Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica | |
Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
STATIA METEOROLOGICA AUTOMATA AANDERAA AWS 2700 - 2
Pentru a descrie cu acuratete conditiile meteorologice actuale si a prevedea evenimentele viitoare, meteorologii au nevoie de informatii si date foarte precise.
Cea mai mare parte din aceste informatii este culeasa de la statiile meteorologice, si de aceea meteorologilor le-ar placea sa existe cat mai multe statii.
Pentru generatia actuala, senzorii imbunatatiti ultraperformanti, metodele de calcul si tehnologia comunicatiei, ofera metode pentru o revolutie globala in ceea ce priveste monitorizarea mediului. Cu cat aceste tehnologii devin mai usor de folosit, avem oportunitatea de a descoperi mediul in timp si spatiu, incluzand aici monotorizarea variatiei precipitatiilor, monitorizarea incalzirii atmosferice si monitorizarea climatului global. Oricum, doar prin observatii meticuloase si standardizarea masuratorilor aceste informatii vor avea un impact important in ceea ce se vrea a fi intelegerea atmosferei
Temperatura si umiditatea sunt parametrii meteorologici fundamentali.
Obiectivul masurarii temperaturii aerului, este acela de a determina cantitatea de energie termica inmagazinata in atmosfera. Un concept fundamental este acela ca, masuratoarea facuta intr-un punct este reprezentativa pentru atmosfera.
Pentru a evita conditii improprii de masurare a temperaturii aerului, trebuie evitata expunerea directa la razele solare (radiatiile cu unda scurta). Acest lucru poate fi evitat folosind un scut pentru a limita radiatiile. Masurarea temperaturii poate fi imbunatatita folosind ventilatoare care racesc senzorii.
O alta cauza a supraincalzirii ar fi una locala, datorata obiectelor alaturate, cum ar fi asfaltul de sub statie. Montand senzorii de temperatura destul de departe de sursele locale de incalzire/racire, va fi eliminata aceasta problema.
Performatele sistemului pot fi imbunatatite printr-o combinatie de senzori calibrati, scuturi impotriva temperaturii adecvate si montajul optimal al senzorilor. Trebuie sa se urmeze anumiti pasi pentru a realiza o statie cu o medie a masurarii cat mai concrete
montarea senzorilor la un nivel suficient de mare de pamant, pentru a permite patrunderea aerului;
montarea senzorilor intr-un mediu deschis, pentru a permite ventilatia si circulatia aerului;
folosirea unui scut antiradiatie la 1,5m de senzori ;
statia trebuie montata la cel putin 30m de strada sau de locurile betonate;
daca este posibil, de a nu fi la mai putin de 4 ori inaltimea celui mai apropiat obstacol;
de preferinta, statia sa se monteze pe iarba.
Generalitati
Este o statie ideala pentru a fi folosita in locuri indeparate fara sursa de electricitate.
Statia standard are 4m inaltime pentru a fi evitata distrugerea sau furtul senzorulor sau al transmitatoarelor. Poate fi extinsa la 10m, in functie de elementele inconjuratoare care o "incomodeaza", folosind kitul de extensie 3286.
Conceptul de baza al unei statii de monitorizare a mediului este realizarea pe module, care permite o foarte mare flexibilitate in configuratia sistemului si in manuirea acestuia. Toate elementele sunt standardizate, nu sunt daunatoare mediului, nu emit radiatii, fiind protejate impotriva prafului si a apei. Instrumentele pot fi integrate si cu alte sisteme.
Exista o foarte mare varietate de senzori, de la cei submersibili la cei atmosferici, cu servovalve de iesire standardizate si cu aceleasi conexiuni electrice si mecanice. Alimentati de la baterii solare, pot opera perioade foarte lungi de timp, in locuri greu accesibile, datorita consumului mic de energie.
Se recomanda, pentru o mai buna protectie impotriva conditiilor atmosferice si impotriva vandalismelor, asezarea statiei pe o fundatie de beton.
Caracteristicile statiei meteorologice automate 2700:
are o constructie modulara;
elementele componente sunt usoare si compacte;
este usor de transporata, asamblat si dezasamblat;
este formata din senzori cu semnale standardizate;
gradul de protectie IP 68;
informatiile culese de la statie pot fi transmise prin reteaua GSM, unde radio sau pot fi stocate intr-o memorie proprie, locala;
nu necesita intretinere speciala.
Fiind plasata de obicei in locuri indepartate, pentru a transmite datele in timp real se fac comunicatii prin unde radio - VHF - fiind o solutie foarte buna, fiabila si economica.
Este compusa din unitati usoare si compacte din aliminiu anodizat, care sunt rapid si usor de instalat. Senzorii si emitatoarele VHF/UHF sunt fixate pe un suport transversal asezat in varful unui catarg, acesta fiind asezat pe un suport fixat in pamant. O balama de la baza suportului faciliteaza ridicarea si coborarea statiei. Un cablu format din 18 conductori, asezat in interiorul catargului, realizeaza conexiunile dintre senzori, emitatorul radio, modulul in care se gasesc acumulatorii solari si memoria de date. Statia este furnizata cu o trusa de echipamente si un manual.
Toti senzorii sunt cititi si scanati la fiecare 10 min de catre memoria de date 3660 cu 18 canale aflat in interiorul suportului de sustinere. Primul canal este folosit pentru a identifica o referinta fixa de citire.
Datele neprelucrate sunt convertite in unitati ingineresti si stocate in
memoria de date. Un telefon aflat la statie permite transferul datelor catre modem. Datele inmagazinate pot fi deasemenea colectate de la statie folosind un computer portabil.
Pentru a mari timpul de operare, in plus, datele pot fi stocate pe loc in unitatea de stocare a datelor (DSU 2990), unitate rezistenta la apa, refolosibila si demontabila, care permite recuperarea facila a datelor. Intreaga statie este alimentata de la modulul cu acumulatori solari, care este o parte integrata a structurii catargului.
Elemente componente:
memoria de date 3660;
unitatea de stocare a datelor DSU 2990;
unitatea de calcul 3015;
modemul 3431;
radioemitatorul VHF 3838;
radioreceptorul VHF 3839;
repetitorul radio 3842;
senzor pentru masurarea vitezei vantului 2740;
senzor de directie a vantului 3590;
senzor pentru masurarea temperaturii aerului 3455;
senzor pentru masurarea umiditatii relative 3445;
senzor pentru masurarea presiunii aerului 2810;
senzor pentru determinarea vizibilitatii, MIRA 3544;
senzor pentru masurarea duratei luminii solare 3160;
senzor pentru masurarea radiatiilor nete 2811;
senzor pentru masurarea precipitatiilor 3864.
Detalierea elementelor componente
I. Senzorul pentru masurarea vitezei vantului 2740:
Acest senzor consta dintr un rotor cu trei palnii asezat in varful unei nise de Al. Senzorul poate fi montat direct pe statie, sau folosit separat, daca exista un cablu de conexiune. Se monteaza pe un tub vertical de 25mm.
Are doua iesiri, una pentru viteza medie a vantului, si alta pentru rafala de vant. Intelesul matematic al vitezei vantului este obtinut indiferent de intervalul de esantionare, cu conditia ca intervalul de esantionare sa fie intre 4s si 3h.
Rafala de vant reprezinta viteza maxima a vantului pe o perioada de 2 secunde in orice moment al intervalului de prelevare a datelor.
Microcontrolerul citeste impulsurile de la comutatorul magneto-inductiv si calculeaza viteza si rafala de vant. Cablul de conectare 2842 impreuna cu cablul adaptor pentru rafala 2911, este disponibil pentru a adapta acest senzor la sistemul de monitorizare.
Datele tehnice ale senzorului 2470:
acuratetea - ±0,2m/s
semnanul de iesire - viteza medie, SR-10;
- rafala de vant, SR-10;
curentul nominal - 250μA;
temperatura de functionare - de la -40°C pana la 50°C;
greutatea neta - 500grame;
tensiunea alimentare - intre 7 si 14 Vcc.
Fig. 1 Senzorul pentru masurarea vitezei vantului 2740
Fig. 2 Configuratia pinilor senzorului 2470
Senzorul pentru masurarea vitezei vantului are coeficienti de calibrare nominali.
A |
C | ||
B |
7.770E |
D |
Datele neprelucrate sunt convertite in unitati ingineresti cu formula:
Vantul[m/s]=A+BN+CN2+DN3
II. Senzorul pentru masurarea presiunii aerului 2810:
Masoara presiunea aerului folosind un chip din siliciu de 4×4mm. In interiorul acestui chip este o mica membrana care este expusa presiunii atmosferice, pe o parte, iar cealalta parte este in vid. In membrana sunt 4 rezistente care formeaza o punte Wheatstone. Semnalul de iesire este proportional cu presiunea atmosferica.
Senzorul consta dintr-o placa PC cu componentele asezate la baza senzorului si protejate de un capac cilindric. Capacul este infiletat la baza si inchis cu o garnitura.
Senzorul arata temperaturi remarcabile, ca si cum ar fi fara histerezis si nu ar fi uzat. Senzorul este deasemenea insensibil la acceleratii mecanice si poate functiona in orice pozitie. Este rezistent la apa.
Datele tehnice ale senzorului:
acuratetea - ±0,2hPa;
rezolutia: 0,2hPa;
intervalul de temperatura in care functioneaza- de la -40° la +47°C;
tensiunea alimentare - intre 7 si 14 Vcc;
curentul nominal - 5mA+incalzirea:(47-T)0,75mA, unde T=tempetatura mediului ambiant in °C;
greutate - 200grame.
Fig. 3 Senzorul pentru masurarea presiunii aerului 2810
Fig. 4 Configuratia pinilor senzorului 2810
III. Senzorul pentru masurarea radiatiilor nete 2811:
Masoara radiatiile solare directe si difuze, radiatiile termice de pe pamant si din atmosera. O punte simetrica de elemente semiconductoare de inalta precizie asigura ca citirea este afectata doar de radiatii si nu de schimbarile de temperatura din atmosfera.
Radiatiile nete sunt un parametru important in studiile meteorologice, climatologice si agricole. Este robust, stabil si poate functiona in orice conditii meteorologice.
Senzorul are forma cilindrica, avand o calota de teflon la un capat si la celalalt o priza de contact cu 6 pini. Carcasa senzorului este confectionata din Al cu un diametru de 50mm, iar lungimea totala este de 125mm. In interiorul carcasei este detectorul de radiatii. Are doua suprafete care absorb emit radiatii, acestea sensibilizand o retea de termorezistente ce formeaza o semipunte electrica. O suprafata este expusa la radiatii, iar cealalta este protejata de carcasa senzorului.
Cand actioneaza, dectectorul va fi incalzit sau racit prin carcasa senzorului sau prin calota. Reteaua de termorezistente va simti diferenta de temperatura dintre cele doua suprafete ale detectorului, dand o masura a radiatiei.
Calota protejaza detectorul, si de asemenea reduce citirea inexacta cauzata de vant. Datorita constructiei simetrice, senzorul este insensibil la variatiile de temperatura din atmosfera.
Constanta de timp a senzorului este de 60s, iar semnalul de iesire este de tip Aanderaa VR-22. Calota de teflon trebuie sa fie curata, pentru a mentine acuratetea.
Datele tehnice ale senzorului:
lungimea de unda - 0,3 pana la 60 microni;
domeniul - ±2000W m²;
acuratetea - ±1% dintr o scara intreaga;
rezolutia - 4M m²;
constanta de timp(63%) - 60s;
impedanta de iesire - 25kΩ la 25°C;
iesirea senzorului - de tip VR22;
intervalul de temperatura in care functioneaza: de la -30° la+47°C;
greutatea - 400grame.
Fi. 5 Senzorul pentru masurarea radiatiilor nete 2811
Fig. 6 Circuitul electronic al senzorului pentru masurarea radiatiilor nete 2811
IV. Senzorul pentru masurarea duratei luminii solare 3160:
Poate fi fixat direct pe bratul de senzori al statiei, sau poate fi folosit ca o unitate separata.
Inregistreaza durata vizibilitatii luminii solare fara considerarea intensitatii acesteia. Citirea (minutele de lumina solara dintr-un interval de esantionare) este obtinuta de la un post de umbra inconjurat de 8 fotodiode. Lumina solara este detectata ca diferenta de radiatie intre fotodiodele asezate in opozitie.
Carcasa senzorului este din Al, iar pentru a evita coroziunea acesta este fixat intr-o structura de plastic sau aluminiu. Citirea senzorului poate fi afectata daca exista praf pe calota din sticla, de aceea aceasta trebuie curatata periodic.
Pentru a preveni reflectia corpului de aliminiu, suprafata de deasupra si postul de umbra sunt vopsite in negru cu lac optic mat.
Datele tehnice ale senzorului:
lungimea de unda: 400-1100nm;
iesirea - minute;
rezolutia - 1min;
tensiunea alimentare - intre 7 si 14 Vcc;
intervalul de temperatura in carefunctioioneaza- de la -40° la +50°C
curentul nominal: 60μA;
greutatea: 247grame.
Fig. 7 Senzorul pentru masurarea duratei luminii solare 3160
Fig. 8 Configuratia pinilor senzorului 3160
Citirea senzorului:
Senzorul are coeficienti de calibrare niminali, care sunt la fel pentru toti senzorii de tipul 3160.
Pentru a converti datele neprelucrate, obtinute de unitatea de examinare a senzorilor sau memoria de date, in unitati ingineresti, se foloseste formula:
Durata liminii solare(minute)=A+BN+CN2+DN3
unde: A,C,D si B=1
V. Senzorul pentru determinarea vizibilitatii, MIRA 3544:
Senzorul este alcatuit dintr-un corp de aluminiu care contine toate elementele electronice necesare si doua picioare verticale. Intr-unul dintre picioare sunt instalate diode emitatoare de lumina infrarosie la un unghi de 25°. Piciorul opus contine un fotodetector de infrarosii.
Este un senzor compact, de putere joasa si robust, folosit pentru a masura: ceata, pacla, opacitatea, praful si fumul. Deasemenea, poate detecta vizibilitatea redusa cauzata de zapada. Senzorul este bazat pe imprastierea inainte a luminii infrarosii. Dioda si fotodetectorul sunt protejate impotriva murdarie cu o carcasa.
Senzorul poate opera in doua moduri: regimul de esantionare normal si rapid, care pot fi selectate cu comutatorul de regim. In regimul normal, folosit cand senzorul este alimentat co o celula solara sau de la o baterie, senzorul transmite pe fiecare minut o raza de lumina infrarosie. Daca senzorul este alimentat de la priza, modul de esantionare rapid poate fi folosit pentru a mari numarul de esantioane intr-un ciclu de masurare. Aceasta va imbunatati acuratetea senzorului. In acest regim, raza de lumina este transmisa la fiecare 6 s.
Pentru conectarea directa la un PLC, este disponibil un convertor de semnal, care va converti datele in semnale de 0-5Vcc si 4-20mA.
Fig. 9 Senzorul pentru determinarea vizibilitatii, MIRA 3544
Datele tehnice ale senzorului:
raza de actiune: 20-3000m;
acuratetea - ±10%;
tipul iesirii - SR10;
lungimea de unda - 880nm;
curentul nominal - in regim normal este de 3,5mA, iar in regim rapid de 13mA;
intervalul de temperatura in care functioioneaza - de la -40° la +50°C
greutatea - 1100grame.
Calibrarea senzorului:
Senzorul are coeficienti de calibrare niminali, care sunt la fel pentru toti senzorii de tipul 3544.
Pentru a converti datele neprelucrate, date de catre memoria de date 3660, in unitati ingineresti, se foloseste formula:
Vizibilitatea(m)=A+BN+CN2+DN3
unde: A= -50517E-01 B=2.936E+00, C=D=0.
Fig. 10 Configuratia pinilor senzorului MIRA 3544
VI. Senzorul pentru masurarea umiditatii relative 3445:
Umiditatea relativa este unul din parametrii de baza in meteorologie, iar acest senzor masoara umiditatea relativa in procente, si functionarea sa se bazeaza pe influenta umiditatii asupra unui polimer capacitativ. Este alcatuit dintr-un ecran de radiatii si o sonda de umiditate, 3447.
Sonda are un element sensibil la un capat, o priza de contact cu 6 pini la celalalt si placa electronica in interior, toate fiind acoperite cu durotong. Ecranul protejeaza sonda de radiatiile solare directe.
VII. Memoria de date 3660:
Este o unitate robusta, folosita pentru citirea senzorilor standard Aanderaa, afisarea, stocarea si transmiterea datelor in unitati ingineresti.
Senzori Aanderaa sunt de tip scanere si cititoare. Semnalele de intrare de la senzori sunt transmise fie printr-un cablu cu 18 pini care se gaseste in interiorul catargului, fie prin cabluri conectoare individuale. Intervalele de esantionare sunt selectabile de catre utilizator, de la 0,5 la 180 minute. Cand sunt declansate de ceasul intern, unitatea scaneaza, in secventa, pana la 18 canale de intrare prestabilite, si memoreaza datele. Capacitatea interna de stocare depinde de numarul de canale scanate si de intervalele de esantionare folosite, de ex. 12 canale la fiecare 10 minute in 36 zile. Aceste date pot fi culese prin intermediul unui telefon sau a unui computer. Un monitor de tip LCD afiseaza datele in unitati ingineresti dupa fiecare citire a senzorului.
Cand unitatea este conectata la un modem, limitele de alarma pot fi setate pentru fiecare senzor conectat. Cand un semnal este declansat, unitatea poate apela un numar de telefon presetat si trimite un mesaj de alarma la un alt modem sau pager.
Primul canal din cele 18, este intotdeauna alocat unei referinte de citire, care este un numar intre 0 si 123. Aceasta este o citire fixata la inceputul fiecarui ciclu de masurare si este folosit ca numar de identificare al statiei, si deasemenea, ca un test de performanta. Daca un numar special este necesar ca valoare de referinta, coeficientii pot fi introdusi pe aici, sau printr-un alt canal. Celelalte canale sunt disponibile pentru senzori.
Fig. 19 Memoria de date 3660
Date tehnice ale memoriei de date:
semnalul de intrare - pana la 17 senzori de tip VR22 sau SR10
intervalele de inregistrare: 0,5, 1, 2, 5, 10, 20, 30, 60, 120, 180 minute;
rezolutia: 10 biti in binar;
acuratetea: ±1 bit in binar;
indicatia bateriei - gama 6-15V;
memoria interna - memorie de tip RAM;
tensiunea alimentare - intre 7 si 14 Vcc;
intervalul de temperatura in care functioioneaza - de la -40° la +60°C; iar monitorul de tip LCD functioneaza de la -15° pana la +60°C;
greutatea: 1,9kg;
accesorii incluse - cablu de date tip 3204; optional adaptor ca-cc 3786;
Sunt disponibile cabluri gata confectionate pentru conectarea memoriei de date la:
unitate de stocare a datelor 2990 . . . . . . cablul 2842;
generatorul de voce 3420cablul 3296;
un PC . . . . . . . . . . . . . . . .cablul 3204;
modemul 3431 . . . . . . . . . . .. . .cablul 2842;
imprimanta (Epson) . . . . . . . . . . . .cablul 3206;
imprimanta (Seiko) . . . . . . . . . . . ..cablul 3279;
modem extern, 25 de pini . . . . . . . . . .cablul 3205.
VIII. Unitatea de stocare a datelor DSU 2990:
Este dispozitivul standard de stocare a datelor pentru toate sistemele si instrumentele de colectare a datelor de tip Aanderaa. Este robust, rezistent la apa si are un monitor de tip LCD care afiseaza numarul total al datelor stocate de tip "cuvant". Un ceas incorporat permite inregistrarea timpilor pentru fiecare ciclu de masurare.
Poate stoca pana la 65000 de date de tip cuvant.
IX. Unitatea de calcul 3015:
Este dispozitivul de prelucrare a datelor in timp real, conectat la statie fie prin unde radio, fie prin cablu. Datele neprelucrate primite de la statia meteorologica automata sunt convertite in unitati ingineresti si afisate pe un monitor de tip LCD cu 40 de caractere. Aceasta unitate contine un buffer care stocheaza pana la 432 seturi de date. Este alimentata de la 9Vcc printr-un adaptor ca/cc. Daca nu mai este alimentata, unitatea va retine informatiile programate datorita unei baterii interne de rezerva. Generatorul de voce 3420 este un dispozitiv care transforma datele masurate in mesaj vocal.
Pentru programarea unitatii este disponibil un program Pad 3262 dar, in mod normal, programarea este facuta de catre un terminal PC. Cand un set de date soseste, in mod normal la fiecare 10 min, pe monitor se va vedea numarul de referinta al statiei urmat de canalele urmatoare ale senzorului, dand numele parametrului sau, unitatile si citirile.
X. Modemul 3431:
Este un modem telefonic impermeabil si robust proiectat special pentru a fi folosit in medii aspre. Intreagul ansamblu este modelat in poliuretan cu conexiuni etanse. Are nevoie de curenti mici de functionare si are o functie automata de pornire/oprire.
Ansamblul are o carcasa de Al si poate fi fixat de un zid cu 4 suruburi. Are trei conectori de cate 6 pini, rezistenti la apa: unul pentru datele de intrare primite de la memoria de date 3660 sau unitatea de calcul 3015, unul pentru conectarea directa la o linie telefonica si unul pentru conectarea la generatorul de voce 3420 sau la un aparat telefonic.
Modemul este alimentat de catre memoria de date , sau de unitatea de calcul.
Datele tehnice ale modemului:
semnalul de intrare - format RS-232C;
semnalul de iesire - format RS232-c;
intervalul de temperatura in care functioioneaza - de la -40° la +60°C
tensiunea alimentare - intre 9 si 14 Vcc;
greutatea: 500grame;
cabluri incluse - cablul 2842 intre intrarea modemului si conectorii memoriei de date sau unitatatii de calcul, cablul 3589 intre conectorul linie al modemului si linia telefonica;
cabluri optionale - cablul 2842C intre conectorul telefon al modemului si generatorul de voce 3420;
Canale de propagare a informatiei - generalitati
Transmiterea informatiei de orice natura necesita un canal de propagare a informatiei. In functie de natura fizica a purtatorului de informatie (semnal electric, semnal luminos, semnal electromeagnetic, etc.) exista diferite solutii tehnice. Astfel au aparut diferite medii si canale de transport al informatiei.
Astfel, pentru a conduce un proces sau echipament la distanta trebuiesc schimbate informatii cu acesta. Principalele cai de comunicatie folosite sunt: circuite realizate prin cabluri electrice, fibra optica, unde radio, reteaua Internet. Alegerea este facuta pe baza unor ratiuni atat de ordin tehnic (viteza de transmisie, nivel de complexitate) cat si de ordin economic (cost financiar de realizare si intretinere).
Un aspect ce trebuie luat in calcul in aceste situatii, este acela al securitatii transmisiei. Acest lucru nu se refera numai la eventuale intrari neautorizate in sistem cat si la perturbatiile care pot altera informatia transmisa. Pentru aceasta, informatia trebuie protejata cu algoritmi de criptare cat si de coduri detectoare de erori.
Deasemenea, algoritmul de conducere trebuie sa aiba prevazute rutine de rezerva care sa permita luarea deciziilor in absenta operatorului ca urmare a intreruperii canalului de comunicatie. Unul din mediile existente utilizat si in prezentul, proiect care ofera viteza relativ buna de propagare si siguranta maxima, este reteaua de telefonie mobila, unde avem de a face cu un acces multiplu prin repartitie spatiala la un canal de telecomunicatii.
Accesul multiplu, la un canal de telecomunicatii, prin repartitie spatiala (SDMA) este folosit in toate retelele celulare, analogice si digitale. Pe de alta parte, retele celulare sunt deosebite de alte retele radio doar fiindca ele folosesc SDMA. Retele celulare permit accesul multiplu la un canal comun de RF (sau la un set de canale) printr-o celula de baza (tinand seama de localizarea mobilului in peisaj). O retea celulara radio este o exemplificare buna a SDMA. Elementul care limiteaza acest tip de SDMA este coeficientul de frecventa folosit de sistem. Refolosirea frecventei este principalul concept din celularele radio, deoarece celularele radio sunt un exemplu de refolosire a frecventei sistemului, unde utilizatorii impart simultan aceeasi frecventa, cu atentie la interferentele dintre canale. Utilizatorii trebuie sa fie separati printr-o distanta suficienta pentru a minimiza efectele de interferenta intre canale. Un set de frecvente folosit intr-o celula poate fi repetat in alte celule altundeva in retea, cu conditia ca sa existe o distanta suficienta intre celulele "identice" pentru a preveni interferenta intre canale.
Exista foarte multe inovatii ingenioase si foarte interesante in utilizarea SDMA in retelele celulare din ziua de azi. Acestea includ astfel de sisteme ca :
Acestea sunt toate metodele pentru divizarea
spatiului in care mobilele lucreaza cu o rezolutie foarte
buna, in acest mod se scurteaza distanta dintre utilizatori
fara a avea legatura cu interferentele dintre canale.
Microcelulele
sunt puncte de baza, de putere foarte mica (aproximativ -5dBm sau 0,3mW)
plasate in punctele active ale sistemului.
Celulele
protejate sunt celule foarte mari proiectate pentru a dirija traficul de
semnalizare in cadrul microcelulelor.
Cand pozitia de acoperire a modelului unei celule este un arc de cerc intre 120- sau 60- de grade zonele cu antene directionale, au capacitati mai mari ce pot fi realizate in retea datorita cresterii independentei de proiectare a retelelor radio pentru a micsora interferentele intre canale.
Antenele rapide sunt inventii relativ noi in retelele celulare analogice. Unele sunt atat de sofisticate in operatiile lor incat ele genereaza un fascicol subtire de raze intre o pozitie de baza si partile mobile specifice dintr-o celula.
Tehnica SDMA detine cele mai mari posibilitati materiale pentru o dezvoltare solida a capacitatii retelelor celulare analogice actuale si va continua sa amane acceptarea celularelor digitale din afara Europei.
Transmiterea datelor in timp real
Informatia poate fi primita in timp real folosind echipamentul prezentat mai jos. Radioreceptorul VHF/UHF este conectat la ansamblul 3127 care transforma datele neprelucrate din format PDC-4, primite de la AWS 2700, in format RS 232. Aceste semnale sunt introduse din nou intr-un computer pentru a afisa datele pe ecran.
Transmiterea datelor stocate
Datele stocate pot fi descarcate prin conectarea la un modem sau conectand direct computerul la memoria de date. Poate fi deasemenea posibila conectarea modem-ului la un telefon mobil, in absenta unei linii telefonice.
Prezentarea informatiilor
Vizualizarea informatiilor:
Un program de afisare a datelor in timp real, 3710, este disponibil pentru prezentarea datelor pe un computer. Este un program facut pentru sistemul de operare Windows 95, care face posibila afisarea datelor sub forma: grafica, bare, vectori, etc.. Este disponibil, deasemenea, un program scris pentru sistemul DOS, 3081, care afiseaza informatiile sub forma de valori ingineresti.
Informatiile sub forma de mesaj vocal:
Informatiile de la statie pot fi convertite sub forma unui mesaj vocal folosind generatorul de voce 3420 impreuna cu unitatea de calcul 3015.
Informatii diverse
Citirea datelor stocate in DSU 2990:
Unitatea DSU 2990 trebuie deconectata de la statie si conectata la un cititor DSU si un computer. Cititorul asigura o comunicare duplex intre computer si unitatea DSU si converteste semnalul in semnal standard RS232C. Cititorul alimenteaza unitatea DSU in timpul acestei operatii.
Programul 5059 de citire a datelor:
Este un soft nou care poate fi folosit pentru a descarca datele de la unitatea DSU 2990 pe un computer.
Alti senzori inclusi:
Senzorul 2770 pentru masurarea radiatiilor solare, senzorul 3444 pentru masurarea temperaturii, senzorul pentru masurarea nivelului apei 3791 si senzorul pentru masurarea temperaturii apei 3791A.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
Meteorologie | ||||
|
||||
| ||||
| ||||
|
||||