 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica |
| Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
GESTIUNEA ELECTRONICA A DOCUMENTELOR (GED) / GESTIUNEA ELECTRONICA A INFORMATIILOR SI DOCUMENTELOR EXISTENTE (GEIDE)
1. Realizarea unui sistem GED/GEIDE
● Problematica
De ce? → Necesitatea gestionarii, controlului, conservarii pe termen lung a documentelor produse prin Tehnologiile Informatiei. De asemenea, necesitatea asigurarii autenticitatii, integritatii fizice si de continut a unui document, precum si garantarea fiabilitatii sale in exploatare.
Exista mai multe definitii si diverse acronime cand se vorbeste de gestionarea electronica a documentelor si informatiilor.
GED - pentru Gestionarea Electronica a Documentelor a aparut la mijlocul anilor '80 si a inceput sa substituie termenul de "arhivare electronica". Incepand cu 1994 a inceput sa fie utilizat acronimul GEIDE (Gestiune Electronica a Informatiilor si Documentelor Existente) pentru a largi aspectul documentar spre gestiunea oricarui tip de informatie si date informatice. In ambele cazuri se vorbeste de aceeasi tehnologie si aceleasi solutii.
GED (sau GEIDE) este un ansamblu (integrat sau nu) de sisteme informatice de institutie in care sunt dezvoltate modular functiile de gestiune, prelucrare, utilizare, circulatie, arhivare - functii care insotesc aplicatiile si programele de birotica, de gestiune sau de prelucrare a documentelor.
● Cerinte pentru un sistem GED/GEIDE
● sa serveasca ca proba pentru:
- identificarea creatorului unui document si a modificatorului sau
- identificarea datelor de creare si de modificare a documentului
- dovedirea autenticitatii documentului
- asigurarea validitatii documentului
● sa asigure conservarea pe termen lung. Aceasta implica:
- copierea facila de pe un suport pe altul (in functie de evolutia pietei de profil si eliminarea pe cat posibil a suporturilor depasite moral)
- accesibilitate
- prezentare identica cu forma lor primara (format si editare)
- comprehensibilitate, adica conservarea contextului in care au fost create (de exemplu o decizie, o hotarare trebuie coroborata cu situatia, contextul care a determinat-o; un raspuns la o scrisoare trebuie legat de scrisoarea originala)
● sa asigure reactivitate si complementaritate pentru alte tranzactii (daca este necesar)
● sa asigure suprimarea documentelor sau informatiilor ce trebuie eliminate (exemplu: legi, reglementari, normative etc.)
● Contextul Gestionarii Electronice a Documentelor
Contextul juridic are in vedere reglementarile, normele care actioneaza asupra unui ansamblu, categorii de documente; asupra fiecarui document in parte, atat din perspectiva gestionarii acestora, cat si din perspectiva efectelor pe care le-ar putea produce.
● Legea Accesului la Informatiile Publice
● Legea Arhivelor
● Cadrul juridic al Tehnologiei Informatiei si Comunicatiilor
● Norme si reglementari privind circulatia informatiilor
● Legea Dreptului de Autor
● Norme si reglementari specifice domeniului de activitate
● Norme si reglementari interne organizatiei sau institutiei
● Protectia informatiilor personale
Contextul juridic are in vedere continutul informational care face obiectul unui sistem GED sau GEIDE. Regasim cinci principii care demonstreaza supletea unui GED sau GEIDE fata de contextul juridic:
● neutralitatea tehnologica - legislatia si legiuitorii nu considera o tehnologie particulara mai importanta decat alta
● integritatea documentelor - toate documentele cu valoare juridica sau subordonate unei legislatii nu trebuie sa sufere nici o alterare
● echivalenta functionala - alegerea unui suport prin care un document este gestionat si inclusiv conservat nu are nici un impact asupra efectelor juridice ale acestuia
● libertatea de alegere a suportului - orice alegere este posibila si nu este influentata legislativ
● diversitatea si transferabilitatea suporturilor - forma unui document (hartie, electronic, imagine, sunet nu are importanta si intregul document isi pastreaza, conserva efectele sale juridice).
Contextul tehnologic are in vedere sistemele informatizate, programele, formatele, suporturile, uzura suporturilor informatice, salvarea si arhivarea, formatul proprietate si formatul deschis, strategii de gestiune a documentelor numerice.
Sisteme si programe Necesitatea gestionarii electronice a documentelor a determinat numeroase firme specializate in dezvoltarea de sisteme de informare sa realizeze sisteme informatice dedicate gestionarii documentelor electronice, sisteme de arhivare, sisteme de clasificare si conservare a dosarelor. Asemenea sisteme sunt sisteme integrate proceselor de munca. Programele informatice realizate permit gestionarea ansamblului unui ciclu documentar, adica toate fazele din viata unui document de la crearea lui pana la conservarea sa (avandu-se in vedere si prelucrarea, circulatia, accesul, utilizarea sa). Asemenea sisteme sunt baze de date centralizate sau descentralizate care au in vedere sa satisfaca cat mai precis procesele de afaceri si sa controleze si sa sustina contextul activitatilor si functiilor organizatiei intr-o maniera care sa sprijine toate actiunile acesteia.
GED permite utilizarea functiilor de baza pentru gestiunea documentelor dar se integreaza mai putin in procesele de munca ale organizatiei.
GEIDE permit integrarea in procesele de munca ale organizatiilor astfel incat in ceea ce priveste documentele administrative si de secretariat, documentatiile (sau orice alt tip de document gri), toti angajatii unei organizatii pot deveni in context electronic, creatori de documente in spatiul lor de lucru.
● Functiile unui sistem GED/GEIDE
Aceasta se realizeaza prin urmatoarele functii implicate in gestiunea documentelor electronice: gestiunea resurselor informationale si documentare; gestiunea rapoartelor si a documentatiilor organizatiilor; gestiunea arhivelor; digitalizarea, recunoasterea optica, formulare electronice, lucru colaborativ, circuitul documentelor, publicatii structurate, semnatura electronica, conceperea de portaluri.
Programele informatice implicate, la diferite niveluri, in gestiunea electronica a documentelor se impart in trei categorii :
- produse generice care se aplica fara specificitate tuturor proiectelor de gestionare a documentelor
- produse specializate intr-un domeniu specific de activitate (exemplu: urbanism si amenajarea teritoriului; industria farmaceutica; domeniul academic; administrativ)
- produse care fac parte din marile programe informatice de organizatie.
● Formate si suporturi
Gestiunea perena a documentelor electronice presupune asigurarea lizibilitatii, autenticitatii, integritatii, perenitatii datelor arhivate la costuri optime. Aceasta implica utilizarea de formate si suporturi adecvate.
Formatele au in vedere structura generica a documentelor stabilita prin norme si standarde de creare si utilizare.
Suporturile cele mai intalnite sunt CD, CD-ROM DVD SAN (regruparea de harddisk-uri in retea) etc.
Observam o evolutie rapida a tehnologiilor informatice. Un calculator performant devine intr-un timp relativ scurt uzat moral. De asemenea, ne putem intreba daca suporturile actuale in forma lor harddisk CD-ROM vor mai exista sau nu in cativa ani ? Solutia: contracararea uzurii morale a suporturilor informatice prin programul de migrare periodica.
Salvarea - pastrarea si conservarea resurselor informationale si documentare pe termen scurt si mediu intr-un context care le face direct si imediat utilizabile.
Arhivarea - transferul resurselor informationale si documentare, in conformitate cu reguli prestabilite, pe un suport care permite conservarea pe termen lung.
Formatele proprietate precum Word, RTF, Excel, Power Point, PDF, AutoCad, Acces, GIF sunt formate create de producatorii de soft si vandute pe piata. Au avantajul de a fi foarte raspandite, relativ usor de utilizat si au o anumita longevitate (cel putin pe termen mediu)
Dezavantajul: sunt mai curand produse comerciale care se supun legii de piata mai mult decat unui organism international neutru care ar asigura o durabilitate mai mare documentului.
Formatele deschise precum SGML, XML, FTML, UniCode etc. Sunt formate elaborate de organisme de normalizare cu caracter public si vocatie internationala (ISO, W3C etc.). Menirea acestor formate este de a mentine accesibilitatea la documente mai mult decat asigurarea rentabilitatii - programelor informatice care le sustin.
● Strategii de gestionare electronica a documentelor
Acest principiu se aplica bine documentelor de birotica, mesageriei electronice si a paginilor Web, dar este mai dificil de pus in aplicare in cazul bazelor de date.
Strategiile de gestiune, in functie de necesitatile de conservare pot fi sintetizate astfel:
|
Durata de conservare in functie de calendarul de conservare |
Format initial |
Servicii solicitate |
|
Termen scurt (< 5 ani) |
Proprietate |
- stocare pe server - eliminarea la data prestabilita |
|
Termen mediu si lung (conservare prelungita sau permanenta) |
Deschis |
- validarea codificarii - integrarea si stocarea in sistemele de informare - eliminarea la data prestabilita sau trecerea la conservare permanenta |
|
Proprietate |
- conversia datelor in format deschis - integrarea si stocarea in sistemele de informare - eliminarea la data prestabilita sau trecerea la conservare permanenta |
2. GED/GEIDE - pentru institutii
Gestionarea Electronica a Documentelor (GED); Gestionarea Electronica a Informatiilor si Documentelor Existente (GEIDE) - pentru institutii
Sistemele GED au inceput sa se dezvolte pornind de la principiile initiale ale arhivarii electronice. Erau propuse solutii autonome sau uneori conectate in retele locale care aveau in vedere inlocuirea unui document traditional prin varianta lui digitalizata prin scanare.
GED s-a grefat pe o structura informatica in completarea altor aplicatii de gestionare a bazelor de date.
GED este raspunsul la problemele de gestionare, stocare, cautare, consultare, prelucrare si comunicare a fisierelor si/sau documentelor reunite sau nu sub forma de dosare. Constituie un ansamblu de tehnici care permit accesul rapid si cat mai economic posibil la mase mari de informatii si documente generate sau achizitionate de un organism fie ca este o institutie sau o administratie. GED pot fi utilizate oriunde, in orice context si la orice nivel. Isi dovedesc utilitatea in special acolo unde documentatia este abundenta: documentatii tehnice, dosare de asigurari, de imprumuturi sau de personal, procese industriale etc. Intr-un sistem de tip GED accesul la un asemenea dosar sau documentatie se va face cu usurinta, selectiv, secvential si prin intermediul retelelor se pot accesa la distanta asemenea documentatii.
Din punct de vedere al evolutiei informatiei, GED reprezinta etapa de asociere a documentelor de orice natura cu aplicatii de birotica, administrative, industriale sau de productie. Solutiile GED sunt ansambluri federative de instrumente informatice care vin sa completeze programele de birotica sau alte functii de prelucrare a documentelor electronice.
GED permite partajarea intre grupuri de lucru a documentelor electronice si prin programe de tip workflow partajarea poate fi selectiva si permite repartizarea sarcinilor intre mai multi utilizatori pe baza unui circuit prestabilit.
Diferenta GED - GEIDE:
GED - gestioneaza documente existente
GEIDE - are in vedere si gestionarea informatiilor si documentelor rezultat in urma activitatii organizatiei.
GED (sau GEIDE) are functia de a organiza si gestiona informatii si documente electronice intr-o organizatie.
Prin intermediul unui ansamblu de instrumente si tehnici este posibila dematerializarea, clasificarea, gestionarea, stocarea documentelor pornind de la aplicatiile informatice in cadrul normal al activitatii organizatiei.
GED, GEIDE permit de asemenea, dezvoltarea unei culturi organizationale intrucat permit dezvoltarea de procese de lucru colaborativ, de capitalizare si schimburi de informatii.
a) Procese GED/GEIDE:
Un document are trei caracteristici: prezentarea, structura, continutul. Procesele implicate trebuie sa tina seama de aceste caracteristici.
● Achizitia documentelor
Pot exista documente produse in cadrul organizatiei sau provenite din exterior. Din punct de vedere al suportului pot fi documente hartie sau documente electronice.
Pentru un sistem GEIDE a achizitiona un document inseamna integrarea unui document in modulul de achizitie.
Pot exista mai multe etape precum interpretarea sau conversia formatului unui document, adaptarea structurii si compozitiei sale, recuperarea sa printr-un dispozitiv de stocare etc.
Achizitionarea documentelor hartie se realizeaza prin scanare (Pentru ca sa poata fi exploatat, utilizat, continutul unui document digital trebuie sa fie supus prelucrarii prin programul OCR - Optical Character Recognition; LAD - Lectura Automatica de Document - permite recunoasterea de semne si simboluri)
● Schimburile documentare si informationale
Daca doua organizatii partenere dispun de documente care pot fi schimbate, ele pot sa-si conecteze sistemele de informare printr-un dispozitiv - EDI (Échange de Données Informatisées - Schimb de Date Informatizate).
● Producerea (crearea) de documente electronice
Instrumentele de workflow permit mai multor angajati implicati in activitati administrative sa-si organizeze si partajeze activitatile si informatiile si sa obtina (sau utilizeze) un document unitar.
Programele informatice de grup (groupwere) ofera functionalitatile de comunicare, cooperare, coordonare si chiar o structurare mutuala a documentelor (structura si modul de prezentare in acord cu programul informatic utilizat).
Aplicatiile de productie si suport de decizie produc documente care pot fi integrate in GED. Normalizarea structurii documentare se realizeaza cu ajutorul formatului XML (Extensible Markup Language).
● Indexarea documentelor
Indexarea este operatia care permite descrierea unui document in functie de utilizarea sa ulterioara. Distingem descrierea formala a unui document (sau descriere bibliografica de identificare) si descriere de continut. Se disting limbajele de indexare cu structura ierarhica - (clarificarile) si indexarea prin concepte (cuvinte - cheie, descriptori)
Indexarea automatizata- realizata prin programe informatice
Metadatele - elemente descriptive despre un document care nu fac parte din document
Rezumatul - posibilitatea de generare automata a rezumatului unui document pornind de la o analiza semantica.
● Stocarea documentelor
trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte:
- suportul de stocare: trebuie adaptat volumului de documente, timpului de acces (in functie de frecventa de consultare, importanta informatiei, interesul de a fi accesibil online sau nu)
- organizarea stocarii: trebuie sa fie ierarhica in functie de tipul de document
- durata de conservare (stipulata sau nu legal) a documentelor trebuie luata in considerare pentru epurare in sistemul de stocare.
● Regasirea documentelor
Cautarea se poate realiza utilizand un limbaj de cautare care poate fi simplu (sau avansat) utilizand cuvinte cheie sau se folosesc tehnici de interogare in limbaj natural.
● Restituirea documentelor
se poate realiza pe ecran, la imprimanta, transmiteri prin e-mail sau integrarea intr-un dispozitiv de workflow.
In vederea publicarii, documentul poate fi supus unei prelucrari informatice si pus pe un site Web.
b) Evolutia GED spre gestiunea de continut
Gestionarea documentelor este atat in serviciul comunicarii interne, cat al comunicarii externe prin intermediul tehnologiilor Internet (care permit realizarea de site-uri Web) si Intranet (realizarea de portaluri de institutie care sa contina ansamblul de aplicatii si surse documentare ale organizatiei).
Este necesar sa se dispuna de solutii care sa permita o gestionare consolidata a tuturor fisierelor de informatii ale unei institutii intr-un referential unic si centralizat.
Gestiunea documentara contribuie la realizarea de sisteme de gestionare a continutului: ECM - Entreprise Content Management - care desemneaza tehnologiile destinate a produce, achizitiona, gestiona, difuza intreg continutul digital al unei institutii (documente structurate sau semistructurate).
c) Infrastructura unui sistem GED/GEIDE
Se bazeaza pe infrastructura informatica a unei organizatii:
● reteaua locala si la distanta a organizatiei (prin Internet)
● servere permanente care pun la dispozitia utilizatorilor resurse partajate (aplicatii,baze de date, imprimante, servere Web, servere de posta electronica)
● posturi de lucru.
d) Proiectul GED/GEIDE intr-o institutie
Realizarea unui proiect GEIDE are in vedere:
● identificarea actorilor unui proiect (factori de decizie, responsabili, utilizatori, altii)
● definirea informatiilor care trebuie sa alimenteze sistemul de GED, inventarierea documentelor existente
● stabilirea unui scenariu privind ciclul de viata pentru fiecare tip de document
● implementarea progresiva a noului sistem si validarea (coabitarea cu vechiul sistem)
● formarea utilizatorilor
● exploatarea si intretinerea
3. Model integrat de GestiuneElectronica a Documentelor
Nu exista si nu poate exista un model unic de Gestionare Electronica a Documentelor intrucat resursele informationale, tehnologice, umane si financiare ale organizatiilor sunt diferite.
Un GED sau GEIDE trebuie sa permita gestionarea proceselor de munca (workflow) astfel incat sa asigure, cu echipamentele informatice, suporturile si software-urile adecvate, integritatea, accesibilitatea si prezervarea resurselor informationale in format electronic fie ca ele sunt structurate (in baze de date) sau nu (cum sunt fisierele utilizate in activitatea de birotica - prelucrare de text, cifre, mesaje electronice, situri Web, alte documente electronice) pe toata durata de viata a documentelor.
● Autentificarea si Controlul accesului
La deschiderea calculatorului, identificarea si autentificarea utilizatorului care doreste sa intre in retea se face prin nume de utilizator si parola sa. Functia de autentificare permite utilizatorului sa acceada la retea (o anumita retea prestabilita) si determina drepturile sale de acces la resurse prestabilite. Acest control de acces poate fi instalat la nivel de institutie asigurand astfel maximul de control si de securitate a documentelor.
● Codificare de securitate
Pentru a putea fi aplicate normele de securitate este nevoie ca informatia sa fie codificata in functie de anumite criterii si categorii pentru a se permite nivelul de protectie dorit. Astfel, fiecare fisier se va realiza corespunzator unei norme de securitate care se va activa fie in functie de natura datelor, fie in functie de calitatea utilizatorului. Exista cel putin trei nivele de protectie care trebuie avute in vedere: "Nici un nivel", "Mediu", "Ridicat".
● Metadate
Metadatele constituie un element cheie in gestionarea electronica a documentelor. Ele pot face parte integranta din document sau pot fi atasate acestuia.
Metadatele necesare intr-un GED sau GEIDE se pot grupa in trei categorii:
- Metadate de identificare a documentului: autor, organizatie si departament, titlul, semnatura, limba, data etc.
- Metadate de descriere a documentului: rezumat, cuvinte - cheie, perioada acoperita, programul informatic, versiunea, sistemul, metoda de comprimare, codificare etc.
- Metadate de administrare a documentului: controlul drepturilor de acces, codificarea de securitate, regulile de conservare, creare, receptie si data modificarii, numele modificatorului, identificatorul unic, semnatura electronica etc.
● Structura generica
Prin propunerea de foi de stil sau structuri generice pentru diferite documente sau proceduri se pot determina parametri de editare, de transmisie, rapoarte de activitate, procese-verbale, rapoarte statistice sau alte tipuri de documente.
Utilizarea de parametri prestabiliti prin aceste structuri generice poate permite culegerea automata a metadatelor.
● Semnatura electronica
Semnatura electronica care insoteste un document electronic atesta ca documentul semnat provine de la semnatar si ca acesta isi insuseste continutul lui. Se confirma, de asemenea, ca este conservata integritatea continutului de la creare pana la transmisia si receptia sa.
GED si GEIDE au in vedere autentificarea si anularea semnaturilor electronice.
● Certificarea
Are in vedere stabilirea unor canale confidentiale de comunicare (intre indivizi si intre organizatii). Un document, o resursa informationala, un mesaj desemnat de o autoritate de certificare devine accesibil unui utilizator sau grup de utilizatori bine determinati.
● Difuzarea
Necesitatea existentei unui sistem de mesagerie electronica si a unei aplicatii informatice de punere in retea a documentelor.
● Indexarea
Necesitatea utilizarii de sisteme de indexare automatizata bazate pe analiza semantica, calcul de proximitate, analiza a conceptelor (combinatie de proceduri lingvistice si statistice).
● Clasificarea documentelor
Notiunea de Dosar (Folder) este mentinuta si in contextul gestiunii electronice a documentelor intrucat dosarul este entitatea documentara de baza care permite mentinerea reuniunii intelectuale si organice a tuturor informatiilor sub o singura functie, activitate sau subiect dat.
Cea mai adecvata metoda de organizare a dosarelor este utilizarea unui sistem institutional de clasificare documentara. Acest sistem institutional de clasificare documentara se bazeaza pe o structura ierarhica si logica complet independenta de aplicatiile informatice prin care documentele electronice au fost create sau primite asigurand regruparea documentelor in functie de un model apropiat, adecvat de functionare (in raport cu procesele administrative).
Pentru o mai buna regasire a resurselor informationale si documentare se pot face coroborari intre modulul de indexare si modulul de clasificare.
● Calendarul de conservare a documentelor
Aproximativ 10% din documentele administrative trebuie sa fie conservate pe termen nelimitat. Sunt apoi documente care trebuie sa fie conservate pe termen lung, mediu si scurt. Este esential sa se atribuie tuturor documentelor electronice o regula sau un termen limita de conservare. Se stabileste astfel un calendar de conservare al documentelor institutiei.
● Depozitul virtual
Pentru documentele active si semi-active, versiunea finala sau oficiala a unui document trebuie salvata in formatul nativ, initial (formatul de origine produs printr-o aplicatie, de obicei formatul proprietate) intr-un depozit virtual institutional. In functie de natura documentului si de privilegiile de acces definite, anumite documente pot fi doar pentru utilizarea exclusiva a creatorului sau a persoanelor care l-au primit, iar altele pot fi consultate de un grup de persoane autorizate, de exemplu printr-un Intranet.
Versiunea finala a acestor fisiere trebuie "inghetata" astfel incat sa fie protejate de toate modificarile posibile.
Tinand cont de uzura previzibila a echipamentelor, suporturilor si programelor informatice, migrarea periodica a documentelor, suporturilor si implementarea noilor versiuni ale aplicatiilor trebuie sa fie planificata, documentata, realizata si intretinuta.
● Cautarea
Se va realiza prin motor de cautare. Un asemenea motor trebuie sa permita efectuarea de diferite tipuri de cautare asupra fisierelor: nume de fisiere, cod sau numar de dosar, nume de repertoar corespunzator unei structuri de clasificare, continutul fisierelor (cautare dupa cuvinte cheie sau cautare full-text) metadate.
● Selectia
La expirarea termenului limita, documentul poate fi distrus, poate fi reinnoita durata de conservare sau exceptional poate trece in categoria documentelor conservate pe termen nelimitat.
● Conservarea perena
Se aplica documentelor cu valoare permanenta.
Nu exista norme internationale ISO privind conservarea perena a documentelor electronice. Exista un ansamblu de reguli de linii directoare si conventii (elaborate de ISO si W3C).
Practica se bazeaza pe procedeul migrarii periodice.
4. Plan de actiune pentru realizarea unui sistem GED (sau GEIDE)
● Constituirea unei echipe multidisciplinare responsabila de gestionarea electronica a documentelor institutiei cu responsabilitati clar definite si obiective de realizat stabilite intr-o etapizare si un calendar precise.
● Identificarea nevoilor specifice ale institutiei
Se are in vedere identificarea categoriilor de documente prioritare; elaborarea de reguli de conservare; analiza functionalitatilor si a metadatelor necesare; evaluarea resurselor necesare si a celor existente.
Categoriile de documente se pot stabili in functie de tipul documentului, in functie de departamentul care le produce sau primeste (administrativ, resurse umane, financiar, departamente de lucru etc.) sau in functie de alte reguli specifice.
Regulile de conservare se stabilesc pornind de la legislatia in vigoare sau/si norme interne.
Cand vorbim de functionalitati se are in vedere analiza traseului acestor documente (in functie de ciclul lor de viata), utilizarea structurilor generice, a semnaturii electronice, a certificarilor etc.; evaluarea si identificarea nevoilor de securitate si a drepturilor de acces.
De asemenea, trebuie identificate metadatele utilizate si gasita cea mai eficienta maniera de utilizare a lor.
Resursele avute in vedere sunt resurse umane, financiare, materiale. Se poate realiza un studiu de fezabilitate asupra costurilor evidentiindu-se costul de inceput (achizitie si implementare).
Este utila si consolidarea procedurilor de lucru si a practicilor deja existente in materie de gestiune electronica a documentelor (daca exista).
● Selectia si achizitia unui sistem
Realizarea unui deviz constituie o etapa prealabila, esentiala achizitiei unei GED sau GEIDE.
Devizul trebuie sa precizeze date privind arhitectura GED sau GEIDE dorita, rezultatele dorite, resursele umane, materiale si informatice implicate. Un asemenea deviz include implicit si criteriile care vor fi utilizate in alegerea sistemului.
Selectia sistemului se va face pornind de la o grila de evaluare care va tine cont de costurile de achizitie, de implementare si de intretinere a sistemului; compatibilitatea cu sistemele prezente in institutie, fiabilitatea sau maturitatea programului informatic, gradul de securitate al sistemului, datele care vor fi administrate, convivialitatea produsului, modularitatea functiilor si posibilitatile de personalizare, gradul de autonomie, posibilitatile de realizare sau livrare, durata de implementare, alte criterii specifice institutiei etc.
● Realizarea unui proiect pilot
Realizarea preliminara a unui proiect pilot local (pentru o serie de documente identificate ca prioritare si un numar limitat de posturi de lucru) va permite evaluarea conceptiei sistemului, a realizarii sale si a potentialului de exploatare, precum si o mai buna identificare a ceea ce se doreste efectiv (procese, functionalitati, echipamente, altele).
Proiectul pilot va permite studierea functiilor sistemului, adecvarea la documentele vizate, nevoile utilizatorilor si integrarea sistemului in procesele de lucru existente. Se pot identifica punctele slabe, vulnerabile ale sistemului.
Natura proiectului pilot poate sa difere de la o institutie la alta: unele institutii pot opta pentru testarea intregii aplicatii GED propuse, altele pot opta pentru anumite module sau componente ale modelului.
● Evaluarea, ajustarea si adoptarea sistemului
Evaluarea sistemului are in vedere identificarea gradului in care raspunde asteptarilor si nevoilor utilizatorilor.
Evaluarea va avea in vedere:
● fiabilitatea sistemului in legatura cu proiectul pilot efectuat (eficienta materiala si a software-lor utilizate de ansamblul sistemului este adecvata?; sistemul raspunde asteptarilor?; rezultatele obtinute sunt cele fixate?)
● securitatea sistemului si integritatea datelor (Sistemul protejeaza adecvat datele integrate? Datele sunt autentice? Pot fi utilizabile? Sistemul si datele pot fi transferate si se poate realiza migrarea periodica in caz de necesitate?)
● convivialitatea sistemului si aprecierea sa generala de catre utilizatori (Sistemul este integrat diferitelor procese de lucru deja existente in institutie? Care sunt comentariile utilizatorilor?)
Rezultatele obtinute in cadrul proiectului pilot vor permite determinarea ajustarilor necesare, costurile suplimentare rezultate prin aceste ajustari, impactul lor posibil asupra programului de implementare a GED (sau GEIDE) in institutie.
Urmare a unei evaluari riguroase echipa implicata poate confirma pertinenta sistemului si se formuleaza recomandarile finale adresate factorilor de decizie din institutie care au responsabilitatea aprobarii si adoptarii GED (sau GEIDE).
● Elaborarea unei politici institutionale si a unui program
Politica institutionala a institutiei in materie de GED (sau GEIDE) va reafirma principiile generale si marile obiective adoptate de o institutie pentru a asigura gestiunea documentelor sale.
Programul va furniza un plan care sa precizeze actiunile pe care institutia isi propune sa le realizeze in scopul atingerii obiectivelor fixate in domeniul gestionarii documentelor. Programul trebuie sa precizeze clar etapele de realizat, responsabilii si rolul fiecarei persoane implicate. De asemenea, trebuie sa existe un plan de comunicare care sa permita utilizarea mijloacelor de comunicare adecvate politicii si activitatii institutiei.
Supravegherea permanenta a eficientei sistemului, a evolutiei tehnologiilor si a fiabilitatii formatelor si suporturilor de conservare, elaborarea de rapoarte anuale (alaturi de alte rapoarte periodice), formularea de recomandari cand este cazul va permite daca nu perenitatea sistemului, cel putin existenta sa pe termen lung si implicit gestionarea documentelor existente.
● Implementarea sistemului
Se poate realiza progresiv in functie de prioritatile stabilite. Sunt necesare: configurarea posturilor de lucru (pentru a se putea atribui drepturile de acces diferitilor utilizatori si pentru a se realiza protejarea resurselor); formarea personalului (cunostinte teoretice si competente practice necesare); reguli de evaluare, ajustare si intretinere a sistemului.
CONCLUZII
Internet-ul, o tehnologie devenita cotidiana si aproape indispensabila, relativizeaza timpul si spatiul ducand chiar la aspecte de despatializare si detemporalizare in informare si comunicare. Internet-ul, o retea de retele, este o constructie colectiva ce incita la o abordare colaborativa, cooperativa inclusiv pentru activitatile de invatamant si de cercetare. El modifica practicile de utilizare, de timp si spatiu ; reteaua raspunde unei dorinte de libertate ce se caracterizeaza prin crearea, re-crearea unui spatiu public materializat prin punerea gratuita la dispozitia utilizatorilor a numeroase servicii si produse.
Fiecare utilizator din mediul electronic, are posibilitatea cel putin teoretic, sa fie in acelasi timp si producator si consumator de informatie sub forma de articol, mesaj, imagine, schema etc. Distingem o intreaga tipologie documentara din care observam continuarea in mediul electronic a unor documente in format traditional, dar si documente realizate electronic si fara echivalenta in format tiparit.
Regasim in spatiul Internet serialele, jurnalele electronice (preluand o mare parte din modelul traditional, jurnalele electronice, cu precadere cele stiintifice, s-au impus in comunicarea prin retea. Jurnalele electronice sunt concomitent suport de publicare, comunicare si validare a rezultatelor stiintifice; documentele pedagogice disponibile pe serverele universitare (pot avea forma cursurilor, articolelor, comunicarilor, discutiilor de grup, manualelor etc); documentele de biblioteca colectii arhive elementele de patrimoniu de fapt, forma electronica a documentelor clasice disponibile in diverse colectii si care sunt in principal destinate conservarii (in forma lor fizica) pentru a putea fi transmise generatiilor viitoare; documentele publice : documentele emise de diversele paliere administrative dintr-o tara (administratia centrala sau locala); documentele legislative, frecvent aparute sub forma bazelor de date; documentele tehnice privind retelele si informatica : programe informatice, manuale de programare, instrumente de cercetare, specificatii tehnice etc.; statistici nationale si internationale stiintifice economice etc.; documente personale (ex. paginile web personale); media prin Internet (in multe tari radio si televiziunea isi difuzeaza programele prin retea).
Mediul electronic a determinat mutatii in structurile de informare si documentare. Bibliotecile, centrele de informare si documentare, arhivele sunt nevoite sa isi modifice procesele specifice in directia asimilarii noilor tipologii documentare, a noilor tehnologii si practici de informare si documentare.
Cand vorbim de o biblioteca digitala se subinteleg o serie de termeni: baze de date, multimedia, resurse informationale on-line, noi tehnologii ale informarii si comunicarii, regasirea informatiei, aplicatii multimedia, biblioteca electronica, retele de calculatoare, Internet, Intranet, World Wide Web (www), WAIS (Wide Area Information Services), etc. Analizand acesti termeni observam ca toti au legatura cu procesele de constructie, prelucrare, comunicare si utilizare a informatiei. Biblioteca digitala ar trebui sa fie, intr-o acceptiune simpla, "meta-termenul" care-i reuneste. Intuitiv intelegem prin biblioteca digitala conceptul organizatoric care reuneste resurse informationale in forma electronica, structurate in baze de date, produse si aplicatii multimedia, accesibile prin intermediul unor tehnologii de informare si comunicare.
Pornind de la biblioteca traditionala si pana la biblioteca virtuala, intalnim biblioteca hibrid, biblioteca electronica, biblioteca digitala. Toate aceste notiuni au in vedere procesele de organizare si utilizare a unui continut informational (existent sau nu intr-o structura institutionala) si se intrepatrund si conditioneaza reciproc. Pana la un anumit punct, putem vorbi de un continut semantic asemanator.
Evolutia termenului de "biblioteca" poate fi reprezentata linear astfel:
Biblioteca traditionala biblioteca hibrid biblioteca electronica biblioteca digitala biblioteca virtuala.
In cazul bibliotecii traditionale accentul cade pe in forma tiparita (peste 85%). Vorbim de achizitia de documente, prelucrarea documentelor, comunicarea documentelor, prezervarea si conservarea acestora. Utilizatorul vine la biblioteca pentru a cauta un document, singur sau indrumat de personalul de specialitate, urmand sa-si gaseasca resursele informationale necesare. Biblioteca traditionala ii spune unde se gaseste informatia pe care o cauta, in ce document, fara a-i da direct informatia.
Biblioteca hibrid este biblioteca in care isi fac simtita prezenta calculatoarele. Conceptul de biblioteca hibrid a aparut in literatura anglo-saxona si desemneaza acea structura in care coexista documentele traditionale tiparite, documente audio-vizuale, documente multimedia precum si posibilitatea de accesare a resurselor informationale prin retele si in principal prin Internet. De asemenea, instrumentele de regasire a resurselor documentare puse la dispozitia utilizatorilor sunt in format electronic.
Biblioteca electronica este o biblioteca care are documente text, audio-vizuale, multimedia, transferate pe suport electronic, organizate in colectii si impunand conditii specifice de consultare. Biblioteca electronica propune utilizatorilor accesul on-line la catalogul informatizat precum si la alte documente secundare de informare (ex: bibliografii, incluzand sau nu rezumate, referate) si poate oferi de asemenea resurse informationale electronice existente sau nu in biblioteca. Mai multe biblioteci electronice legate intr-o retea isi pot partaja astfel resursele informationale.
Prin posibilitatea de a oferi resurse electronice care nu se afla in colectiile proprii, biblioteca electronica constituie germenele bibliotecii digitale.
Biblioteca digitala se sprijina pe trei piloni importanti: biblioteca electronica, tehnologiile de informare si comunicare, utilizatorul. Resursele informationale ale unei biblioteci electronice integrata intr-o biblioteca digitala sunt dupa cum am vazut, din cele mai diverse: ansamblul resurselor digitalizate ale unei biblioteci (documente primare dar si documente secundare in special cataloagele electronice) precum si link-uri catre alte resurse electronice aflate intr-o oarecare conexiune logica sau organizationala.
Resursele informationale ale unei biblioteci digitale ar putea fi: cataloagele informatizate care reflecta colectivele proprii; cataloagele informatizate ale altor biblioteci; colectii; full-text digitalizate; resurse si instrumentele de documentare la distanta, indiferent de tipul de format si de organizare, abonamente la publicatii electronice si la baze de date, acces la CD-ROM-uri in retea; resurse informationale integrate intr-un sistem partajat, etc.
Tehnologiile de informare si comunicare demonstreaza ca biblioteca digitala are ca parte integranta infrastructura tehnologica care conditioneaza procesele de constructie, prelucrare, comunicare si utilizare a informatiei. Conectarea obligatorie la retele si disponibilizarea resurselor informative prin intermediul acestora determina ca bibliotecile digitale sa nu fie percepute ca entitati singulare.
Biblioteca digitala asimileaza si dezvolta o serie de principii din domeniul Biblioteconomiei si Stiintelor Informarii :
Documentele electronice constituie o colectie organizata;
- Documentele care constituie colectia sunt create, achizitionate, colectate, semnalate in acord cu principiile de dezvoltare a colectiilor;
- Documentele electronice sunt disponibilizate intr-o maniera coerenta direct sau prin produse si servicii specializate astfel incat sa permita utilizatorului folosirea lor asemeni materialelor de biblioteca obisnuite ;
- Structua biblioteconomica in ansamblu este abordata potrivit principiului dezvoltarii dinamice adica se are in vedere o evolutie in timp a bibliotecii bazata pe stabilitatea resurselor, actualizarea lor, eliminarea documentelor vechi, inaccesibile sau inadecvate, actualizarea si diversificarea instrumentelor de acces si utilizare a resurselor informationale.
Biblioteca digitala este in egala masura un concept organizational dar si o structura stabila. Biblioteca virtuala are acceptiuni foarte diverse toate pornind de la sensurile de virtual, de realitate virtuala. Realitatea virtuala este considerata in acest caz cea definita de contextul electronic.
Biblioteca virtuala ramane doar un concept organizational care integreaza intr-un context unitar resurse electronice, tehnologici de informare si comunicare, utilizatorii fara o precisa delimitare spatio-temperala. Altfel spus, biblioteca virtuala este o biblioteca digitala fara delimitari spatio-temperale si am mai adauga ca si fara respectarea riguroasa a principiilor de constructie, structurare, prelucrare, comunicare, utilizare, prezervare a resurselor informationale exclusiv electronice.
In domeniul stiintific al Stiintelor Informarii si Comunicarii termenii de biblioteca digitala si biblioteca virtuala sunt considerati sinonime partiale si de fapt cand se vorbeste de biblioteca virtuala se are in vedere sensul mult mai concret si mai explicit al bibliotecii digitale.
In ciuda evolutiilor timide, vechile profesii de bibliotecari, documentaristi, arhivisti si de conservatori sunt si raman tehnici de document, de obiect si nu de informatie. Aceste profesii vor trebui sa asimileze continuturi si competente noi astfel incat raspunda nevoilor de informare ale utilizatorilor.
Potrivit lui Yves Le Coadic se disting trei grupe de profesii legate de informatie:a) specialistii in informare - Aceasta categorie, foarte larga, include persoane care nu lucreaza in general in contextul "biblioteca" traditional - chiar daca ei pot apela in activitatile lor la competente de acest tip. Ei manipuleaza informatia facand apel la tehnici electronice de informare utilizand calculatoare si retele de telecomunicatii. Ei sunt mai mult concentrati pe analiza, comunicarea si utilizarea informatiei decat pe stocarea si pe protectia colectiilor de documente, de obiecte; b) Antreprenorii de informatii -aceasta grupa este constituita din profesionisti in informare care creeaza societati de creare si de vanzare a produselor si serviciilor de informare. O societate de informare este o societate care organizeaza, manipuleaza, transforma, comunica analizeaza informatia produsa prin investigatii, cercetare, studii. Produsul de informare poate fi o banca de informatii specializate, un program, publicatii (index, repertorii, etc.). Un serviciu de informare furnizeaza informatii la cerere unei societati care nu are serviciu propriu sau dataseaza profesionisti in informare, pe perioade scurte, in acea societate; c) Oamenii de stiinta in informare - Este vorba de comunitatea stiintifica a cercetatorilor stiintifici, a profesorilor care fac cercetare in stiinta informarii si a carui invatamant se raporteaza la acest domeniu. Ei lucreaza in universitati, centre de cercetare sau pentru mari sociatati care au pus pe picioare programe de cercetare in vederea studierii proprietatilor informatiei si dezvoltarii de noi sisteme si produse de informare.
Tehnologiile Informatiei si Comunicarii prin noul context informational si de comunicare pe care il produc si il impun relativizeaza notiunile de spatiu si timp, aduna indivizi si comunitati intr-un spatiu unitar global, spatiu in care fiecare dintre noi trebuie sa-si dezvolte strategii de adaptare, informare si comunicare prin asimilarea de cunostinte si competente specifice.
BIBLIOGRAFIE
ACKERMANN, Ernest; HARTMAN, Karen. The information specialist's guide to searching and researching on the Internet and the World Wide Web. Chicago; London: Fitzroy Dearborn Publishers, cop. 1999, 144 p.
ANDRIEU, Olivier. Méthodes et outils de recherche sur l'Internet. Paris :Edition Eyralles, 1997. ISBN : 2-212-08939-2, 236p.
AUGIER, Marc. HTML- le langage du Web. Paris : Presses Universitaires de France, 1999. ISBN : 2-13-049563x, 128 p.
BANCIU, Doina; LARSEN, Patricia. Lexic de informatica documentara. Bucuresti: Editor Revista 'Biblioteca', 1993.
BANCIU, Doina. Sisteme automatizare de informare si documentare. Bucuresti: Editura Tehnica, 1997.
IDEM. Cartea electronica (coordonator). Bucuresti: Editura AGER, 2001, ISBN 973-97374-4-7, 140 p.
IDEM. Navigarea pe Internet - ghid pentru uzul studentilor. Bucuresti: Universitatea Bucuresti - Facultatea de Litere : Centrul de Informare si Documentare Multifunctional, 2000, 66 p.
IDEM. Navigarea pe Internet - ghid practic pentru bibliotecari, Bucuresti: Centrul de Pregatire si Formare a Personalului din Institutiile de Cultura, 2000, 70 p.
CACALY, Serge ;LE COADIC, Yves.F. ; MELOT, Michel ; POMART, Paul-Dominique, SUTTER, Eric. Dictionnaire encyclopédique de l'information et de la documentation. Paris : NATHAN, 1997.
COTOARA, Daniela; TIRZIMAN, Elena. Aspecte ale comunicarii in domeniul socio-uman . - Bucuresti: Editura Universitatii din Bucuresti, 2004 . - 220 p . - ISBN: 973-575-865-2
DICTIONNAIRE de l'Information /Directeur du Comité de redaction Serge Cacaly ; Comité de redaction Yves- François Le Coadic, Paul-Dominique Pomart, Eric Sutter . - 2- ème édition . - Paris : Armand Colin, 2004 . - 274 p . - (Cursus) . - ISBN : 2-200-26682-0
DIFFUSER la documentation via Internet et Intranet : description des serveurs Web associés aux systémes des gestion documentaire et de bibliothèque. Etude rédigée par Michéle Lenart, Nadia Bony, Marc Maisonneuxe avec la collaboration de Sophie Constham. Paris :ADBS, 1998, ISBN : 2-84365-021-6, 200p.
DUCASSE, Roland. Informatique, birotique et documentaire : La societe de l'information. Note de curs, an universitar 1999-2000, Universitatea Michel de Montaigne Bordeaux III.
LA GESTION des documents numeriques des etablissements universitaires du Quebec. Conference des recteurs et des principaux des universites du Quebec. - Montreal, 2004. - ISBN 2- 89999574-028-3.
LA RECHERCHE d'information sur le réseaux Internet : pour en savoir plus . Cours INRIA : 30 sept.- 4 oct. 1996, Trègastel. Paris : ADBS Edition, 1996. ISBN : 2-901046-62-2, 256p.
LALONDE, Louis-Gilles ; MILLET, André. Internet : comment trouver tout ce que vous voulez ? Paris : Les Editions logiques, 1997. ISBN : 2-89381-444-1, 334 p.
LE COADIC, Yves- François. La Science de l'Information. - Troisième édition refondue . - Paris : Presses Universitaires de France, 2004 . - 128 p .- (Que sais-je ?) . - ISBN : 2-13-054749-4
LELOUP, Catherine. Moteurs d'indexation et de recherche : environnements client-serveur, Internet et Intranet. Paris : Eyralles, 1998. ISBN : 2-212-08976-7, 286 p.
MARINESCU, Nicoleta. Biblioteca, de la traditie la modernitate. Iasi: Editura Astel Design, 1999.
MUCCHIELLI, Alex. Les Sciences de l`Information et de la Communication . - 3-éme édition revue et mise á jour(2001) . - Paris: Hachette, 2001. - 160 p . - (Les Fondamentaux. La Bibliotheque de l`étudiant. Sociologie/Communocation) . - ISBN : 2-01-145415-8.
AIDOINE, Bernard. Le traitement électronique du document multimedia. In : Le traitement électronique du document. Cours INRIA, Aix-en-Provence ,3- octombre, 1994,. Paris : ADBS, 1994, ISBN : 2-901046-76-2, p. 149-203.
BAILLY, Florence. Les usages du courrier électronique en milieu professionnel. In : Communication, société et Internet : Actes du colloque GRESICO de Vannes, Université de Bretagne-Sud, 10-11 septembre 1998.Paris ; Montreal : Harmattan, 1998, p .61-74.
BANCIU, Doina; BORA, Mihaela. Automatizarea bibliotecilor din Romania. Programul de automatizare la Biblioteca Nationala a Romaniei. In: Probleme de Informare si Documentare, vol. 31, nr. 3-4, 1997.
BANCIU, Doina. La culture de l'information et de la communication au début du III milénaire. In : Culture de l'Information et Systèmes de çommunication au début du XXI-e . Bucuresti : Ars Docendi, 2000, p. 11-16.
BEAUDOUNIU, Valérie ; VELKOVSKA, Julia. Constitution d'un espace de communication sur Internet. In : Internet, un nouveau mode de communication ?. Paris : Hermès Science Publications, 1999. ISBN : 2-7462- 0078-3, p.121-177.
CAWKELL, Tony. The information superhighway: a reviw of some determining factors. In : Journal of Information Science, Vol. 23, (3), 1997, p. 187-209.
CHRIST, William; POTTER, James. Media Literacy, Media Education and he Academy. In: Journal of Communication, Vol. 48, (1), 1998, p. 5- 14.
FLICHY, Patrice. Internet ou la Communauté scientifique idéale. In : Internet, un nouveau mode de communication ?. Paris : Hermès Science Publications, 1999. ISBN : 2-7462-0078-3, p.77-120.
SCHAMBAR, Linda . What Is a Document? RethinKing the Concept in Uneasy times. In: Journal of The American Society for Information Science. Vol.47, nr. 9, 1996, p.669- 671
WEBGRAFIE
Gestion Electronique des Documents (GED. Available at: https://www.irislink.com/ps/fr/solutions/ged/
L'édition électronique : évocation des enjeux et perspectives à court terme Cours pour la Maitrise des Sciences de l'Information et de la Documentation de l'Université de Bretagne Sud. Available at: https://www.bu.univ-ubs.fr/Cours_UBS/ELEC/Ed_electro.html
Resurse Web globale. Availble at: https://www.bvau.ro/resurse/globale/caut.htm
Cautare pe Internet. Available at: https://www.primulpas.ro/cautare.htm
The BEST Search Engines. UC Berkeley - Teaching Library Internet Workshops. Available at: https://www.lib.berkeley.edu/TeachingLib/Guides/Internet/SearchEngines.html
ACRONIME UTILIZATE
AACR- Anglo-American Cataloguing Rules
ALA- American Library Association
ASCII - American Standard Code for Information Interchange
BEUC - Bureau European des Unions de Consummateurs
CGM - Computer Graphics Metafile
CIMI - Consortium for the Computer Interchange of Museum Information
CML - Chemical Markup Language
CSS - Cascading StyleSheet
DC DUBLIN CORE
DHTML - Dynamic HTML
DOI- Digital Object Identifier
DTD - Document Type Definition
EACEM - European Association of Consumer Electronics Manufactures.
EAD - Encoded Archival Description
EBLIDA -European Bureau of Library, Information and Documentation Associations.
EBU - European Blind Union
EFPICC - European Fair Practices in Copyright Campaign.
EPS - Encapsulated PostScript
ESF - European Science Foundation
FTP - File Transfer Protocol
GED - Gestiunea Electronica a Documentelor
GIF - Graphics Interchange Format
HTML - Hypertext Mark-up Language
HTML- Hypertext Markup Language
HTTP- Hypertext Transfer Protocol
Hy Time - Hypermedia Time -based Document Structuring Language
IFLA - International Federation of Library Associations and Institutions
ILSMH - EA - International League of Societies for Persons with Mental Handicap - European association.
ISBD (CF)- International Standard Bibliographic Description (Computer File)
ISBD (NBM)- International Standard Bibliographic Description (Non Book Materials)
ISBD (S)- International Standard Bibliographic Description (Serial)
ISBN - International Standard Book Number
ISBN- International Standard Book Number
ISO - International Organization for Standardization
ISSN- International Standard Serial Number
JPEG - Joint Photographics Expert Group
MARC- Machine-readable catalogue (or cataloguing) format
MathML - Mathematical Markup Language permite
ODA - Office Document Arhitecture
OFX - Open Financial eXchange
PDF - Portable document Format
PICS - Platform for Internet Content Selection
PNG - Portable Network Graphics
PS - PostScript
PUC-Permanent UNIMARC Committee
PURL - Persistent Uniform Ressource Locator
RTF - Rich Text Format
SGML- Standard Generalized Markup Language
SICI- Serial item and Contribution Identifier
SMIL - Sychronised Multimedia Integration Language
TIFF - Tagged-Image File Format
UBCIM- Universal Bibliographic Control and International MARC Programme UNIMARC Universal MARC format
URI - Uniform Resource Identifier
URI -Universal Resource Identifier
URL - Uniform Resource Locator
URN - Uniform Resource Name
W3C - World Wide Web Consortium
WAIS- Wide Area Information Server
WWW- World Wide Web
XML- eXtensible Mark-up Language
XSL - eXtensible StyleSheet Language
XSLT - eXtensible StyleSheet Language Transformation
GLOSAR
|
Acces |
In context WWW, acest termen desemneaza operatia de accesare a unui document HTML situat pe un server. |
|
Administrator de posta |
Desemneaza un alias pentru un server de curier. Administratorul de posta se ocupa de transmiterea si managementul serverului de curier. |
|
Administrator Web |
Persoana responsabila de administrarea unui site web. |
|
Adresa |
Un nume, grup de cifre sau biti folositi pentru identificarea unui dispozitiv specific (server, imprimanta, calculator) sau a retelei. |
|
Adresa IP |
Adresa de protocol Internet - adresa digitala ce este tradusa in nume de domeniu sau este precizata ca eroare in cazul in care linia hypertext nu este valida. |
|
Afisare |
Reprezentare virtuala a datelor pe un ecran. |
|
Analog |
Un semnal care transmite informatia prin modularea unui semnal continuu, precum undele radio.(vezi Digital). |
Ancora |
In HTML, ancora desemneaza inceputul si sfarsitul unei linii hypertext. O linie hypertext contine ancora si linia propriu - zisa ( sau pointerul ), ce constituie zona dinamica. |
|
Aplicatie |
Utilizarea calculatorului sau a programelor pentru activitati ce au in vedere realizarea unor functii specifice sau a functiilor solicitate de utilizatori. |
|
Arborescenta |
Structura de organizare a datelor constituita dintr-un trunchi comun conectat la alte date printr-un drum unic. Arborescenta permite progresul in cautare, un demers logic, un parcurs intr-o baza de date si identificarea a diverse elemente. |
Autentificare |
Masura de securitate ce consta in verificarea identitatii utilizatorilor unei retele. |
|
Autorute informationale |
Infrastructuri de telecomunicatie sub forma de retele de fibre optice de debit inalt si banda de pasaj larga. Ele asigura transportul a diverse tipuri de semnale numerice (voce, text, date, imagini fixe sau animate, muzica ) ce constituie multimedia. |
|
Banda de pasaj |
Reprezinta cantitatea de date ce poate fi transmisa prin conexiunile unei retele. Banda de pasaj este de obicei masurata in bits pe secunda(bps). |
|
Baza de date |
O colectie sau o enumerare de elemente informationale de obicei organizate prin elemente de cautare sau campuri. De exemplu, intr-un catalog de biblioteca cautarea se poate face prin autor, titlu, subiect. |
|
Baza se date bibliografice |
Baze de date sub forma de liste in care informatiile sunt prezentate sub forma de notite ce includ autorul, titlul, editorul, datele de publicare. |
|
Baze de date full-text |
Resurse informationale electronice sau baze de date ce contin documentele integrale. |
|
Bitt ( prescurtare pentru "binary digit") |
Cea mai elementara, sau cea mai mica unitate in sistemul computerizat. In concordanta cu codul binar, fiecare bit este desemnat ca fiind 1 sau 0. |
|
Bucla |
Suita de instructiuni dintr-un program ce se executa de maniera repetitiva pana ce conditia de iesire din bucla se realizeaza. |
|
Byte |
O combinatie de 8 biti. Un byte reprezinta o singura litera, un semnal, sau un numar intre 0 si 9. Hardiskul si alte echipamente de stocare precum si RAM-ul calculatorului sunt masurate in mii de byte ( kilobytes), milioane de byte (megabytes) sau miliarde de byte(gigabytes). |
|
Camp |
Termen ce desemneaza in cazul bazelor de date, zona specifica dintr-o inregistrare bibliografica ce contine caracteristici specifice de identificare a documentului ( ex. Campul data , campul autor, campul nume, etc.). |
|
Canal |
In comunicarea datelor, traseul cu un singur sens prin care semnalele pot fi transmise intre doua sau mai multe puncte. In telecomunicatii calea de transmisie intre doua sau mai multe puncte aprovizionate de un mesager comun. |
|
Cap de retea |
Element principal al unei retele incepand de la care se face distributia de semnale. |
|
Captura |
Salvarea fisierelor in propriul computer din sisteme izolate. Capturarea de date, grafice, sunete sau fisiere video permite utilizatorului sa asculte, sa vada sau sa imprime date disponibile on-line la un timp ales de el. |
|
Caractere |
Element dintr-un ansamblu amplasat conventional pentru constituirea sau reprezentarea datelor. Caracterele pot fi litere, cifre, semne de punctuatie sau alte caractere speciale precum %,@, etc. |
|
Carte electronica |
Versiune electronica interactiva pe suport CD-ROM, sau accesibila prin Internet a unei opere imprimate. |
|
Catalog informatizat |
O lista electronica ce permite utilizatorilor sa acceseze inregistrarile unei biblioteci anume, datele de biblioteci, servicii sau agentii informatice. |
|
Cautare prin cuvinte cheie |
In cautare, folosirea cuvintelor semnificative care descriu un subiect si care pot constitui intrari pentru toate documentele sau publicatiile cu acest subiect folosit drept camp in catalog, inregistrari bibliografice, sau resurse electronice. |
|
CD ( derivarea de la compact disc ) |
Suport electronic pe disc compact. |
Chat |
Comunicare intre membrii unui serviciu online cu ajutorul textului. Comunicarea este sincrona, mesajele sunt transmise intre utilizatori in timp real prin tiparirea de fraze scurte. |
|
Clic |
Actionarea butonului unui mouse pentru validarea unei comenzi sau lansarea in executie a unui program. |
|
Client server |
Arhitectura a unei retele informationale ce consta din unul sau mai multe calculatoare server si un mare numar de calculatore client ce comunica intre ele cu ajutorul unui program de interogare. |
|
Client |
Computer situat la distanta si conectat la un computer sau server gazda. Desemneaza de asemenea, programul ce face posibila conexiunea. |
|
Cod binar |
Sistem numeric in baza 2 constituit din numerele 0 si 1.Toate calculatoarele se bazeaza pe acest sistem numeric. |
|
Comanda |
O instructiune data calculatorului de catre utilizator (cel mai adesea prin indicarea unei optiuni din meniul de pe ecran cu ajutorul mousului sau prin tastarea unor clape de la tastatura) cu scopul de a se executa anumite operatii. |
|
Comert electronic |
Relatia comerciala instaurata intre un consumator si un comerciant in cadrul unei intalniri virtuale intr-o retea electronica. |
|
Compatibilitate |
Calitatea unui material sau a unui program de a fi conform regulilor de interfata ale unui sistem informatic definit. |
|
Comprimare |
Operatie ce consta in reducerea spatiului ocupat de date ( imagini, sunete, texte) pe un suport informatic. |
|
Computer gazda |
Un computer care este utilizat ca server. |
|
Comunitate virtuala |
Grup de persoane ce impartasesc un interes comun si comunica regulat prin intermediul retelelor in special prin Internet fara a se intalni fizic. |
|
Conectare/ deconectare |
Procesul de stabilire a unei conexiuni prin retea sau modem cu un calculator indepartat astfel incat utilizatorul sa poata realiza schimburi de informatii. |
|
Conectare si utilizare |
Expresie utilizata pentru a desemna un sistem informatic capabil sa identifice automat noile periferice ce i-au fost adaugate (imprimanta, modem etc.) si care administreaza instalarea si configurarea lor. |
|
Conexiune |
Legatura ce se stabileste de la un loc sau mediu la altul. De exemplu, butonul dintre linii care permite trecerea la celalalt website sau pagina web de pe Internet atunci cand se executa un program. |
|
Conferinta audio |
Un sistem de conferinta ce foloseste doar vocea pentru comunicare. |
|
Configuratie |
Precizarea diferitelor elemente materiale si a programelor prezente. Ele permit definirea performantelor calculatorului si capacitatile sale de prelucrare a informatiilor. |
|
Cont de acces Internet |
Cont stabilit cu un furnizor de acces Internet ce permite exploatarea diferitelor resurse din retea. |
|
Cont de acces prin linie comutata |
Cont de acces de baza ce permite stabilirea unei legaturi in linie cu un furnizor de acces Internet printr-un modem. Acest gen de acces se caracterizeaza in general printr-o interfata sau o alta interfata de tip shell. |
|
Cont de tip shell |
Cont de acces Internet in mod UNIX ce permite o conexiune indirecta la reteaua Internet printr-un interpret de comanda. |
|
Conversie |
Operatie informatica ce consta in modificarea formatului unui fisier de date. |
|
Cookie |
Mic program informatic ce se insereaza automat pe discul dur al utilizatorului la o suita de consultantii Internet si care permite urmarirea traseului sau Web. |
|
Copyright |
Dreptul de proprietate garantat de legislatie detinatorului unei proprietati intelectuale ( autor sau organizatie ) de a reproduce copia, tipari, multiplica, edita, vinde si distribui orice sectiune sau parte a lucrarilor existente in original (carte, articol, program video). |
|
CPU ( Unitate Centrala de Prelucrare) |
Alt nume dat calculatorului. CPU desemneaza de obicei cutia ce contine microprocesorul, disk driver si power supply. |
|
Cultura electronica |
Abilitatea de a cauta, recupera, organiza, folosi si evalua informatia provenita dintr-o resursa informationala electronica. |
|
Cultura informationala |
Abilitatea de a accesa, evalua si utiliza informatii din surse variate. |
|
Cultura media |
Abilitatea de a realiza o analiza critica a imaginilor, sunetelor, efectelor speciale si a textelor ce le insotesc. Cultura medie are de asemenea ca scop dezvoltarea abilitatii studentilor de a crea produse media si multimedia pentru audiente si scopuri precise. |
|
Cultura tehnologica |
Abilitatea de a folosi, manipula si intelege tehnologia. |
|
Cultura vizuala |
Abilitatea de a recunoaste si intelege idei transmise prin actiuni vizibile sau imagini. |
|
Cursorul |
Indicatorul de pe ecran a carui pozitie poate fi controlata prin mouse sau alt echipament de intrare. |
|
Cutie de dialog |
Fereastra a ecranului unui calculator care permite punerea de interbari sau solicita utilizatorului sa introduca date. |
|
Cuvant cheie |
Un cuvant semnificativ de identificare preluat din titlu, subiect sau din continutul unui document particular sau fisier. |
|
Cyberspatiu |
Grupare de calculatoare localizate in retele multiple care comunica cu alte calculatoare prin intermediul Internetului. |
|
Date |
Reprezentarea elementelor informationale intr-o forma conventionala destinata a facilita prelucrarea lor. |
|
Digital |
Semnal bazat pe codul binar in care informatia este transmisa ca o serie de semnale "on" si "off" (sau 1si 0). Este mult mai precis decat in semnalul analog.( vezi Analog). |
|
Directory |
O lista a fisierelor sau documentelor de pe un calculator sau a materialelor editate daca sunt o enumerare de numere, adrese, nr. de telefon sau alte materiale utile. |
|
Disc dur |
Memorie de stocare de mare capacitate a unui calculator. |
|
Disc laser |
Un disc de plastic sau plotter care poate contine text, video, imagini grafice codificate in serie de puncte microscopice gravate pe disc : cunoscut, de asemenea, ca video disc. |
|
Echipamente de stocare |
Un echipament precum hard discul in care informatia digitala ( voce, video, si date ) poate fi inregistrata si stocata pentru utilizari viitoare. |
|
Echipamente periferice |
Un echipament exterior calculatorului ( modem, imprimanta) care este conectat si se afla sub controlul calculatorului. |
|
Educatie la distanta |
Instruire care se realizeaza folosind tehnologiile telecomunicatiilor chiar daca profesorii si studentii sunt geografic separati. |
|
Emitator |
Sursa de informare in comunicare sau transmitatorul unui mesaj. |
|
Eticheta |
Etichetele sunt coduri utilizate pentru definirea caracteristicilor unui document HTML. Exista coduri simple si coduri pereche. De exemplu, codul simplu folosit pentru indicarea unei linii libere este <br>, in timp ce pentru indicarea textului ingrosat se utilizeaza coduri pereche format dintr-un cod de inceput si un atribut de final: <b> si </b>. |
|
FAQ |
Frequently Asked Questions - lista cu intrebarile cele mai frecvent puse in cadrul grupurilor de discutii. |
|
Fibre optice |
O tehnologie ce permite transmiterea vocii, video si a datelor prin linia de-a lungul firelor subtiri de sticla. Aceasta tehnologie a marit considerabil capacitatea benzilor de pasaj comparativ cu cablul conventional sau firele de cupru. |
|
Filtru-curier |
Program ce permite unui utilizator sa selecteze mesajele electronice in functie de informatia continuta in antet. |
|
Fisier |
Date, adresa unui document sau o aplicatie salvate pe disc sau pe un alt mediu de stocare. |
|
Fisier atasat |
Un document sau un fisier adaugat sau "atasat " la un mesaj electronic. Un atas pastreaza formatul originalului furnizat; cel ce receptioneaza utilizeaza aceleasi programe (sau unul compatibil) cu al celui ce a creat atasul. |
|
Fisier comprimat |
Un fisier de calculator a carui marime poate fi redusa cu ajutorul unui program de comprimare. |
|
Fisier jurnal |
Un fisier care pastreaza conexiunile folosite in retea. |
|
Fisier partajat |
Abilitatea de a partaja fisierul cu alte calculatore din accesasi retea. |
|
Fisier semnatura |
Fisier ce este automat alaturat mesajelor electronice puse in grupurile de discutii. |
|
Format |
Structura de prezentare a datelor pe un suport destinat calculatorului. |
|
Formular interactiv |
Parte dintr-un document HTML in care utilizatorul poate introduce informatii, comentarii; poate comanda produse sau cauta informatii. |
|
FTP- File Transfer Protocol |
Protocol de transfer de fisiere |
|
Furnizor de continut |
Organizatie ce dezvolta si intretine continutul unui site Internet pentru propria utilizare si /sau pentru un tert ( furnizorii de continut sunt in principal universitatile, centrele de cercetare, intreprinderile comerciale si chiar particularii). |
|
Furnizor de servicii |
Protocol ce permite deplasarea sau transmiterea de fisiere prin retea. Protocolul FTP permite stabilirea unei conexiuni cu un alt site Internet si transmiterea sau telesarjarea de fisiere. Unele situri contin fisiere de interes public si sunt accesibile prin FTP urmat de "anonymous" ca nume de utilizator si o adresa e-mail ca parola. Acest tip de acces se numeste FTP anonyme. |
|
O organizatie care furnizeaza acces la retea utilizatorilor prin modem sau pentru unele tipuri de retele de mare capacitate prin cablu coaxial sau fibre optice. |
|
|
Furnizor de servicii Internet |
Societate sau firma care ofera diferite tipuri de conturi de acces la Internet organizatiilor sau particularilor. |
|
Gophes |
Program de navigare ce furnizeaza descrierea de meniuri de fisiere de pe servere Internet. Permite cautarea de documente prin intermediul meniurilor ierarhice. |
|
Gravor de CD-ROM |
Dispozitiv ce permite inscriptionarea de informatii binare pe o suprafata fotosensibila a unui CD-ROM cu ajutorul unui creion laser. |
|
Grup de discutii |
Un forum de discutii pe Internet asemanator discutiilor locale (BBS). Exista peste 15000 de grupuri de discutii diferite ce trateaza un repertoriu vast de subiecte. |
|
Grup Usenet |
Un alt termen pentru un grup de discutii. Nu toate grupurile Unset sunt grupuri de discutii: unele servesc pentru transmiterea de informatii (despre noile produse sau situri Internet), in timp ce altele servesc doar la difuzarea de fisiere binare. |
|
GSM ( Global System Mobil Communications) |
Sistem global de comunicare mobila - norme europene de radiocomunicatii mobile digitale. |
|
Hardware |
Componentele fizice ale echipamentului si dispozitivelor. |
|
HTML |
Hypertext Markup Language -format de codificare utilizat pentru crearea de documente hypertext. Elementele HTML numite tag-uri sau etichete determina caracteristicile si prezentarea vizuala a textului. Fisierele in format HTML sunt vizualizate cu programul client W3. |
|
HTTP - HyperText Transfer Protocol |
Protocol prin care persoanele care utilizeaza WWW si serverele Web comunica cu altii. |
|
Hypermedia |
Ansamblul de linii multimedia accesibile prin Web si care contine fisiere sunet, imagine, secvente video si text. |
|
Hypertext |
Termen inventat de Ted Nelson pentru a desemna un sistem non linear de cautare si consultare a documentelor ce contin linii care fac posibila stabilirea de corespondente cu alte documente conexe. Hypertextul este principiul de baza in organizarea Web. |
|
Liniile, conexiunile dintr-un document HTML pe care se poate clica pentru a accesa alte resurse Web. O linie hypertext contine ancora si linia propriu-zisa (sau pointerul) care este in zona dinamica. |
|
|
I/O ( input / output) |
Proces implicat in transferul informational inauntrul si in afara ( in interiorul si in exteriorul ) unitatii centrale de prelucrare sau a calculatorului. |
|
Iconita |
Un simbol care furnizeaza o reprezentare vizuala a unei actiuni sau a altor informatii. |
|
Iesire din sistem |
Pentru a incheia o conexiune in retea, utilizatorul introduce utilizand tastatura cuvantul logout sau un alt echivalent (exit, quit, etc.). |
|
Imagine inserata |
Imagine inclusa intr-un document HTML care este extrasa si afisata de navigator in acelasi timp cu documentul. |
|
Incarcare |
In Web, documentele hypertext si grafice sunt incarcate de browser de fiecare data cand un utilizator acceseaza o adresa URL. |
|
Inchidere de sesiune |
Desemneaza deconectarea de la retea sau de la un sistem . |
|
Inregistrare bibliografica |
O prezentare a resurselor informationale provenind dintr-o biblioteca sau baza de date electronica care poate fi scurta ( autor, titlu, editor,etc.) sau completa(rezumat, sumar, date de proprietate, localizare). |
|
Inteligenta artificiala |
Pachetele de programe de calculator ce incearca sa imite inteligenta umana in scopul rezolvarii de probleme utilizand argumentatia si invatarea |
|
Interactiv |
Defineste un mod de interactiune cu un program informatic sau interventia utilizatorului in derularea unui program pentru a provoca o modificare. |
|
Interfata |
Felul in care calculatorul comunica cu echipamentele externe sau cu utilizatorii: ( ex. Interfata de imprimare, interfata umana, interfata de utilizare). |
|
Interfata de acces la bazele de date |
In context Internet, reprezinta interfata integrata in aplicatiile Web cu programe evoluate de baze de date. |
Interfata de utilizare |
Sistemul de afisare al unui computer, perifericele si programele componente care permit utilizatorului sa interactioneze cu sistemul de operare al calculatorului. Interfata grafica de utilizare permite interactiunea cu sistemul de operare prin intermediul iconitelor sau a meniului vizual cu ajutorul mouseului. Comenzile permit utilizatorului interactiunea cu sistemul de operare prin intermediul tastaturii. |
|
Internet |
Vasta grupare de retea de computere ce schimba informatii prin protocoale TCP/IP. |
|
Interoperabilitate |
Abilitatea de a realiza conectarea si schimbul de date cu alte sisteme hardware sau software. |
|
Intranet |
O retea particulara in intervalul unei companii sau organizatii, care foloseste aceleasi tipuri de software care se pot gasi pe Internet dar care sunt doar de uz intern. |
|
IP ( Internet protocol ) |
O intelegere obisnuita sau protocol, folosit pe Internet pentru a conecta retele diferite. |
ISDN-Integrated Services Digital Network |
Linii de telecomunicatii digitale cu doua canale ce pot avea o capacitate combinata de 128 kbps. |
|
JAVA |
Limbaj de programare independent de arhitectura informatica sau sistemul de exploatare, specializat indeosebi pe transmiterea si consultarea de pagini Web. |
|
Jurnal electronic |
Versiunea electronica a unui periodic traditional. |
|
LAN ( Local Area Network ) |
Un numar de calculatoare sau alte echipamente periferice conectate la un fisier server cu scopul partajarii resurselor precum programele de aplicatii, fisierele, perifericele si serviciile. LAN se refera de obicei la o retea la nivelul unei camere sau cladiri. |
|
Lector audio |
Aplicatie auxiliara a unui navigator ce permite citirea fisierelor audio. |
|
Lector de stiri |
Program utilizat pentru citirea mesajelor in grupurile de discutii. |
|
Lector grafic |
Program auxiliar utilizat pentru vizualizarea fisierelor grafice externe intr-un document HTML. Imaginile inserate nu necesita lector grafic special, ele sunt afisate de navigator. |
|
Limbaj |
Ansamblul de caractere, de reguli asociate ce permite elaborarea de programe. |
|
Linie dedicata |
Linie de telecomunicatie care permite o conexiune permanenta si directa cu reteaua Internet. |
|
O linie inchiriata sau privata este o linie de comunicare folosita exclusiv de un client. |
|
Linie hypertext |
Linii in documentele HTML pe care se poate executa click pentru a accesa alte resurse. |
|
Linie intercalata |
Desemneaza o linie hypertext incorporata intr -un document. |
|
Linie privata |
Desemneaza o linie specializata inchiriata pentru utilizarea exclusiva zi si noapte, sapte zile pe saptamana. Conexiunile de mare viteza ( precum RNIS ) necesita de obicei o linie privata. |
|
Lista de difuzare |
Forum de discutii unde participantii se aboneaza la o lista de difuzare si primesc mesaje prin e-mail. Abonatii pot participa la discutii, pot transmite si pot telesarja fisiere; pot obtine informatii si servicii on line. |
Lista moderata |
Lista de difuzare in care mesajele sunt mai intai trimise gestionarului listei care le distribuie apoi abonatilor. |
|
Listserver |
Un program puternic utilizat pentru combinarea si realizarea de liste automate si pentru grupuri de discutii pe o retea de calculatoare sau pe Internet. O forma de una sau mai multe comunicari folosind e-mailul. |
|
Logica booleana |
Un sistem logic utilizat de calculatoare ce folosesc SI, SAU, NU pentru a imbunatatii precizia cautarii. Se foloseste cuvantul SAU pentru extinderea cautarii. Se folosesc cuvintele SI sau NU pentru a ingusta cautarea. |
|
Login ( intrare in sistem) |
Nume de cont folosit pentru a intra intr-un sistem sau utilizarea unui nume de utilizator si a unei parole de la un terminal. |
Mailboat |
Un server e-mail ce raspunde automat cererilor de informare. |
|
MAN -Metropolitan Area Network |
Retea a carui scop este de a reuni retele locale situate in aceleasi localitate. |
|
Marcator |
In format HTML, un marcator este un punct utilizat pentru separarea elementelor unei liste dintr-o pagina Web. |
|
Masca de sub-retea |
Cod ce permite identificarea sub-retelei intr-o adresa IP. O adresa IP poate fi partajata in LAN. |
|
Media de stocare |
Un material media precum discheta, CD-ROM sau laserdisc, in care informatia digitala ( voce, video, si date ) poate fi inregistrata si stocata pentru utilizari viitoare. |
|
Media |
Formate de comunicare ce pot fi grupate in tiparite, nontiparite, electronice ( ex: CD-ROM, periodice, film, laserdisc, Internet). |
|
Memorie |
Parte a calculatorului ce permite inregistrarea, stocarea, restituirea si prelucrarea datelor. |
|
Memorie virtuala |
O functie care permite calculatorului sa foloseasca spatiului hard discului ca si cum ar fi RAM. |
|
Meniu |
Lista descriptiva de functii accesibile utilizatorului afisata pe ecran prin care el poate alege actiunea de realizat. Este unul din componentele esentiale ce dau o dimensiune interactiva unei aplicatii informatice. |
|
Meniu derulant |
Un meniu ( de regula gasit in bara de meniu) a carui nume si / sau iconita este afisat. Esential, un utilizator deruleaza meniul prin indicarea si apasarea butonului mouse-ului si mentinerea acestuia in pozitia apasat pana ce selectia este realizata. |
|
Modem |
Dispozitiv ce traduce datele numerice ale unui computer intr-un semnal analog. Doua sau mai multe computere conectate printr-o linie telefonica sunt capabile sa schimbe fisiere si sa comunice. |
|
Monitor |
Un echipament conectat la un calculator si folosit pentru afisarea de text sau grafice. Monitoarele sunt similare ecranelor de televiziune doar folosesc semnalele digitale mai mult decat semnale analoage. |
|
Motor de cautare |
Program de cautare ce permite utilizatorului sa interogheze baze de date masive pentru reperarea de informatii. |
|
Mouse |
Un echipament periferic care permite utilizatorului sa controleze miscarile cursorului in orice zona a ecranului. |
|
MS-DOS |
Sistem de operare proiectat de IBM. |
|
Multimedia |
Un termen general care se refera de obicei la materiale netiparite ce folosesc o combinatie de sunete, video, animatie, imagini, si text. |
|
Multitasking |
Abilitatea da a rula mai mult de un program o data pe computer. |
|
Nod |
Un punct terminus pentru doua sau mai multe linii de comunicare. In zonele locale se refera si la calculatorul sau singurul PC de pe retea. |
|
Nume de domeniu |
Adresa de identificare a unui site Internet. Numele de domeniu este compus din doua parti. Prima parte desemneaza numele firmei sau organizatiei in timp ce a doua parte corespunde subdomeniului din care face parte si care poate desemna o tara (de exemplu ca pentru Canada, fr pentru Franta) sau un tip de organizare(com pentru comercial, edu pentru educational). Adresa IP este inlocuita prin numele de domeniu corespunzator. |
|
Nume de utilizator |
Numele atribuit unui utilizator al unei retele de computere. Prin conventie numele de utilizator cuprinde initialele si numele de familie. |
|
On line |
Cand un utilizator este conectat la o retea se spune ca este on line. In egala masura, desemneaza un mod de acces direct la ecrane de ajutor, de exemplu. |
|
OPAC- On - line Public Access Catalog |
Sistem online de regasire a informatiei care ajuta utilizatorii sa acceseze colectiile unei biblioteci sau ale altei agentii de informare. |
|
Operatorii booleeni |
SI, SAU si NU sunt cei mai utilizati operatori. Utilizarea lor mareste precizia cautarilor electronice sau on-line. |
|
Pachet informational |
Pachet de date transmis de-a lungul unei retele. Protocolul utilizat determina marimea si caracteristicile pachetului. |
|
Pagina gazda |
Prima pagina a unui site Web ce serveste ca punct de plecare pentru navigarea in retea. |
|
Parola |
O combinatie secreta de litere si simboluri ce da dreptul unui utilizator sa stabileasca o conexiune cu sistemul informatic. |
|
PC - Personal Computer |
Inainte de realizarea IBM-PC cele mai multe PC erau numite microcomputere. Dupa realizarea IBM-PC termenul PC poate fi atribuit tuturor calculatoarelor personale chiar daca nu sunt produse de IBM. |
|
Personalizare |
Set de parametri pentru un program, in special un navigator Web care permite utilizatorului sa ataseze fisierul semnatura e-mailului sau mesajelor din grupurile de discutie, sa schimbe culorile sau caracteristicile in text, etc. |
|
Platforma |
Tipul de computer sau sistem de operare in care se deruleaza un program de aplicare. De exemplu, cateva platforme comune sunt PC, Macintosh, UNIX, etc. |
|
Pointer |
Desemneaza zona dinamica dintr-o linie hypertext indicand resursele conexe intr-o pagina Web. |
|
POP(Post Office Protocol) |
Protocol utilizat pentru recuperarea mesajelor electronice stocate pe un server prin intermediul unui program client. |
|
Posta electronica |
Desemneaza transmiterea de mesaje de la un computer la altul in interiorul unei retele locale sau intr-o retea extinsa. |
|
Program |
Un set de instructiuni menit a descrie operatiile unui calculator in scopul realizarii unei activitati. Programele de calculator se refera in mod obisnuit la software ( vezi software). |
Program hypermedia |
Un program care furnizeaza legaturi dinamice si permite accesul la texte, grafice, audio, imagini video. |
|
Proprietate |
Ceea ce apartine unei singure corporatii sau agentii. In contextul tehnologic, proprietatea se refera de obicei la setul de protocoale folosite de o singura companie ( sau de un nr. limitat) in opozitie cu standardele care sunt partajate de o mare parte a industriei particulare. |
|
Protocol |
Elementele care precizeaza modul de dialog intre diferite calculatoare intr-o retea. |
|
Punct de acces |
Cel mai apropiat punct de la care un utilizator poate stabili o conexiune cu un site aflat la distanta. Acest punct este de obicei situl furnizorului de acces Internet sau societatea de telefoane. Acest aspect este important pentru realizarea de linii specializate (linii dedicate). |
|
RAM |
Memoria calculatorului folosita pentru stocarea temporara a informatiei pentru ca microprocesorul sa permita operarea unui program de calculator. Volumul RAM este determinat de numarul de programe care pot fi descrise simultan pe un calculator. |
|
Realitate virtuala |
O simulare pe calculator foarte apropiata de real care utilizeaza afisare tridimensionala pentru a crea impresia apartenentei in acel spatiu. |
|
Repertoar |
Site Web ce reuneste tematic alte site-uri Web si permite legatura directa cu acesta. |
|
Replicare |
Tehnica de reproducere a datelor si de sincronizare a bazelor de date repartizate intre mai multe calculatoare sau servere. |
|
Replicator |
Dispozitiv fizic ce permite bransarea mai multor periferice la acelasi post de lucru. |
|
Retea principala |
Inforutele Internet ce servesc ca principale puncte de acces de la care se pot conecta alte retele. |
|
Rezolutie |
Numar de informatii utilizat pentru reprezentarea unei imagini. |
|
Robot |
Parte a unui motor de cercetare care are sarcina de a parcurge un ansamblu de pagini Web disponibile pentru a inregistra toate cuvintele ce pot fi inscrise intr-un index. |
|
ROM( Read Only Memory) |
Stocheaza instructiuni speciale de care calculatorul are nevoie pentru administrarea si functionarea corespunzatoare. Asa cum spune numele, informatia stocata pe ROM nu poate fi niciodata schimbata, doar citita. |
|
Router |
Hardware (sau software) ce permite conectarea la o retea locala sau la Internet. Routerele verifica permanent adresele pachetelor de informatii si decid cea mai buna ruta pentru a le transmite. |
|
Salvare |
Stocarea informatiei prin transferarea ei de pe memoria temporara pe disc sau alt mediu de stocare sau echipament periferic. |
|
Sat global |
Termen creat de Marshall McLuhan in 1968 pentru a desemna planeta Pamant intr-o epoca marcata de multiplicarea mijloacelor de comunicare, diminuarea distantelor, de stergerea unor particularitati culturale. Satul global este un sat imaterial, virtual. Membrii sai sunt de fapt, persoanele ce dispun de mijloace de comunicare planetare. |
|
Scanner |
Un echipament care converteste o pagina tiparita sau o imagine intr-o reprezentare electronica care poate fi vizualizata si manipulata pe calculator. Scannerul este de obicei folosit pentru a converti fotografii in reprezentari electronice care trebuie incluse in documentele create pe calculator. |
|
Script |
In context WWW, script este un program situat pe un server Web ce trateaza cererile in functie de informatiile receptionate de navigator. |
|
Scurtatura |
Functie informatica, vizibila pentru utilizator ce permite accelerarea unor operatiuni. |
|
Semn de carte |
Majoritatea navigatoarelor Web permit accesarea paginilor si liniilor cele mai frecvent vizitate cu ajutorul unor liste bookmark fara a fi nevoie de introducerea adresei URL de fiecare data. |
|
Semnal analog |
Semnal ce variaza continuu prin amplitudine sau frecventa. Istoric, vechi sistem de transmitere, precum serviciile telefonice, erau analoage in timp ce noile sisteme sunt digitale (vezi Digital). |
|
Semnal digital |
Semnale care constau intr-o serie de elemente discrete care au o singura valoare la un anumit timp. Sistemele de transmisie digitala sunt inima celor mai moderne sisteme de comunicare ( vezi analog). |
|
Semnatura electronica |
Cheie de identificare a unui mesaj electronic. |
|
Server |
Un computer central cu un software special care furnizeaza servicii altor computere din retea. |
|
In contextul client-server, acest termen desemneaza un calculator gazda ce trateaza cererile clientilor. Termenul server este de asemenea utilizat pentru a desemna programul care face posibila functionarea unui calculator in mod gazda. |
|
|
Server de fisiere |
Calculator cu mari echipamente de stocare intr-o retea care stocheaza fisiere sau programe ce pot fi partajate de utilizatorii retelei. |
|
Sesiune |
Perioada de timp cat exista o conexiune intre doua puncte din retea si in care comenzi si date pot fi schimbate. |
|
Shareware |
O categorie de software de obicei disponibil pe Internet sau alte servicii on-line care este protejat de editori cu publicul. Shareware nu este gratuit. |
|
Program disponibil prin telesarjare de pe Internet si care poate fi incarcat inainte de a fi cumparat. Utilizatorul ce continua sa foloseasca programul va plati drepturile de autor (rareori mai mult de 100$). In schimb el obtine documentatia, suportul tehnic si versiunile actualizate. |
|
|
Simulare |
Un program software care imita realitatea implica un cadru realist si prezinta studentilor o problema sau serii de probleme la alegere. Programul prezinta studentilor oportunitati pentru cercetare, actiune, decizii si le arata cum se pot schimba actiunile si deciziile pe masura ce simularea evalueaza. |
|
Sistem de nume pentru domeniu (DNS) |
Sistem de baza de date ce inlocuieste adresa IP prin nume de domeniu corespunzator. De exemplu, o adresa electronica precum 205.206.106.50 este convertita in wwli.com. |
|
Sistem de operare |
Program care organizeaza si gestioneaza activitatile interne si functiile unui computer si a echipamentelor periferice. |
|
Sistem de proiectie |
Un sistem cu un ecran mare folosit pentru redarea imagini video, televiziune sau calculator. |
|
Sisteme expert |
Un program care realizeaza diferite activitati pentru utilizatori precum filtrarea mesajelor; se mai numesc agenti inteligenti. |
|
Site |
Ansamblul de pagini accesabile pe un Web compuse din texte, imagini fixe sau animate, inregistrari sonore. |
|
SLIP/PPP |
Pentru a se conecta la reteaua Internet prin intermediul protocolului SLIP (Serial Line Internet Protocol) sau PPP (Point to Point Protocol) este necesar ca un program TCP/IP sa fie instalat pe computer. In momentul in care computerul este conectat prin SLIP/PPP, el devine un alt nod Internet ce permite utilizarea programului client direct. Acest tip de conexiune in comparatie cu conexiunea shell are avantajul ca permite utilizatorului sa efectueze doua operatii de telesarjare pentru un transfer de fisier FTP pentru ca datele sunt mai intai transmise in retea si apoi terminalului. |
|
Software |
Un set de instructiuni, proceduri si documentatia necesara pe un disc, fisier sau CD-ROM care atunci cand este introdus in calculator determina realizarea unor anume actiuni sau functii. |
|
Software de comunicare |
Un program ce permite conectarea cu alt computer, sau retea in scopul comunicarii cu acel computer sau retea. |
|
STMP-Simple Mail Transfer Protocol |
Protocol folosit in Internet pentru transferul de curier electronic. |
|
Strategie de cautare |
Un plan organizat prin care un utilizator on-line dirijeaza cautarea resurselor informationale electronice. De obicei sunt folositi operatori booleeni pentru a mari precizia cautarii. |
|
Suita Internet |
Ansamblul de programe si utilitare destinat a facilita conexiunea la Internet, regasirea prin situri Internet, codificare si decodificarea datelor. |
|
Surf |
Explorarea WWW in cautarea de informatii printr-o deplasare non-lineara in cyberspatiu. |
|
TCP/IP |
Protocolul de Control de Transmisie (TCP) si protocolul Internet (IP) sunt protocoale ce permit diferitelor tipuri de computere sa comunice intre ele. Reteaua Internet se bazeaza pe aceasta suita de protocoale. |
|
Tehnologie Pull |
Referitor la Internet sau alt serviciu on-line, tehnologia Pull este atunci cand utilizatorii folosind software precum web browser, sunt nevoiti sa localizeze si sa "atraga " informatia. |
|
Tehnologie Push |
Referitor la Internet sau la alte servicii on-line, tehnologia Push, este precum un e-mail. Tehnologia Push utilizeaza software sofisticate si "agenti" care opereaza in background, cautand si recuperand informatii necesare utilizatorului si plaseaza aceste informatii in cutia postala sau in directory de pe computerul utilizatorului. |
|
Teleactivitate |
Activitate realizata in afara intreprinderii de catre un salariat conectat la aceasta printr-un sistem informatic de comunicare la distanta. |
|
Telecomunicatii |
Schimbul de voce, video sau date prin semnale electronice sau electromagnetice digitale sau analoage ( ex: radio, telefon, televiziune, fax, computer, modem). |
|
Teleconferinta |
Comunicare via audio, video sau prin calculator intre doua sau mai multe grupuri localizate separat. |
|
Teledeschidere de sesiune |
Este posibila stabilirea unei conexiuni cu un ordinator aflat la distanta prin intermediul unei aplicatii de tip TELENET - ce este un protocol de emulatie de terminal. Utilizatorul introduce comenzile de la terminalul sau si poate accesa fisiere, etc. localizate oriunde in lume. |
|
Telesarjare |
Transferul de fisiere de la un computer la altul. Cea mai obisnuita modalitate de a realiza aceasta in Internet este transferul prin FTP. |
|
Teleservicii |
Prestari de servicii realizate intre entitati distincte prin intermediul tehnicilor de telecomunicatie in particular telemedicina si teleadministratia. |
|
Timp de conectare |
De obicei acest termen se refera la timpul in care un terminal sau un calculator este conectat la un calculator sau server pentru o sesiune de lucru. |
|
Topologie |
Asezare fizica a retelei. Se refera la modul in care tehnologiile de transmisie sunt interconectate pentru a forma un sistem complet. |
|
Trafic de date |
Numarul de pachete TCP/IP ce traverseaza o retea. |
Universitate virtuala |
Sistem de invatamant la distanta bazat pe consultarea cursurilor difuzate pe situri Web si pe interactiunea cu o echipa de profesori prin intermediul postei electronice. |
|
URL - Universal Resource Locator |
Adresa folosita pentru a indica unui navigator unde poate localiza o resursa Internet particulara. |
|
Valoare implicita (default) |
Spatiu pe care sistemul de calculator il foloseste automat dar care poate fi schimbat de utilizator. |
|
Versiune |
Referitor la programele de calculator numarul care stabileste pozitia cronologica a programului in raport cu o rezolvare veche sau noua a acestuia. |
|
Virtual |
Un adjectiv ce se refera la obiectele, activitatile, etc. care exista sau sunt create in cyberspatiu. De exemplu, in Web se gasesc galerii electronice sau galerii virtuale si vitrine electronice. |
|
Virus |
Un tip distrugator de program de calculator, care incearca sa distruga operatiile normale ale calculatorului, rescrierea, stergerea informatiei din echipamentele de stocare si in unele cazuri distrugerea fizica a calculatorului. |
|
Vitrina electronica |
Un spatiu virtual in galeriile electronice. Este vorba de fapt, de un spatiu pe un server ce gazduieste documentul HTML. |
Vizita virtuala |
Vizita unui site virtual (muzeu, librarie, magazin,) ce da observatorului, vizitatorului sentimentul ca se deplaseaza intr-un cadru real cu toate ca el se confrunta doar cu reprezentarea electronica a acelui cadru. |
|
WAN - Wide Area Network |
O retea de LAN (retele locale) conectate prin cablaje backbone cu scopul de a conecta mai multe zone sau cladiri. |
|
What's new |
Spatiu intr-o pagina Web unde sunt anuntate ultimele modificari si actualizarile. |
|
Windows |
O interfata grafica de utilizare ( sistem de operare ) pentru IBM sau calculatoare personale compatibile IBM. Windows este un produs al corporatiei Microsoft. |
|
Web (forma prescurtata pentru World Wide Web) |
Retea hypermedia ce permite accesul la resursele Internet. Utilizatorul poate telesarja fisiere, poate asculta fisiere audio, poate privi fisiere video, poate trece de la un site la altul executand click pe hyperlinii. |
|
Webmaster |
Un alt termen pentru administrator Web. |
|
Zipper |
Comprimarea unui fisier in format zip cu ajutorul programului utilitar PKZip sau WINZip. |
ANEXA 1.
Exemplu de metadate care pot fi utilizate pentru gestiunea electronica a documentelor
Titlul documentului
Institutia, departamentul si/sau autorul documentului
Semnatarul
Clasificarea documentara a documentului
Limba documentului
Data crearii
Rezumat, descriere sau cuvinte - cheie
Perioada acoperita de document (valabilitatea)
Fisierele componente ale documentului (metode de comprimare, codificare, localizare)
Realizarea documentului (soft-ul, versiunea, dependenta de sistem, formatul)
Limite /control a drepturilor de acces, conditii de utilizare
Reguli de conservare
Semnatura electronica
Document esential
Codificare de securitate
Data precisa a crearii documentului
Identificare secventiala unica
Numele modificatorului documentului
Legatura cu operatia anterioara
Receptie
Datarea precisa a crearii intrarii
Numele creatorului intrarii
Istoria detaliata a operatiilor si modificarilor inclusiv numele modificatorilor
Identificarea secventiala a intrarii
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
