 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica |
| Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Modelarea conceptuala are mai multe tipuri de exprimare. Modelul Entitate-Asociere este un model ce trebuie adus la o structura care sa permita prelucrarea datelor pe suport.
Exista doua tipuri de organizare a datelor pe suport:
− Fisiere de date
− Baze de date
Un fisier clasic este un ansamblu de inregistrari, care in general au aceeasi structura, fiecare inregistrare avand drept caracteristica notiunea de camp.
Un fisier clasic nu poate avea identificatori , ci trebuie supus unor prelucrari pentru a functiona corect, ceea ce inseamna ca nu poate prelua toate caracteristicile unui model conceptual.
Conceptul de baza de date a aparut in 1967 , ca urmare a eforturilor pentru crearea unei structuri de date care sa elimine cele trei mari neajunsuri introduse de programarea cu fisiere clasice:
− Independenta
− Redundanta
− Integritatea datelor
Modelarea bazata pe conceptul de baza de date
Exista 3 categorii de administrare a bazelor de date ce dau nastere la 3 tipuri de modelare logica:
Modelul Ierarhic
In acest model, datele sunt organizate intr-o structura arborescenta ramificata, cu un singur varf, sub forma unei piramide. Fiecare nod din arbore corespunde unei clase de entitati din lumea reala, iar drumurile dintre noduri reprezinta asocierile existente intre obiecte. Intr-o asemenea structura, fiecare parinte poate avea mai multi copii, dar un copil nu poate avea decat un singur parinte.
Dezavantajele acestui model sunt urmatoarele:
Modelul logic trebuie creat astfel incat sa preia cat mai multe caracteristici ale modelului conceptual.
Modelul in Retea
Reteaua reprezinta o colectie de noduri - entitati si legaturi - asocieri ( un graf ) fiecare nod putand fi legat de oricare altul. Modelul este destul de
1. Redundanta - nu exista.
2. Integritati - exista pentru ca se apropie de modelul EA.
3. Prelucrari - legaturile formeaza trasee care permit o regasire usoara a informatiilor
de pe orice nivel, insa o actualizare a structurii (modificarea nodurilor sau legaturilor ) creeaza probleme deosebit de complicate si complexe.
Din punct de vedere fizic are mai multe implementari, fiecare fiind mai mult sau mai putin fidele MC: ACCESS, SQL , FOX , ORACLE.
Modelul este puternic, dar in acelasi timp este flexibil , simplu si natural, permitand o proiectare relativ usoara a structurilor de date.
DEFINITII
Relatia
− este o submultime a produsului cartezian de N domenii
− se prezinta sub forma bidimensionala (tabelara) pe linii si coloane
− este formata din linii (randuri) si coloane
− mai este numita si tabela
Tuplul
− reprezinta o linie in cadrul tabelului
− se mai numeste inregistrare (in engleza 'record')
Domeniul
− reprezinta un set de valori pe care le poate lua o data (un atribut).
Exemplu. Ziua = | Trimestru =
Atributul
−
reprezinta o caracteristica
care poate lua valori intr-un domeniu, fiecarei caracteristici fiindu-i rezervata o coloana in cadrul
relatiei.
Cheia primara
− reprezinta un atribut sau un grup minimal de atribute ale carui realizari pot permite identificarea unica a unui tuplu intr-o tabela.
Cheia candidat (alternativa)
− reprezinta un atribut sau grup de atribute care pot prin realizarile lor sa identifice un tuplu;
− dintre cheile candidate se alege atributul sau grupul de atribute care va juca rol de cheie primara.
Cheia externa
− este un atribut din schema unei tabele care joaca rol de cheie primara intr-o alta tabela;
−
atributul cu rol de cheie
externa trebuie sa respecte cerintele de integritate referentiala.
Unde: D2 D1 - aceasta incluziune reprezinta integritatea referentiala.
Schema unei relatii.
− reprezinta lista atributelor apartinand relatiei, impreuna cu domeniile lor.
Gradul relatiei.
− reprezinta numarul de coloane (atribute) ale relatiei.
Cardinalitatea relatiei.
− reprezinta numarul de randuri (inregistrari, tupluri) ale acesteia.
Exemplu.
Schema relatiei
− Contracte unde
− Durata
Gradul relatiei 5
Cardinalitatea relatiei 3
Regula nr. 1
− Fiecarui tip de entitate din modelul EA, ii este asociata schema unei relatii
formata din toate atributele tipului de entitate.
−
Identificatorul tipului de entitate
devine cheia primara a relatiei
Regula nr. 2
− Daca intr-o asociere binara A, fiecare dintre entitati prezinta pentru cuplul
entitate-asociere, cardinalitatea (0,1) sau (1,1), atunci se adauga la schema relatiei R1 (corespunzatoare entitatii E1) cheia primara a celeilalte entitati E2 participanta la asociere.
− Cheia externa va trebui sa respecte restrictia de integritate referentiala.
Exemplu.
CARD
CONT
Regula nr. 3
− Daca intr-o asociere A, exista o singura entitate E1 pentru care
cardinalitatea cuplului EA este egala cu (0,1) sau (1,1), atunci se adauga la schema relatiei R1 (corespunzatoare entitatii E1) cheia primara a relatiei R2
(care corespunde entitatii E2 participante la asociere);
− Acest 'transport' al cheii primare a relatiei R2 la schema relatiei R1 (unde
va juca rolul de cheie externa) este impus de rolul dominant al primei relatii asupra celei de a doua
−
Cand intre doua
entitati se stabileste o asociere (1:n) inseamna ca
entitatea
care prezinta pentru cuplul EA cardinalitatea (0,n) sau (1,n) va fi dominanta, iar cea de a doua va fi considerata entitate 'fiu' si va primi drept cheie externa cheia primara a entitatii 'parinte', iar daca sunt definite atribute pentru asocierea A ele vor fi cuprinse in schema relatiei 'fiu';
BROKER
SVM
Regula nr. 4
− Daca intr-o asociere A, nu exista nici o entitate E pentru care cardinalitatea cuplului EA sa fie egala cu (0,1) sau (1,1), atunci se va defini o a treia relatie cuprinzand in schema sa cheile primare ale celor doua relatii (corespunzatoare entitatilor participante la asociere) impreuna cu toate atributele definite pentru asocierea A
Exemplu.
Punct Schimb
Valuta
Opereaza
Asocierile ciclice
− in cazul asocierilor ciclice se aplica tot regulile 1-4 in functie de cardinalitatile celor doua cupluri EA prezente.
Transpunerea generalizarii si specializarii
Definirea modelului logic al datelor plecand de la modelul EA care a integrat si conceptele de generalizare si specializare se poate realiza in doua modalitati:
− dand prioritate specializarii, caz in care atributele tipului sunt aspirate la nivelul subtipurilor;
− dand prioritate generalizarii, cu sau fara conservarea subtipurilor, caz in care se produce o 'aspirare' a atributelor subtipurilor la nivelul tipului.
Exemplu.
FAVORIZAREA SPECIALIZARII
Actiune
Obligatiune
FAVORIZAREA GENERALIZARII
Titlu de Valoare
Actiune
Obligatiune
Criterii utilizate in alegerea SGBD-ului:
1) Cerintele utilizatorului privitoare la:
− tipurile de aplicatii
− timpul de raspuns
− confidentialitatea datelor
− securitatea datelor
− usurinta in exploatare a sistemului
2) Caracteristici, facilitati, instrumente oferite:
− instrumente pentru generarea de: ecrane, rapoarte, aplicatii etc.
− interfata usor de utilizat pentru definirea cererilor (interfata grafica)
− facilitati privind importul si exportul de date
− documentarea bazei de date
− facilitati oferite administratorului bazei de date
− securitatea bazei de date
− usurinta in utilizarea SGBD-ului
3) Cerinte de ordin tehnic:
− portabilitatea SGBD-ului
− portabilitatea colectiilor de date si a aplicatiilor
− facilitati de incarcare, exploatare si refacere a bazei de date
4) Cerinte de ordin economic:
− incadrarea in bugetul existent
− timpul si resursele financiare necesare pentru pregatirea utilizatorilor si trecerea la exploatarea curenta a bazei de date.
Definirea modelului fizic al datelor (MFD)
se realizeaza in conformitate cu SGBD-ul ales;
rezultatul acestei treceri de la MLD la MFD este reprezentat de schema interna a bazei de date;
pentru modelul logic definit anterior in aceasta etapa vor fi create tabelele bazei de date, pentru fiecare dintre acestea precizandu-se toate elementele necesare conform specificatiilor de definire caracteristice SGBD-ului;
aceasta etapa de modelare nu se limiteaza doar la definirea modelului fizic al datelor (MFD) ci urmareste si optimizarea MFD ceea ce ar presupune asigurarea:
− unui timp minim de acces la nivel fizic pentru prelucrarile cele mai frecvente;
− o mai mare independenta a stocarii fizice a datelor in raport cu prelucrarile.
Realizarea acestor deziderate se poate materializa in:
− definirea indecsilor atat pe cheile primare cat si pe chei alternative de cautare in raport cu natura diverselor cautari in baza de date;
− controlul alocarii spatiului de disc afectat bazei de date prin utilizarea de partitii (SGBD Oracle);
− asigurarea proximitatii stocarii ansamblurilor de date manipulate frecvent in anumite prelucrari (utilizarea clusterelor de catre SGBD Oracle de exemplu).
Determinarea dimensiunii viitoarei baze de date si a spatiului de memorie necesar sistemului informatic.
in cazul in care am optat pentru utilizarea SGBD Access crearea tabelelor bazei de date se va realiza prin initierea actiunii de creare a obiectelor de tip tabel (Table) pentru fiecare relatie precizandu-se proprietatile corespunzatoare atributelor declarate.
Exemplu.
Contract
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
