Utilizarea elementelor de grafica pentru redactarea textelor tehnice

"Graphic excellence is that which gives to the viewer the greatest number of ideas in the shortest time with the least ink in the smallest spaces."

E.R. Tuft

Asa cum s-a discutat in prima prelegere a cursului, elementele de grafica au ca scop prezentarea, explicitarea sau sublinierea unor informatii tehnice. Aceste informatii pot fi prezentate intr-un text sau pot fi folosite in cadrul unei prezentari. Valoarea elementelor de grafica - desene, imagini, grafice sau scheme - este data de contextul in care acestea sunt introduse si de utilitatea lor in prezentarea informatiilor. Din acest motiv, elementele de grafica se stabilesc inainte de redactarea textului, astfel incat sa il completeze si sa ii creasca nivelul, fara insa a-l ingreuna cu repetari inutile sau a-l complica prin elemente de grafica incomplete, sau cu prea multa informatie. Un text tehnic se redacteaza pentru persoane, in general de specialitate, care nu pot sti modul de gandire si intentiile autorului. Un element grafic trebuie sa fie clar, corect si potrivit cu informatia prezentata, altfel nu are nici o utilitate.

Elementele de grafica se folosesc intr-un text in mai multe scopuri si anume:

Imaginile se folosesc pentru a documenta o activitate, o metoda de testare sau analiza, pentru a evidentia comportarea unui produs, pentru a prezenta aspectul general sau al unor elemente de produs sau o tehnologie.

Desenele prezinta structura unui produs, elementele componente, cotele acestuia, fiind folosite in proiectare; sunt baza cartilor tehnice ale utilajelor din dotare; se mai utilizeaza la realizarea schitelor industriale, cum ar fi amplasarea masinilor intr-o sectie

Graficele sunt cel mai bun mijloc de interpretare grafica a datelor experimentale; se folosesc pentru a compara date, pentru a arata o dependenta a unei marimi de una sau mai multe marimi, de a preciza o tendinta de evolutie, pentru a preciza proportia unei marimi componente in total

Schemele, charturile, diagramele sunt extrem de folositoare pentru prezentarea etapizata a unor activitati (cum ar fi un flux tehnologic), pentru planificarea activitatilor unei companii pe un anumit termen; permit evidentierea zonelor critice si a problemelor cauzate de suprapunere si de supraincarcare; charturile organizationale sunt utilizate pentru structura unei organizatii; pot prezenta succint clasificari, relatii de ierarhizare sau de legatura intre anumite elemente.

Pentru ca introducerea unui element de grafica sa adauge valoare textului, trebuie avute in vedere anumite reguli.

Ca si in cazul redactarii textului propriu-zis, elementele de grafica necesita o etapa de pregatire. Inainte de orice, trebuie clarificate ce tip de lucrare este, care este tema si scopul acestei lucrari, precum si cui este adresata lucrarea. Etapa premergatoare este etapa de organizare, de ordonare a ideilor intr-o schita care ulterior poate fi corectata. Functie de structura (cuprinsul) lucrarii se va stabili ce elemente de grafica sunt potrivite si unde vor fi folosite in cadrul textului, in ce scop vor fi introduse. Decizia privitoare la elementele de grafica introduse in lucrare trebuie cantarita cu atentie. Ea presupune ca "firul rosu calauzitor" al lucrarii este bine definit si ca autorul cunoaste in profunzime problema abordata. O astfel de decizie nu este batuta in cuie, putand suferi modificari chiar pe durata realizarii lucrarii. Dar lipsa unei liste initiale de elemente considerate afecteaza randamentul, insemnand timp si energie suplimentare, precum si riscul de a nu surprinde esentialul. Totodata trebuie avut in vedere ca elementele de grafica nu pot inlocui textul, iar o alegere nepotrivita a tipului sau continutului elementelor grafice afecteaza textul si creaza confuzie.

Din acest motiv este util ca activitatile experimentale sau de natura practica, care se desfasoara inainte de a scrie lucrarea, sa fie documentate cu imagini (fotografii, print screen-uri, etc), care ulterior sa fie introduse intr-o baza de astfel de date, devenind disponibile pentru utilizari ulterioare. Nu intotdeauna este posibila recrearea conditiilor experimentale, de aceea activitatea trebuie documentata in imagini in mod riguros si amanuntit. Asta insa nu inseamna ca toate imaginile obtinute vor fi incluse in text.

De exemplu, daca se realizeaza o testare la intindere a unui material textil, folosind o masina de incercat Tinius Olsen, creati o biblioteca de fotografii ale aparatului, inclusiv a mostrelor inainte si dupa testare. Daca materialele se comporta diferit, acest lucru trebuie surprins in imagini. Totodata este recomandabil sa se realizeze print screen-uri ale calculatorului pe durata testarii, care sa exemplifice modul de lucru (presetarea testului, desfasurarea acestuia). Desi calculatorul unei masini de testat ofera graficele rezultate in urma fiecarui test, este de asemenea recomandabil ca datele experimentale sa fie preluate in format electronic si prelucrate, inclusiv grafic, ulterior.

Avand definite tipul si numarul de elemente grafice, precum si continutul acestora, se trece la etapa de realizare si prelucrare a acestora. Este bine sa se lucreze cu schite prealabile (desene schematice realizate manual, care sa cuprinda ce trebuie sa contina elementul dorit).

Daca se vor introduce fotografii sau imagini downloadate de pe Internet sau copiate din literatura de referinta, se foloseste un editor de imagine (precum Paint, ACD Editor sau Adobe PhotoShop) pentru a le prelucra - a le curata, a prelua doar zona de interes, pentru a modifica caracteristicile imaginii (luminozitate, culoare, etc).

Desenele se realizeaza in AutoCAD (in cazul desenelor tehnice) sau un alt program de desenare, cum ar fi CORELDraw, daca desenele au o componenta artistica mai pronuntata. Pentru utilizarea mai rapida in text, se recomanda salvarea desenelor ca imagini, de preferinta bmp.

Graficele se obtin ca urmare a prelucrarii experimentale a datelor, prelucrare care se poate face in Excel sau orice alt program de acest tip. Este recomandabil sa se incerce mai multe variante de grafice, pentru a putea determina care este cel mai potrivit informatiei din text.

Schemele pot fi realizate in editorul de text sau folosind programe specializate precum RFFlow. Schemele sunt extrem de importante in economia unui text, deoarece concentreaza informatie intr-o maniera expresiva. De aceea trebuie gandite cu mare atentie, eventual in mai multe variante. Totodata, informatia din charturi, scheme trebuie sistematizata, evitandu-se excesul de informatie sau lipsa acesteia.

Ultima etapa este cea de introducere a elementelor de grafica in text. Acest lucru se face conform unor reguli bine definite. Orice element de grafica folosit are un titlu, este numerotat si are o denumire. In general titlul folosit este figura, dar se pot utiliza si imagine, foto, desen. Dupa titlu se introduce numarul figurii respective. Numerotarea figurilor se poate face pe capitole sau pe intreaga lucrare. Totodata, numerotarea este succesiva. Denumirea elementului trebuie sa fie scurta, clara si la obiect. Ea cuprinde practic cuvintele cheie privitoare la informatia transmisa de elementul grafic.

Orice element grafic este mentionat in text, in paragraful care trateaza problema respectiva. Se pot folosi formulari de tipul "asa cum este prezentat in figura ", "Figura exemplifica/prezinta/ilustreaza", "conform figurii " sau "(vezi figura )". In mod normal elementul grafic este introdus imediat dupa paragraful in care este se face trimitere la el. Daca insa dispunerea textului in pagina nu o permite (cel mai adesea paragraful este la terminarea paginii, iar spatiul ramas liber este insuficient pentru figura), elementul grafic se poate introduce ulterior, dar nu foarte departe de paragraf. Uneori, se pot aduna mai multe elemente grafice de aceeasi natura pe o singura pagina, care este introdusa in text fie la terminarea subcapitolului, fie in partea in care se face referinta la elementele respective.

Un aspect deosebit de important in folosirea imaginilor preluate este cel etic. Pentru orice imagine care nu apartine autorului trebuie mentionata sursa. Acest lucru presupune o referinta bibliografica mentionata in text sau in denumirea imaginii inserate. Mentionarea se face prin numarul pe care il are referinta in bibliografie, pusa in paranteze patrate. De exemplu, imaginea de mai jos, reprezentand un colector de gaze arse (teava saxofon) a fost preluata prin scanare dintr-o carte, inclusa in bibliografie la pozitia 105. Inserarea sursei se exemplifica in ambele situatii - in text si in denumirea imaginii. Mentionarea in text se face in cadrul referirii la figura respectiva.

"Ponderea semnificativa in constructia unui automobil apartine materialelor compozite produse prin injectia unei rasini termoplaste intr-o patura de fibre de sticla. Cel mai cunoscut exemplu este colectorul de gaze arse cuplat la blocul motorului (teava saxofon), realizat fibre de sticla tip E si rasina poliamidica. Figura [105] prezinta un astfel de colector produs din materiale compozite."

Figura Colector de gaze arse pentru blocul motor

produs din material compozit [105]

Calitatea prezentarii grafice a informatiilor este afectata de:

Lipsa pregatirii - informatiile, inclusiv cele de natura grafica trebuie cunoscute in profunzime. Acest lucru presupune munca individuala, studiul literaturi de specialitate, discutii cu colegii, superiorii, etc. O pregatire insuficienta sau superficiala duce la o comunicare a informatiei defectuoasa. Elementele grafice pot fi prost alese sau pot cuprinde prea putine date, nefiind reprezentative.

Slaba organizare - proasta organizare a unei lucrari inseamna pe de o parte lipsa de informatii si pe de alta parte informatii dezorganizate - salvate in fisiere raspandite peste tot, cu denumiri neclare. Ea se manifesta in pierdere de timp, repetarea crearii elementelor grafice, consum energetic marit, prelungirea inutila a realizarii lucrarii, care poate sa insemne depasirea termenului de predare.

Continut nepotrivit - fie ca elementele grafice nu se potrivesc in totalitate cu informatiile prezentate in text, fie sunt gandite prost. Acest lucru inseamna ca elementele grafice includ prea multe informatii, sunt redundante sau se repeta inutil. Exista si posibilitatea ca informatiile sa fie insuficiente si incomplete.

Structura deficitara - elementele grafice sunt greu de descifrat, cu prea multe sau prea putine explicatii, cu legende sau denumiri gresite sau incomplete, fara a avea o legatura cu textul

Erori neimportante - atentia cititorului este distrasa de micile inconsistente si erori - titluri gresite, prezentare inconsistenta, numerotare gresita, etc. Se pierde astfel din importanta reala a textului.