STRATEGIA NATIONALA DE GESTIONARE PE TERMEN MEDIU SI LUNG A RISCURILOR LA INUNDATII

STRATEGIA NATIONALA DE GESTIONARE PE TERMEN MEDIU SI LUNG A RISCURILOR LA INUNDATII

PROPUNERE

VERSIUNEA 5/5.12.2009

Propunerea unei noi Strategii a aparut ca necesara deoarece dupa elaborarea strategiei din anul 2005 privind gestionarea pe termen scurt a riscurilor la inundatii a fost adoptata Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea si gestionarea riscurilor la inundatii.

Ca urmare Romania ca stat membru a Uniunii Europene are obligativitatea de a implementa in legislatia sa Directiva mentionata si trebuie sa se conformeze prevederilor acesteia.

Necesitatea strategiei

Considerand evolutia si tendintele in producerea fenomenului de inundatii si, mai ales, consecintele acestui fenomen, a rezultat clar, ca se impun schimbari in modul de abordare a problemei aparerii impotriva inundatiilor, trecand de la formele defensive de actiune la cele de gestionare, de management al riscului la inundatii. Experienta a numeroase lucrari de aparare, inclusiv al unora executate in Romania, al caror scop a fost acela al unei protectii totale impotriva inundatiilor, arata, ca ele au avut si au efecte negative asupra zonelor din aval, cat si a celor din amonte si din zonele adiacente. Coridoarele cursurilor de apa au fost adesea fragmentate, zonele ripariene, zonele umede, au fost despartite de cursurile de apa. Efectele nu au intarziat sa apara. Undele de viitura sunt dezatenuate, creste cantitatea de nutrienti si substante organice in apa raului, creste temperatura apei, echilibrul cursului de apa este rupt, numarul habitatelor este redus si ca urmare are loc reducerea numarului de specii si a biodiversitatii.

Astazi se cunoaste cu precizie faptul ca activitatile umane, cu interventiile antropice in procesele naturale, au modificat considerabil situatia in aproape toate bazinele hidrografice. Desi inundatiile constituie un fenomen natural, ele pot fi intensificate ca urmare a deteriorarii mediului inconjurator, ca, spre exemplu, modificarea sistemelor de colectare a apelor prin urbanizare, practici agricole inadecvate, despaduriri. Este una dintre cauzele pentru care, in multe situatii, impactul inundatiilor, exprimat in termeni de viata si sanatate umana, dar si in pierderi economice, a crescut. In ultimii ani, s-a impus tot mai mult un nou mod de abordare a problemei aparerii impotriva inundatiilor.

Aceasta abordare implica nu numai luarea in considerare a intregului bazin hidrografic al raului, ci si o planificare interdisciplinara (intersectoriala) a intregului bazin hidrografic, cooperarea interinstitutionala, iar in cazul raurilor transfrontiera, cooperarea internationala. In aceasta abordare, determinarea pericolului potential la inundatii, prevenirea inundatiilor, nu se mai pot limita doar la acele inundatii cu frecventa mare de aparitie, ci trebuie avute in vedere in special inundatiile cu frecventa medie de aparitie, avand o probabilitate de 1% si evenimentele rare, acestea fiind cele mai periculoase pentru viata umana.

Aceasta abordare se impune cu atat mai mult, cu cat, in ultimii 30 - 40 de ani, au avut loc o serie de schimbari dramatice in mediul inconjurator. Aceste schimbari nu pot sa nu influenteze solutiile ingineresti, care trebuie sa ia in considerare si sa inteleaga relatia dintre procesele fizice si biologice si masurile care afecteaza cursurile de apa. Oamenii, vor trebui sa invete sa convietuiasca cu raurile, fara a pierde din vedere scopul nostru principal, de a proteja viata si proprietatea de impactul devastator al inundatiilor. Acest deziderat implica realizarea unui echilibru, astfel incat sa se obtina beneficii de mediu, iar, acolo unde nu este posibila o alta solutie, mediul sa fie cat mai putin afectat.

Aceasta nu inseamna a renunta la a construi, nici ca zonele urbane sau terenurile cultivate din vaile cursurilor de apa sa revina la statutul de mlastini. De aceea se impune realizarea unui echilibru adecvat intre dezvoltare si protectia mediului. De aici, nu este greu de ajuns la conceptul de dezvoltare durabila a carei definitie este astazi foarte cunoscuta si, mai departe, la protectia durabila impotriva inundatiilor, adica includerea managementului riscului la inundatii intr-un cadru mai larg, arhicunoscut, al conceptului de gestiune integrata a apelor la nivel de bazin hidrografic.

Un bun management al riscului la inundatii trebuie sa fie rezultatul unor activitati intersectoriale, interdisciplinare care cuprind managementul apelor, amenajarea teritoriului si dezvoltarea urbana, protectia naturii, dezvoltarea agricola si silvica, protectia infrastructurii de transport, protectia constructiilor si protectia zonelor turistice, protectia comunitara si individuala, fiecarui sector revenindu-i atributii in realizarea unor activitati specifice.

Scopul strategiei

Avand in vedere consecintele inundatiilor, multitudinea de factori care le influenteaza, strategia nationala de gestionare pe termen mediu si lung a riscului la inundatii are ca scop definirea cadrului pentru orientarea coordonata, intersectoriala a tuturor actiunilor, in vederea prevenirii si reducerii consecintelor inundatiilor asupra activitatilor socio-economice, a vietii si sanatatii oamenilor, a mediului. Ea vizeaza o gestionare integrata a apei si a resurselor adiacente: amenajarea teritoriului si dezvoltarea urbana, protectia naturii, dezvoltarea agricola si silvica, protectia infrastructurii de transport, a constructiilor si a zonelor turisitce, protectia individuala s.a.

Pentru gestionarea riscului la inundatii strategia stabileste aplicarea unor politici, proceduri si practici avand ca obiective identificarea riscurilor, analiza si evaluarea lor, tratarea, monitorizarea si reevaluarea riscurilor in vederea reducerii acestora astfel incat comunitatile umane, toti cetatenii, sa poata trai, munci si sa-si satisfaca nevoile si aspiratiile intr-un mediu fizic si social durabil.

In cadrul acestei Strategii, riscul la inundatii este caracterizat prin natura si probabilitatea sa de producere, gradul de expunere al receptorilor (numarul populatiei si al bunurilor), susceptibilitatea la inundatii a receptorilor si valoarea acestora. Pentru reducerea riscului Strategia propune o serie de actiuni care sa modifice aceste caracteristici ale sale, in sensul obtinerii unei reduceri a riscului la inundatii. Problema esentiala la care managementul riscului la inundatii s-a adresat este aceea a riscului acceptat de populatie si decidenti, stiut fiind ca nu exista o protectie totala impotriva inundatiilor (risc zero), dupa cum nu exista nici un consens asupra riscului acceptabil. In consecinta, riscul acceptabil adoptat in acesta Strategie este rezultatul unui echilibru intre riscul si beneficiile atribuite unei activitati ca urmare a reducerii riscului la inundatii sau a unei reglementari guvernamentale. Pentru zonele urbane se adopta conceptul ca pe termen lung, acestea vor fi aparate la o frecventa medie de aparitie a viiturii de 1:100 ani, pentru a asigura o dezvolatre durabila a localitatilor.

Diminuarea pagubelor si a pierderilor de vieti omenesti ca urmare a inundatiilor nu depinde numai de actiunile de raspuns intreprinse in timpul inundatiilor, actiuni abordate uneori separat, sub denumirea de managementul situatiilor de urgenta. Diminuarea consecintelor inundatiilor propusa prin acesta Strategie este rezultatul unei combinatii ample, dintre masurile si actiunile premergatoare producerii fenomenului, cele de management din timpul desfasurarii inundatiilor si cele intreprinse post inundatii (de reconstructie si invataminte deprinse ca urmare a producerii fenomenului).

In concluzie, Strategia cuprinde un ansamblu de actiuni la nivel national si bazinal care include: planificare, programe, politici cadru, coordonare, facilitare, sporirea constientizarii si consolidarea sociala, rezilienta. Se propun de asemenea actiuni locale ca educarea populatiei din zonele cu risc, formarea, reglementarea prin planuri de protectie impotriva inundatiilor locale (la nivelul localitatilor si unitatilor), raportarea, prognoza, alarmarea-avertizarea si informarea populatiei din zonele cu risc la inundatii. Se adauga la acestea asigurarea, evaluarea, finantarea si reabilitarea. Intr-o abordare comprehensiva, principalele activitati ale gestionarii riscului la inundatii constau din:

a. Activitati preventive (de prevenire, de protectie si de pregatire)

Aceste actiuni sunt concentrate spre prevenirea/diminuarea pagubelor potentiale generate de inundatii prin:

evitarea constructiei de locuinte si de obiective sociale, culturale si/sau economice in zonele potential inundabile, cu prezentarea in documentatiile de urbanism a datelor privind efectele inundatiilor anterioare; adaptarea dezvoltarilor viitoare la conditiile de risc la inundatii;

realizarea de masuri structurale de protectie (baraje, diguri, derivatii de ape mari, consolidari de maluri);

realizarea de masuri nestructurale (controlul utilizarii albiilor minore, elaborarea planurilor bazinale de reducere a riscului la inundatii si a programelor de masuri; introducerea sistemelor de asigurari etc.);

identificarea de detaliu, delimitarea geografica a zonelor de risc natural la inundatii de pe teritoriul unitatii administrativ - teritoriale, inscrierea acestor zone in planurile de urbanism general si prevederea in regulamentele de urbanism a masurilor specifice privind prevenirea si atenuarea riscului la inundatii, realizarea constructiilor si utilizarea terenurilor;

promovarea unor practici adecvate de utilizare a terenurilor si a terenurilor agricole si silvice, respectiv prin evitarea dezgolirii solurilor, in special a celor situate pe versanti ; cresterea suprafetei de padure in bazinele hidrografice torentiale ; impadurirea terenurilor degradate ; infiintarea perdelelor forestiere de protectie, corectarea torentilor

implementarea sistemelor de prognoza, avertizare si alarmare pentru cazuri de inundatii;

intretinerea infrastructurilor existente de protectie impotriva inundatiilor si a albiilor cursurilor de apa;

executia lucrarilor de protectie impotriva afuierilor albiilor raurilor in zona podurilor si podetelor existente;

comunicarea cu populatia si educarea ei in privinta riscului la inundatii si a modului ei de a actiona in situatii de urgenta.

b. Activitati de management operativ (managementul situatiilor de urgenta) ce se intreprind in timpul desfasurarii fenomenului de inundatii:

detectarea posibilitatii formarii viiturilor si a inundatiilor probabile;

prognozarea evolutiei si propagarii viiturilor in lungul cursurilor de apa;

avertizarea autoritatilor si a populatiei asupra intinderii, severitatii si a timpului de aparitie al inundatiilor;

organizarea si actiuni de raspuns ale autoritatilor si ale populatiei pentru situatii de urgenta;

asigurarea de resurse (materiale, financiare, umane) la nivel judetean pentru interventia operativa;

activarea institutiilor operationale, mobilizarea resurselor etc.

c. Activitati ce se intreprind dupa trecerea fenomenului de inundatii:

ajutorarea pentru satisfacerea necesitatilor imediate ale populatiei afectate de dezastru si revenirea la viata normala;

reconstructia cladirilor avariate, a infrastructurilor si a celor din sistemul de protectie impotriva inundatiilor;

revizuirea activitatilor de management al inundatiilor in vederea imbunatatirii procesului de planificare a interventiei pentru a face fata unor evenimente viitoare in zona afectata, precum si in alte zone;

reconsiderarea zonelor de vulnerabilitate si de risc dupa fiecare viitura istorica.

Strategia defineste de asemenea responsabilitatile specifice autoritatilor administratiei publice centrale si locale, ale populatiei si modul lor de cooperare care sa permita un acord comun, concentrat asupra complexelor probleme asociate inundatiilor si o implicare autentica a tuturor in cadrul responsabilitatilor ce le revin.

Strategia este elaborata in spiritul prevederilor Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea si gestionarea riscului la inundatii.

Principiile si conceptele de baza ale strategiei

3.1. Principiile strategiei

Prezentarea strategiei are la baza urmatoarele principii:

principiul dezvoltarii durabile semnificand faptul ca trebuie adoptate astfel de actiuni incat impactul inundatiilor sa fie suportabil din punct de vedere economic, ecologic si social:

o       acceptabilitatea economica presupune eficienta, respectiv abordarea costurilor tinand cont de riscul asumat ce trebuie definit de catre guvern si optimizarea actiunilor;

o       acceptabilitatea sociala presupune realizarea unei protectii corespunzatoare, respectarea legii, echitate si prosperitate, aspecte ce asigura echilibrul si coeziunea sociala;

o       acceptabilitatea ecologica este masurata prin gradul de autoreglare, dinamica si diversitatea ecosistemelor afectate de inundatii.

abordarea strategica pentru o perioada de timp, astfel incat sa poata fi luate in considerare eventualele schimbari posibile in frecventa si vulnerabilitatea la inundatii, precum si a altor aspecte posibile;

abordarea bazinala a problemei inundatiilor prin potentarea conceptului de planuri de gestionare a riscului la inundatii la nivel de bazin hidrografic si a unor programe de masuri elaborate in concordanta cu prevederile Directivei Cadru privind Apa si a Directivei 2007/60/CE privind evaluarea si gestionarea riscurilor la inundatii;

abordarea interdisciplinara a problemei inundatiilor; toate aspectele relevante ale gestionarii apelor, amenajarii teritoriului, utilizarii terenurilor, agriculturii, transporturilor si dezvoltarii urbane, conservarea naturii, trebuie abordate impreuna atat la nivel national, cat si la cel regional si local;

principiul precautiei, potrivit caruia masurile de protectie impotriva inundatiilor adoptate de anumiti riverani nu trebuie sa compromita capacitatea celorlalti, situati in amonte sau in aval, de a-si adopta propriile masuri;

principiul solidaritatii, potrivit caruia masurile amonte nu trebuie sa creasca riscul pentru zona aval si pentru diminuarea riscului zonelor aval, trebuie acceptate unele masuri ce se impun in zonele amonte;

mentinerea unui echilibru intre masurile si actiunile preventive, cele de raspuns si cele de reconstructie dupa trecerea fenomenului de inundatii prin utilizarea planurilor de amenajare a teritoriului, a masurilor structurale si nestructurale, a celor de reducere a efectelor adverse ale inundatiilor asupra ecosistemelor acvatice si terestre, poluarii apelor si solului precum si a planurilor de interventie pentru situatii de urgenta;

aplicarea celor mai bune practici propuse de Uniunea Europeana si de Comisia Economica a Natiunilor Unite pentru Europa privind masurile preventive impotriva inundatiilor, de protectie si diminuare a efectelor lor avand ca principii:

o       apa este parte a unui intreg, sintagma care exprima faptul ca ea este parte a ciclului hidrologic natural si ca circulatia apei pe suprafata scoartei terestre este la originea unei mari diversitati a ecosistemelor si a utilizarii terenurilor si ca urmare ea trebuie luata in considerare in toate politicile sectoriale;

o       acumulati apa, exprimand faptul ca apa trebuie stocata dinamic cat mai mult posibil in bazinele hidrografice in care se formeaza si in lungul cursului de apa din bazin;

o       mai mult spatiu pentru rauri (lasati raurile sa curga neincorsetate ) exprimand faptul ca raul trebuie lasat sa curga astfel incat viiturile sa se poata propaga incet spre aval, fara a prezenta nici un pericol;

o       convietuirea cu viiturile: locuirea intr-o zona inundabila prezinta anumite riscuri; in pofida oricaror masuri de protectie impotriva inundatiilor, un risc remanent se mentine si ca urmare acesta trebuie diminuat prin luarea unor masuri individuale de protectie, respectiv trebuie "invatat a trai cu acest risc" (diminuarea riscului prin luarea unor masuri individuale de protectie).

actiuni concertate si integrate pe intreaga suprafata a bazinului hidrografic constituie o conditie prealabila pentru succesul oricarei strategii si oricarui plan de reducere a riscului la inundatii;

cooperarea in reducerea riscului la inundatii in conditiile reglementarilor internationale privind raurile transfrontiera, in concordanta cu geomorfologia teritoriului Romaniei si a pozitiei sale geografice.

simplitatea si transparenta: strategia de gestionare a riscului la inundatii va conduce la diminuarea riscului producerii de victime omenesti si a pagubelor generate de inundatii numai printr-o actiune comuna a administratiei publice centrale si locale, a comunitarilor locale, printr-o mai buna intelegere a riscului la inundatii, prin implicarea populatiei, a scolii, a bisericii, precum si a masmedia;

3.2. Concepte de baza ale strategiei

Strategia are la baza urmatoarele concepte de gestionare a riscului la inundatii printre care:

inundatiile constituie fenomene naturale care au existat dintotdeauna si vor continua sa existe. Ele sunt consecinta unor fenomene climatologice aflate sub influenta conditiilor geologice, geomorfologice, de relief, de sol si de vegetatie; pe cat posibil, interventia omului in procesele naturale trebuie sa fie limitata, compensata, iar in viitor evitata;

societatea umana este tot mai vulnerabila la dezastre naturale, activitatile antropice si influenta omului asupra proceselor naturale producand puternice modificari in toate bazinele hidrografice;

convietuirea cu inundatiile tine seama de faptul ca prevenirea inundatiilor nu se poate limita doar la evenimentele cu frecventa medie si mare de aparitie, ca trebuie avute in vedere si evenimentele rare;

este necesara abordarea holistica a fenomenului de inundatii, luandu-se in considerare intregul bazin hidrografic; strategia in domeniul inundatiilor trebuie sa promoveze o dezvoltare coordonata si o gestionare integrata a activitatilor privind apa, terenurile si resursele adiacente. Masurile non-structurale (zonarea teritoriului, progoza viiturilor si avertizarea in caz de inundatii, managementul situatilor de criza si masurile post-inundatie) prin atenuarea efectului inundatiilor tind a fi potential mai eficiente ca solutii durabile pe termen lung pentru problemele apei si a celor adiacente ei si ele trebuie intensificate in special in vederea reducerii vulnerabilitatii vietilor umane, a bunurilor si a proprietatii;

masurile structurale (lucrari de aparare) raman elemente importate in prevenirea si protectia inundatiilor, dar cu luarea in considerare a aspectelor privind conservarea naturii si amenajarea teritoriului; trebuie sa se retina, ca aceste masuri trebuie orientate prioritar spre protectia vietii si sanatatii umane si a sigurantei, a proprietatii si a bunurilor;

deoarece "riscul zero costa infinit" nu exista protectie absoluta impotriva inundatiilor; ca urmare se poate sigura doar un anumit grad de aparare impotriva inundatiilor; problema care se pune este aceea a gradului de protectie posibil si al costurilor pe care le implica realizarea acestui grad de protectie, respectiv cat de mare este riscul acceptat de societate;

toti cei care ar putea avea de suferit de pe urma inundatiilor trebuie sa completeze masurile generale, luandu-si propriile precautii

restaurarea zonelor naturale inundabile in scopul reactivarii capacitatii zonelor umede si a luncilor inundabile de a retine apa si a diminua impactul inundatiilor, respectiv pastrarea zonelor inundabile actuale, cu vulnerabilitate scazuta, pentru atenuarea naturala a undelor de viitura

adaptarea utilizarii luncilor inundabile la riscurile la care sunt expuse; trebuie sa se adopte actiuni si masuri pentru a reduce riscul la toate problemele adiacente inundatiilor: ridicarea panzei freatice, distrugerea retelelor de canalizare, eroziune, depuneri masive de sedimente, alunecari de teren, scurgere a gheturilor, poluare, etc.;

in zonele expuse riscului la inundatii trebuie adoptate asemenea masuri care sa conduca la reducerea posibilelor efecte adverse ale inundatiilor asupra ecosistemelor terestre si acvatice, precum si poluarea apelor si a solului;

cresterea eficacitatii prognozelor si avertizarilor hidrologice in caz de inundatii constituie una din masurile nestructurale care asigura diminuarea eficace a pagubelor produse de inundatii prin imbunatatirea preciziei si cresterea timpului de anticipare. Masurile premergatoare specifice de alarmare, salvare si de securitate trebuie planificate si implementate la toate nivelurile, inclusiv la nivelul populatiei prin realizarea unor actiuni de informare regulata si actiuni continue de educatie;

solidaritatea umana si precautia sunt esentiale pentru a nu transfera problemele de gestionare a apelor dintr-o regiune in alta. Strategiile corespunzatoare contin trei etape: retinerea, acumularea si evacuarea (trebuie mai intai facut orice efort pentru a retine apa din precipitatii la locul in care au cazut, acumularea locala a apei in exces si, numai dupa aceea, apa sa fie evacuata in cursul de apa). Prevenirea efectelor inundatiilor trebuie sa se bazeze pe principiile precautiei;

este obligatorie existenta unui sistem de compensare, care sa ajute victimele dezastrelor provocate de inundatii sa-si refaca baza economica si conditiile de viata intr-un timp cat mai scurt; trebuie implementate sisteme de asigurari la nivel public combinate cu subventii guvernamentale, care sa conduca la consolidarea solidaritatii populatiei;

este necesara diferentierea dintre diferitele tipuri de inundatii si conditiile de mediu, care conditioneaza fenomenul. Ca urmare, exista diferente semnificative, pe de o parte intre o viitura rapida produsa in zona amonte, pe cursul superior al raului, unde masurile de reducere a riscului implica un ansamblu de solutii inovative dar la scara mica si inundatiile de pe cursul inferior, unde timpul de avertizare si durata fenomenului sunt mai mari si unde masurile necesare sunt altele si evident la o alta scara.

Obiectivele strategiei

4.1. Obiectivele generale

Obiectivele Strategiei nationale de gestionare al riscului la inundatii sunt obiective economice, sociale si de mediu.

Obiectivele economice urmaresc protectia impotriva inundatiilor a infrastructurii economice existente si garantarea satisfacerii oportunitatilor economice ale generatiilor viitoare.

Obiectivele sociale au in vedere protectia populatiei si a comunitatilor umane impotriva inundatiilor prin asigurarea unui nivel acceptabil de protectie a populatiei si cresterea capacitatii societatii de a se dezvolta in conditiile riscului asumat de producere a viiturilor (cresterea rezilientei).

Obiectivele de mediu urmaresc ca prin realizarea strategiei de gestionare a riscului la inundatii sa se atinga obiectivele socio - economice cu pastrarea unui echilibru intre dezvoltarea economico - sociala si obiectivele de mediu.

Sintetic, obiectivele generale ale Strategiei de management al inundatiilor sunt:

cresterea calitatii vietii prin reducerea pagubelor produse ca urmare a inundatiilor, dar fiind pregatiti pentru producerea unor fenomene similare in viitor;

diminuarea impactului masurilor de gestionarea a riscului (la scara temporala si spatiala) asupra sistemelor ecologice;

utilizarea adecvata a resurselor pentru realizarea, intretinerea si exploatarea infrastructurilor si a masurilor de reducere a riscului la inundatii;

mentinerea unor activitati economice corespunzatoare (agricole, industriale, comerciale, de locuit si agrement) in zonele inundabile;

reducerea impactului inundatiilor prin reducerea numarului victimelor din randul populatiei si colectivitatilor de animale, expuse riscului la inundatii;

reducerea semnificativa a pierderilor economice provocate de inundatii:

o       prin reducerea pagubelor directe provocate cladirilor, infrastructurii si terenurilor agricole;

o       prin diminuarea pierderilor economice indirecte, prin reluarea rapida a activitatii dupa inundatii.

un control eficient al utilizarilor terenurilor, prin interzicerea amplasarii de noi constructii si a desfasurarii activitatilor in zonele expuse frecvent la inundatii si identificarea altor activitati susceptibile sa conduca la cresterea riscului la inundatii;

o imbunatatire a raspunsului colectiv in cazul producerii unei inundatii si intarirea capacitatii de adaptare si revenire la nivel functional in cel mai scurt timp dupa producerea evenimentului (rezilienta colectiva la inundatii);

o organizare a actiunilor regionale si locale, in special pentru:

o     intarirea capacitatii institutionale la nivel regional si local cu mandate clare suplimentare privind managementul la inundatii;

o     implicarea partilor interesate la nivel regional si local, in procesul consultativ si decizional, si asigurarea medierii in chestiuni regionale privind gestionarea riscului la inundatii;

o     consolidarea cadrului existent pentru autoritatile regionale si locale, dintr-o perspectiva a bazinului hidrografic;

crearea unui cadru stimulativ pentru participarea sectorului privat la managementul riscului la inundatii, cu includerea de grupuri profesionale si a populatiei (informare prin sistemul de asigurari impotriva inundatiilor sau alte facilitati economice identificabile);

o reducere a impactului inundatiilor sau a poluarilor generate de inundatii asupra ecosistemelor.

4.2. Obiective specifice

Obiectivele economice ale strategiei cuprind:

prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundatii a zonelor populate, a obiectivelor economice si a bunurilor - obiectivul pe termen lung este asigurarea protectiei localitatilor pentru viitura de 1:100 ani, a localitatilor mari la 1:1.000 de ani, iar a metropolelor pentru 1:10.000 ani.

prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundatii a infrastructurilor existente;

prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundatii a terenurilor agricole cultivate;

prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundatii si masuri de protectie locala in zonele populate;

prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin intermediul unor metode de proiectare si sisteme de protectie adaptate pentru infrastructura existenta si viitoare;

prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin controlarea utilizarii terenurilor, promovarea agriculturii cu vulnerabilitate scazuta in zonele expuse la inundatii si sisteme de protectie, acolo unde sunt pe deplin justificate, in zonele agricole.

Obiectivele sociale ale strategiei sunt:

informarea, consultarea si participarea populatiei expuse cu privire la strategia si planul de gestionare a riscului la inundatii, precum si la planul de actiune aferent;

prevenirea si minimizarea riscului la inundatii a populatiei si a comunitatilor umane; asigurarea securitatii populatiei localitatilor aflate in zonele inundabile/cu risc ridicat la inundatii la evenimente cu o perioada de revenire de cel putin o data la o suta de ani;

reducerea riscului la inundatii pentru comunitatile umane, prin intermediul unei mai bune pregatiri, prognozarii si avertizarii mai bune a inundatiilor, asistentei in cursul situatiilor de urgenta si pentru revenirea la conditii sigure si normale, stramutarii, daca este necesar, etc.;

prevenirea si atenuarea riscului la inundatii pentru bunurile publice (spitale, scoli, etc.), infrastructura vitala (retele de alimentare cu apa, gaze, energie electrica, etc.), utilitatile publice, amenajarile publice si zonele de agrement;

prevenirea aparitiei de epidemii sau minimizarea deteriorarii starii de sanatate a populatiei ca urmare a impactului fenomenului de inundatii si a poluarii asociate acestuia;

prevenirea epidemiilor, epizootiilor si imbunatatirea sanatatii populatiei dupa poluari datorate inundatiilor;

asigurarea accesului la infrastructura importanta (drumuri, cai ferate) si catre zone sigure in timpul inundatiilor;

asigurarea accesului la infrastructurile critice (sursele si sistemele de alimentare cu apa, gaze, energie, poduri, podete, punti, aeroporturi, spitale, scoli, lucrarile de protectie a populatiei etc.) in timpul desfasurarii fenomenului de inundatii;

evacuarea si asigurarea conditiilor necesare supravietuirii.

Obiectivele de mediu ale strategiei:

reducerea alterarii si influentei antropice asupra geomorfologiei bazinelor hidrografice, in special a albiei minore (analiza pentru fiecare caz in parte a oportunitatii lucrarilor de regularizare) si a luncilor inundabile;

luarea in considerare a functiilor ecologice ale inundatiilor, prin reincarcarea acviferelor, asigurarea conectivitatii laterale, necesara pentru reproducerea speciilor acvatice;

crearea si/sau conservarea spatiului pentru rauri, evitand lucrarile de aparare si rectificarea cursurilor de apa pe distante mari (local si cumulat);

aplicarea tehnicilor durabile care asociaza eficacitatea sub aspectul de mediu cu eficienta sub raportul costurilor (aplicarea celor mai bune practici).

satisfacerea cerintelor Directivei Cadru privind Apa a Uniunii Europene;

prevenirea poluarii cursurilor de apa ai a apelor subterane ca urmare a inundatiilor (prin protectia zonelor urbane si industriale) si a efectelor asociate lor asupra calitatii ecologice a cursurilor de apa;

protectia si imbunatatirea calitatii terenurilor, iar acolo unde este posibil incurajarea schimbarilor in practica agricola pentru a preveni sau minimiza scurgerea si inundatiile asociate ei ca urmare a unor lucrari agricole intensive;

conservarea si restaurarea zonelor naturale, precum padurile aluviale, zonele umede si albiile vechi cu functii ecologice, precum si reducerea eroziunii solului prin intermediul practicilor agricole corespunzatoare si a managementului forestier;

protectia si conservarea bunurilor istorice, a monumentelor, a ariilor protejate si a ecosistemelor;

protectia si imbunatatirea specificului mediului inconjurator si a aspectului sau estetic;

minimizarea sau prevenirea impactului schimbarilor climatice asupra producerii fenomenului de inundatii;

protectia si restaurarea vegetatiei riverane de-a lungul raurilor, pentru imbunatatirea calitatii apei si evitarea eroziunii malurilor;

gestionarea durabila a padurilor, reconstructia ecologica prin impadurire a terenurilor care si-au pierdut capacitatea de productie fiind afectate de diverse forme de degradare, infiintarea perdelelor forestiere de protectie si amenajarea bazinelor hidrografice torentiale;

cumpararea de catre stat, prin Regia Nationala a Padurilor - ROMSILVA, de paduri proprietate publica si privata a unitatilor administrativ-teritoriale si proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, cu functii speciale de protectie, a celor situate in ariile naturale protejate si/sau in apropierea unor obiective economice, industriale, hidrotehnice, turistice, etc. importante, in vederea evitarii taierilor nerationale si pentru o mai buna gospodarire;

promovarea monitorizarii integrate a zonelor amenajate de pe sectoarele de rauri identificate cu risc ridicat la inundatii, in vederea conservarii regimului natural de scurgere si pentru pastrarea biodiversitatii;

aducerea la cunostinta publicului a lucrarilor ameliorative de mediu obtinute prin lucrari de aparare impotriva inundatiilor, (conectivitate laterala, zone umede, poldere etc.) compensatorii amenajarilor de pe tronsoanele de rau puternic modificate din bazinele hidrografice;

PREVEDERI ALE STRATEGIEI SI Plan de actiune pentru implementarea ACESTORA

5.1.Tinte cuantificabile ale strategiei

Unele tinte ale strategiei de gestionare a riscurilor la inundatii pot fi cuantificate, altele insa nu. Ca tinte cuantificabile, strategia isi propune:

reducerea graduala a suprafetelor potential inundabile la viituri cu debite avand probabilitatea de depasire de 1%, de la 1.028 mil. ha (2006) reprezentand cca. 5,8% din suprafata tarii pana la cca. 400.000 ha in anul 2039, incurajand:

o       buna intretinere a constructiilor hidrotehnice cu rol de aparare impotriva inundatiilor, in special a digurilor,

o       dezvoltarea de lucrari de protectie locale, inelare, in jurul localitatilor,

o       identificarea zonelor optime pentru a fi inundate controlat, care sa permita acumularea de volume importante fara producerea de pagube majore si obtinerea unei atenuari maxim posibile;

o       reamplasarea lucrarilor de aparare pentru asigurarea unei capacitati mai mari de transport al viiturii prin albie,

o       finalizarea lacurilor de acumulare la parametrii de functionare rezultati din proiectare, pentru asigurarea unei transe optime de atenuare,

o       finalizarea si reabilitarea polderelor pentru a asigura capacitatea optima de functionare,

o       realizarea lucrarilor de regularizare/recalibrare a albiilor (decolmatarea lucrarilor si a albiilor), numai in corelare cu lucrarile antierozionale de pe versanti pentru asigurarea unei capacitati optime de transport,

o       protejarea malurilor raurilor impotriva eroziunii prin lucrari ecologice,

o       amenajarea antierozionala a formatiunilor torentiale , cu prioritate a celor ce afecteaza localitatile,

o       incurajarea construirii cailor de comunicatii (drumuri, cai ferate) cu ramblee consolidate care pot constitui linii de localizare a inundatiilor , dispunand si de poduri corect dimensionate;

reducerea numarului de persoane expuse riscului potential de inundatii la viituri cu debite avand probabilitatea de depasire de 1% de la cca. 930.00 locuitori (2006) la cca. 350.000 locuitori in anul 2039;

reducerea numarului de pierderi sistematice de vieti omenesti provocate de inundatii de la o medie multianuala (intervalul 1969-2006) de 13 p.v.o/an la 2-3 p.v.o/an in anul 2039;

reducerea graduala a pagubelor potentiale provocate de inundatii locuintelor, de la o medie multianuala de 86 locuinte distruse la 1.000 ha inundate (interval 1969-2006), la cel mult 40 locuinte distruse la 1.000 ha inundate, pana in anul 2039;

reducerea vulnerabilitatii sociale a comunitatilor expuse la inundatii - 50% in termen de 10 ani, si de pana la 75% pe termen lung, in 30 de ani. Pentru aceasta tinta, este necesara revizuirea normelor de proiectare a structurilor de aparare, cu o valoare implicita a probabilitatii anuale de depasire de 0.01% pentru metropole, 0.1% pentru zonele urbane dezvoltate, 1% pentru zonele rurale si 10% in zonele agricole (fara locuinte sau bunuri sociale si economice importante);

reducerea graduala a pagubelor produse de inundatii infrastructurilor de traversare a cursurilor de apa fata de anul 2006 cu cca. 80% pana in anul 2039;

reabilitarea/realocarea anuala a cel putin 400 km de diguri de protectie impotriva inundatiilor;

cresterea capacitatii de transport a albiilor minore ale principalelor cursuri de apa cu cel putin 30% pana in anul 2039, prin masuri de intretinere si recalibrari (decolmatari) de albii;

modificarea regulamentelor de exploatare ale lacurilor de acumulare cu folosinte multiple, stabilind o corelare mai buna intre volumele de apa necesare folosintelor si cele destinate atenuarii viiturilor, contribuind la cresterea capacitatii de atenuare a acestora cu pana la 20%;

reabilitarea anuala a cel putin 20 km de derivatii de ape mari;

reabilitarea conform Programului de actiune pana in anul 2039 a cel putin 80% din barajele si lacurile de acumulare cu rol important in atenuarea viiturilor;

reducerea cu 50% a zonelor cu eroziune ridicata pana in 2025 - masurile de reimpadurire in bazinele hidrografice vor fi executate atat pentru reducerea scurgerilor, cat si pentru conservarea solului.

Prevenirea, protectia si diminuarea efectelor inundatiilor reprezinta un concept si un proces ce se deruleaza pe termen lung, care incepe anterior aparitiei dezastrului si este directionat spre reducerea pagubelor produse de inundatiile viitoare. Tehnic vorbind, nu exista risc la inundatii care sa nu poata fi diminuat prin masuri ingineresti (masuri structurale), costul fiind insa elementul hotarator. Acest proces furnizeaza informatii utile si populatiei cum anume sa convietuiasca rational cu inundatiile.

Masurile de prevenire a efectelor se refera mai ales la masurile nestructurale si ele sunt alcatuite din planuri de masuri pregatitoare (planuri de aparare), masuri de raspuns, masuri legislative, de finantare, de evaluare a impactului asupra mediului, de reconstructie si reabilitare si a componentei lor tehnice; aceste masuri contribuie direct la reducerea pierderilor de vieti omenesti si a pagubelor.

Ordinea in care sunt aplicate masurile de prevenire a efectelor inundatiilor este de prima importanta. O succesiune ideala incepe cu dezvoltarea constientizarii populatiei care conduce catre crearea vointei politice, urmata de elaborarea si promovarea legilor si reglementarilor, iar apoi pe locul al doilea ar fi propunerile de masuri de reducere a riscului si in final educatia si instruirea. Ultima actiune ar fi crearea sistemului de asigurari in scopul de a imparti costul pagubelor potentiale ale marilor inundatii pe o perioada lunga de timp la un numar mare de proprietati si persoane asigurate.

Alte actiuni de diminuare includ reducerea vulnerabilitatii fizice, reducerea vulnerabilitatii economiei si de consolidare a structurii sociale a comunitatii. Aceste actiuni pot fi luate la nivel individual, comunitar sau la nivel de stat. Organizatiile neguvernamentale, voluntarii si organizatiile socio-culturale pot juca de asemenea un rol important.

Rolul, atributiile si responsabilitatile autoritatilor publice centrale, judetene si locale, precum si ale altor organizatii cu rol determinant in Planul de masuri pentru diminuarea riscului la inundatii, sunt prezentate in Anexa 1.

5.2. PRINCIPALELE ACTIUNI PENTRU APLICAREA STRATEGIEI

Principalele actiuni la care sunt prezentate in Planul de actiune sunt sintetizate in cele ce urmeaza.

5.1. Cresterea capacitatii institutionale prin responsabilizarea factorilor de decizie de la diverse niveluri

Coordonarea si imbunatatirea comunicarii si cooperarii intre ministerele vizate in scopul implementarii strategiei nationale de management a riscului la inundatii in domeniul amenajarii pentru protectia impotriva inundatiilor, amenajarea teritoriului, conservarea naturii si a biodiversitatii, practicile agricole etc.

Redefinirea atributiilor si responsabilitatilor in ceea ce priveste protectia impotriva inundatiilor astfel incat reducerea riscului la inundatii a proprietatii statului sa cada in sarcina Guvernului, apararea proprietatii municipiilor, oraselor si comunelor sa fie in sarcina bugetelor judetene si locale, iar apararea proprietatilor populatiei si operatorilor economici sa cada in sarcina acestora prin intermediul aranjamentelor de asigurare si al ajutorului financiar al statului prin acordarea de credite avantajoase

o       Crearea in cadrul Consiliului interministerial al apelor a functiei de Secretar pentru prevenirea riscului la inundatii si a unui secretariat tehnic responsabil cu urmarirea integrarii investitiilor mari, nationale, la nivelul bazinelor hidrografice cu strategia si Planurile de management ale bazinelor hidrografice, precum si cu schemele directoare pentru amenajarea bazinelor hidrografice

o       Intarirea Comitetelor de bazin pentru a creste capacitatea de coordonare a programelor regionale privind prevenirea riscului la inundatii si pentru atragerea de fonduri

o       Crearea Agentului de inundatii, pentru fiecare comunitate locala (U.A.T.) in cadrul Comitetelor locale pentru situatii de urgenta (aproximativ 3.000 agenti pentru intreaga tara), jucand rolul unui operator local pentru pregatirea populatiei, cunoasterea locala a hazardului si riscului la inundatii, a planului de aparare si a celui de evacuare. Acestia vor furniza sprijin pentru inventarierea pagubelor la nivel de localitate. In grupul profesional al Agentilor la inundatii, pe langa agentii de la nivelul localitatilor, care fac parte din Serviciile de urgenta voluntare, participa agentii hidrotehnici ai ANAR, care colaboreaza la actiunea de reconstituire a inundatiilor, de marcare a evenimentelor istorice pe cladiri la poduri si pe mirele de ape mari. Principala sarcina a agentilor hidrotehnici este de a supraveghea sectoarele de rau amenajate si sa asigure actiunile de avertizare in cazul deteriorarii/afectarii acestora in timpul viiturilor si sa asigure interventia pentru consolidarea/suprainaltarea acestora

Elaborarea si publicarea de catre Ministerul Mediului a unui raport national dupa fiecare inundatie majora si a unui raport anual privind inundatiile produse, efectele lor, lectiile desprinse

Elaborarea si publicarea de catre Ministerul Mediului de rapoarte anuale privind starea tehnica si functionala a sistemului national de protectie impotriva inundatiilor

Elaborarea si publicarea de catre Ministerul Administratiei si Internelor prin Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta de rapoarte anuale privind pagubele produse in urma inundatiilor.

Implicarea in mai mare masura a populatiei si a societati in reducerea riscului la inundatii prin intermediul unui plan coordonat la nivel local intre autoritatile publice si private locale, organizatiile cetatenesti si autoritatile centrale, privind atributiile clare ale acestora in functie de capacitatea lor de interventie.

5.2. Imbunatatirea cadrului legislativ

Modificarea legislatiei romanesti si a actelor normative necesare pentru conformarea cu Directiva 2007/60/EC (Directiva Viituri).

Elaborarea si aprobarea actului normativ privind Strategia nationala pe termen mediu si lung de gestionare a riscului la inundatii.

Aprobarea, Planurilor de management al bazinului hidrografic, in conformitate cu cerintele Directivei Cadru 2000/60/CE privind Apa si a Planurilor de management riscului la inundatii in conformitate cu necesitatile legate de implementarea Directivei 2007/60/CE; corelarea celor doua planuri la nivelul Schemelor Directoare de Amenajare si Management a Bazinelor Hidrografice.

Elaborarea unui standard unitar pentru dimensionarea hidraulica a infrastructurilor de protectie impotriva inundatiilor in conditiile bazinelor hidrografice amenajate.

Elaborarea unui act legislativ si administrativ privind utilizarea albiilor minore ale raurilor si a terenurilor limitrofe.

Elaborarea unui act normativ privind normele si regulile utilizarii terenurilor in zonele inundabile. Codificarea constructiilor din aceste zone si reguli de adaptare a acestora pentru a diminua pagubele produse de inundatii

Elaborarea unui act normativ de reglementare juridica si tehnica a ocuparii terenurilor din zonele tampon destinate inundarii dirijate si a situatiei lucrarilor de amenajare din bazinele hidrografice torentiale aflate in patrimoniul forestier si agricol din domeniul privat si public privat. Reglementarile vor viza: terenurile agricole cultivate; terenurile agricole prevazute cu amenajari pentru irigatii; caile de comunicatii terestre; terenurile impadurite; terenurile in care se afla sau se intentioneaza realizarea de instalatii de extractie a resurselor de petrol si gaze; terenurile pe care se afla sau se vor realiza fronturi de captare a apei subterane

Adaptarea legislatiei pentru cresterea capacitatii decizionale si de raspuns , legat de masurile pentru managementul riscului la inundatii

Elaborarea unui act normativ pentru definirea proiectelor de interes national si de interes local si a modului lor de elaborare si de finantare

Elaborarea unui act normativ pentru clasificarea obiectivelor din punct de vedere al gradului de protectie la inundatii ce trebuie asigurat sau a riscului social acceptat

5.3. Activitatea suport pentru implementarea strategiei

Elaborarea planurilor de gestionare a riscului la inundatii pentru fiecare din cele 11 bazine hidrografice, in conformitate cu prevederile Directivei 2007/60/EC a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea si gestionarea riscurilor la inundatii

• Elaborarea pentru fiecare localitate urbana expusa riscului la inundatii a unui program conceptual unic privind colectarea si evacuarea apelor din precipitatii in vederea reducerii viitoare a pagubelor printr-o reducere anuala sistematica.
• Identificarea in cadrul planurilor bazinale de gestionare a riscului la inundatii a zonelor cu potential de retentie partiala a viiturilor ce pot fi supuse unor procese de reconstructie/reabilitare ecologica.

Elaborarea hartilor de hazard la inundatii.

Elaborarea hartilor de risc la inundatii.

Evaluarea preliminara a riscului la inundatii in bazinele hidrografice.

Integrarea informatiilor asupra evaluarii preliminare a riscului la inundatii in bazinele raurilor care trec peste frontiera sau constituie frontiera de stat.

Raportarea supra evaluarii preliminare a riscului la inundatii pe Districtele Hidrologice ale Bazinului Dunarii.

Elaborarea si publicarea unui raport national dupa fiecare inundatie majora si a unui raport anual privind inundatiile produse, efectele lor, si lectii invatate

Urmarirea evolutiei geomorfologice a albiilor si asigurarea protectiei lor, prin autorizarea exploatarii balastierelor doar in zonele cu depuneri semnificative de aluviuni, in vederea protectiei lucrarilor de arta.

Analiza critica a planurilor de aparare impotriva inundatiilor, completarea si revizuirea lor periodica.

• Introducerea zonelor de protectie sanitara in cadrul planurilor bazinale de gestionare a riscurilor la inundatii (alimentare cu apa, gestionarea apelor uzate atat pentru obiectivele publice cat si pentru cele private), asa cum sunt ele identificate in planurile de urbanism si amenajare a teritoriului. Identificarea unor solutii caz cu caz, pentru fiecare din obiectivele plasate in zone cu risc la inundatii.
• Realizarea unor studii detaliate privind impactul lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor asupra ariilor protejate, pentru oricare interventie structurala ce se desfasoara la o distanta de 20 km amonte si aval de limitele ariilor protejate. Aceste studii vor include modelari hidrologice/ hidraulice pentru cel putin doua alternative de realizare si evaluarea impactului la nivelul fiecarei specii / habitat de interes conservativ.

Continuarea si finalizarea delimitarii albiilor minore ale cursurilor de apa.

Elaborarea si implementarea unui Program National de reabilitare si refacere a podurilor si podetelor in vederea cresterii capacitatii de debusare la valoarea din regim initial, anterior realizarii lucrarilor de traversare si verificarea capacitatii de evacuare a acestora in noile conditii de amenajare a bazinului hidrografic (debite asigurate in regim actual).

• Introducerea ca prima optiune tehnica in studiile de fezabilitate a solutiei de utilizare a capacitatii naturale de retentie a zonelor inundabile (reconstructia ecologica a zonelor inundabile).
• Evitarea implementarii unor masuri structurale cu impact major asupra mediului si a biodiversitatii (de tipul barajelor si indiguirilor) in interiorul ariilor protejate, fara masuri compensatorii adecvate.

Studii si cercetari pentru identificarea bazinelor hidrografice cu potential de producere a viiturilor rapide. Ierarhizarea lor. Elaborarea unui ghid de comportament al populatiei in caz de aparitie a viiturilor rapide. Modernizarea sistemului hidrologic de avertizare a viiturilor rapide (Proiect DESWAT)

Instalarea a 1578 de sisteme locale de avertizare - alarmare, aval de marile lacuri de acumulare aflate in exploatarea Administratiei Nationale "Apele Romane" (Proiect WATMAN)

Completarea/modernizarea sistemului de monitoring si supraveghere a infrastructurii de protectie in cazul inundatiilor - in special al marilor lacuri de acumulare si al derivatiilor de ape mari (Proiect WATMAN)

Dezvoltarea fondului forestier si extinderea suprafetelor de padure, in vederea asigurarii echilibrului ecologic la nivel local, national si global prin realizarea Programul national de impadurire. Realizarea Programului national de impadurire se va face prin lucrari de impadurire a terenurilor din afara fondului forestier national si a terenurilor cu destinatie agricola, in vederea imbunatatirii conditiilor de mediu si a optimizarii peisajului, a asigurarii si cresterii recoltelor agricole, a prevenirii si combaterii eroziunii solului, a protejarii cailor de comunicatie, a digurilor si a malurilor, a localitatilor si a obiectivelor economice, sociale si strategice, urmarindu-se impadurirea unor terenuri cu alta destinatie decat cea silvica, in suprafata de 2 milioane ha, pana in anul 2035.

• Semnarea unui Memorandum privind implementarea unui program de prevenire si combatere a taierilor ilegale a padurilor

Semnarea unui Memorandum privind implementarea unui program de combatere a eroziunii solului prin amenajarea complexa a bazinului hidrografic in zonele critice cu risc la inundatii.

Realizarea de zone umede pentru a asigura mai mult spatiu pentru rauri

Promovarea celor mai bune practici agricole in zonele expuse riscului la inundatii

Inventarierea surselor potentiale de poluare in caz de inundatii cu accent pe zonele miniere unde exista depozite de rezidiuri periculoase, realizarea si implementarea unor planuri prealabile de reducere a riscului de poluare.

Realizarea de noi lucrari hidrotehnice pentru protectia impotriva inundatiilor in zonele de risc ridicat la inundatii.

Intretinerea si repararea lucrarilor existente de protectie impotriva inundatiilor pentru a fi aduse la parametrii proiectati

Identificarea de solutii pentru fiecare din depozitele neconforme de deseuri amplasate in zone de risc la inundatii. Solutiile vor trebui sa ia in consideratie impermeabilizarea bazei/taluzului depozitului si chiar transferul deseurilor intr-un depozit conform.

Integrarea aspectelor privind conservarea naturii si a biodiversitatii in planurile de gestionare a riscurilor la inundatii

5.4. Dezvoltarea de metodologii/studii necesare implementarii strategiei

Dezvoltarea, promovarea si intretinerea unei platforme GIS comune dedicate apei si gestionarii riscurilor la inundatii.

Elaborarea de studii si metodologii pentru determinarea vulnerabilitatii la inundatii.

Studii pentru evaluarea permanenta a pagubelor produse de inundatii.

Elaborarea de studii pentru realizarea hartilor de hazard si de risc la inundatii in zonele vulnerabile identificate in analiza preliminara a riscului la inundatii.

Elaborarea de studii si cercetari interdisciplinare in domeniul gestionarii riscului la inundatii pe baza unor termeni de referinta elaborati de Ministerul Mediului.

Elaborarea de studii si cercetari pentru diminuarea efectelor inundatiilor in zonele urbane.

Studii si cercetari pentru identificarea influentei schimbarilor climatice asupra producerii inundatiilor si masuri de diminuare a acestor efecte.

Elaborarea si implementarea de planuri de gestionare a zonelor inundabile prin luarea in considerare a functiilor ecologice ale inundatiilor si a dezvoltarii durabile a acestor zone.

5.5. Masuri privind formarea/pregatirea profesionala

Introducerea in curricula universitara a unei discipline privind gestionarea riscului la inundatii.

Proiectarea si implementarea unui sistem unitar de informare si educare a populatiei referitor la riscul potential la inundatii.

Aspectele legislative care stau la baza Strategiei sunt prezentate in Anexa 2.

PLANUL DE ACTIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

Managementul riscului la inundatii este o componenta majora a planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice, implicand numerosi actori la toate nivelurile. In acest sens, principalele actiuni necesare pentru punerea in aplicare a strategiei nationale de management al riscului la inundatii, implicand numeroase parti interesate si privind mai multe ministere si institutii ori autoritati nationale, regionale, judetene sau locale sunt incluse sintetic in tabelul urmator (In Proiect PHARE 2005/017-690.01.01 "Contributii la dezvoltarea strategiei de management a riscului la inundatii", se in detaliu subactiunile, perioadele de desfasurare, responsabilii pentru implementare si sumele detaliate pe perioadele de implementare).

_{Masuri, actiuni si aspecte sau tinte abordate, perioada de desfasurare, costuri}

TOTAL COSTURI DE IMPLEMENTARE (2009-2039): 22.333,25 mil. Euro

Principalii actori finantatori ai actiunilor pentru managementul riscului la inundatii sunt Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei, aducand o contributie de la bugetul de stat si una de la fondurile de dezvoltare regionala - POR si al Programului Operational Sectorial pentru actiunile de protectia mediului - POS. Un rol important il au si administratia regionala/judeteana si locala care poate contribui cu fonduri proprii, precum si unii actori privati, cum ar fi Hidroelectrica sau administratii ca: Administratia Nationala Apele Romane, Administratia de Imbunatatiri Funciare, Regia Nationala a Padurilor, Administratia Nationala a Drumurilor, Caile Ferate Romane, etc. (Anexa 1).

Cadrul legislativ pentru adoptarea masurilor necesare in managementul riscului la inundatii este prezentat in Anexa 2.

Anexele la Strategie si Planul de actiune detaliat, pentru punerea in aplicare a Strategiei pe termen mediu si lung de management al riscului la inundatii se adopta prin Ordin comun al Ministrilor responsabili pentru aplicare, la propunerea Comitetului Interministerial al Apei si a Secretarului de Stat pentru Apa si Inundatii.