta si chiar de la un loc la altul.

In statiile meteorologice se fac zilnic patru observatii (la orele 1, 7, 13, si 19 timp mijlociu local) asupra elementelor meteorlogice principale si secundare.

In general, este necesara cel putin o statie meteorologica pentru o suprafata de 500-600 km².

In statiile agrometeorologice se fac observatii cu caracter fizic asupra elementelor care intereseaza agricultura, precum si observatii cu caracter biologic asupra vegetatiei, cum sunt: observatii fenologice asupra fazelor de vegetatie, asupra starii culturilor si determinari biometrice asupra ritmului de crestere al plantelor etc.

Statiile sinoptice se ocupa cu prevederea vremii.

Observatoarele meteorologice sunt centre pentru cercetari stiintifice. Astfel, de exemplu la Observatorul pentru fizica atmosferei de la Afumati se fac cercetari asupra electricitatii si radioactivitatii din atmosfera precum si studii actinometrice, (studii asupra radiatiilor solare).

La observatoarele aerologice de la Mogosoaia, Cluj si Constanta se studiaza cu ajutorul radiosondelor variatiile elementelor meteorologice principale si a vantului in atmosfera libera pana la inaltimea de cca. 20 km.

Majoritatea observatiilor meteorologice se efectueaza pe platforma meteorologica, amplasata pe un teren deschis, caracteristic unei regiuni cat mai intinse in jurul statiei. Este bine ca statia meteorologica sa se gaseasca la distante de 10 ori mai mari ca inaltimea obstacolelor izolate si de 20 de ori mai mari fata de obstacolele mari (paduri, cladiri).

Platforma meteorologica standard are forma unui patrat cu laturile de 26 m; doua laturi sunt indreptate dupa directia    N-S. Suprafata platformei sa fie orizontala, nivelata si cu iarba care se coseste cand ajunge la 20 cm inaltime. Intrarea se face pe poarta din nord.

Adapostul meteorologic (fig.1). In tara noastra se folosesc adaposturi tip Institutul Meteorologic Central de dimensiuni normalizate.

Acest adapost este construit din lemn si este compus dintr-o cutie asezata pe patru stalpi fixati in pamant. Cutia are peretii formati din jalujele, care permit o circulatie libera a aerului. Acoperisul este construit in asa fel incat lasa libera trecerea aerului.

In exterior, adapostul este vopsit in alb, pentru a reflecta radiatiile, iar in interior este vopsit in negru pentru a se mentine un regim constant de temperatura si a se absorbin orice radiatie patrunsa intamplator. Adapostul se orienteaza cu cu deschiderea spre nord, pentru ca radiatiile solare sa nu patrunda in interior in momentul observatiilor.

Citirea aparatelor trebuie sa se faca cu multa atentie. Astfel, dupa ce se deschide usa adapostului, la termometru se va citi mai intai zecimea de grad si apoi gradele intregi, deoarece caldura corpului observatorului influenteaza termometrul, facand sa se inregistreze pentru temperatura aerului o valoare mai ridicata fata de valoarea reala. (Se recomanda ca observatorul sa-si aseze in fata gurii si a nasului o hartire).

O alta precautie care trebuie luata in timpul citirii este aceea ca ochiul observatorului sa fie asezat la nivelul meniscului coloanei de mercur, evitandu-se astfel eroarea de paralaxa care duce la valori gresite de temperatura.

Calculul timpului mijlociu local

La statiile meteorologice, observatiile se efectueaza la ora corespunzatoare timpului mijlociu local, astfel ca datele obtinute sa se poata compara intre ele.

Timpul mijlociu local variaza cu longitudinea, fiind acelasi numai pentru localitati care se gasesc pe acelasi meridian. Doua localitati, avand longitudini diferite, vor avea in acelasi moment o alta ora locala. In general, pentru fiecare 15⁰ diferenta de longitudine (360⁰:24=15⁰) corespunde o diferenta de 1 ora.

Deoarece pamantul se invarteste in jurul axei polilor de la vest spre est, rezulta ca localitatile care se gasesc la est de noi au in acelasi moment, o ora mai inaintata, iar cele de la vest, o ora mai intarziata si anume pentru fiecare 15⁰ diferenta de longitudine, cate o ora in plus sau in minus.

Ora locala nu trebuie sa se confunde cu ora oficiala. Ora oficiala este aceeasi pentru toata suprafata tarii, este ora care se transmite prin radio. Ora oficiala a Romaniei numita si ora Europei Orientale, este ora mijlocie a meridianului de 30⁰E fata de Greenwich.

Ora mijlocie locala difera de ora oficiala, iar diferenta care depinde de longitudinea fiecarei localitati se poate calcula.

Exemplu: calculul orei locale pentru Cluj.

La Cluj longitudinea este de 23⁰35^|.

Ora oficiala a tarii noastre    este ora mijlocie a meridianului de 30⁰. Facand diferenta dintre aceste valori obtinem:

29⁰60^| - 23⁰35^| = 6⁰25^|

Stiind ca diferenta de 15⁰ longitudine ii corespunde o diferenta de o ora timp mijlociu local, atunci unei diferente de 6⁰25^| (6,42⁰) ii va corespunde x:

x= ore.

Daca la 0,43 ore corespund 26 min. (0,43 ore x 60 min = 25,80 min). ora mijlocie locala la Cluj va fi intarziata fata de ora oficiala cu aproximativ    26 minute.

La toate statiile meteorologice observatiile se fac la 1,7,13 si 19 timp mijlociu local. Astfel la Cluj timpul mijlociu local fiind intarziat fata de ora oficiala cu 26^|, observatiile se vor face la orele: 1^h26^m; 7^h26^m si 19^h26^m.

Observatiile efectuate dupa indicatiile Institutului meteorologic se inscriu in registrul de observatii la fiecare 10 zile (1,11 si 21 ale fiecarei luni); se intocmeste tabela decadica pe decada precedenta si se trimite la Institutul meteorologic.

O data cu ultima decada se trimite si registrul de observatii pe luna precedenta.

Importanta statiilor meteorologice

Statiile meteorologice au menirea si sarcina:

-De a studia conditiile climatice din diferite regiuni ale tarii;

-De a procura, meteorologilor si oamenilor de stiinta toate elementele necesare pentru studiul sistematic al fenomenelor si, in special, pentru prevederea timpului;

-De a pune la dispozitie date informative asupra atmosferei intr-un anumit interval de timp;

-De a contribui prin aplicarea cunostintelor de meteorologie, la dezvoltarea agriculturii (marirea productiei si productivitatii) la efectuarea in cele mai bune conditii a comunicatiei pe uscat, pe apa si pe calea aerului, la buna desfasurare a sportului etc.

Din aceasta se vede marea importanta pe care o are observarea continua a fenomenelor atmosferice, atat pentru practica cat si pentru diferitele domenii de cercetare.

In acest scop, pe langa fiecare unitate agricola este bine sa existe cate o statie meteorologica, unde sa se inregistreze valorile elementelor meteorologice principale si sa se incerce prevederi locale de timp pe scurta durata, care sa completeze prevederile generale difuzate de Institutul Meteorologic Bucuresti, zilnic, prin radio. Cu ajutorul acestor prevederi unitatile agricole isi planifica mai bine munca pe ziua urmatoare si vor putea sa ia masuri pentru executarea lucrarilor agricole cele mai indicate. In cazul cand prevederile locale de timp indica posibilitatea producerii vreunui fenomen daunator culturilor agricole, unitatea agricola va lua masuri de productie necesare.