Grup Scolar de Constructii montaj "Elie Radu"

PROIECT

necesar obtinerii certificatului de calificare profesionala

Specializarea:Tehnician in constructii si lucrari publice

Tema:Ferma metalica - Aplicatie CAD si modalitati de sapaturi cu buldozerele

ARGUMENT

Prezentul proiect este intocmit in vederea obtinerea certificatului de calificare profesionala de nivel 3 , conform HG nr 360 / 2007

Intocmirea proiectului s-a efectuat pe baza unei teme corespunzatoare specializarii,, Tehnician in constructii si lucrari publice " si vizeaza competentele modulelor parcurse , in special ,, Elemente de tehnologii generale ", ,, Materii prime si materiale", ,, Masuratori in constructii si instalatii" , ,, Proiectare in instalatii", ,, Desen tehnic de constructii si instalatii", ,, Proiectare in constructii si lucrari publice", ,, Proiectare CAD pentru constructii",

Astfel , in prima parte a continutul proiectului este prezentat un element al unei cladiri iar in a doua parte instalatia de incalzire a unei camere , ca element structurat al unei cladiri, este prezentata ca o succinta documentatie ethnic-economic ce cuprinde :

--descrierea elementelor profilelor laminate ce alcatuiesc ferma metalica.

--conditii de protejare a metalui

--norme tehnico securitati munci

--calcul economic afferent fermei:antimasuratoare, consum specific de materiale,necesar de materiale.

--reprezentare grafica a unui nod al fermei metalice.

--comenzile si algoritmul de reprezentare grafica prin programul AUTO CAD.

Partea a doua a continutului proiectului se refera la instalatia de incalzire a unei camere

Continut propriu-zis

I. Ferma metalica

I .1. Generalitati

I.1.1.Definitie

Este un element de rezistenta orizontal sau inclinat solicitat la incovoiere cu forte taietoare

1.1.2 Alcatuire

1. Talpa inferioara (P1 150x100x10-11575

--doua corniere cu aripi inegale de 150 mm si 100 mm, de grosime 10 mm

--lungime-11 575 mm

2. Talpa superioara (P2) 140x140x12-12250

--doua corniere cu aripi egale de 140 mm, de grosime 12 mm

--lungime -12250mm

3. Eclisa inferioara (P3) 140x140x14-610

4. Eclisa superioara (P4) 160x160x16-720

5. Diagonala (P5) 90 x 90 x 8 - 1500

6. Diagonala (P6) 90 x 90 x 8 - 1500

7 .Diagonala (P7) 80 x 80 x 8 - 3520

8. Diagonala (P8) 70 x 70 x 6 - 2855

9. Diagonala (P9) 70 x 70 x 6 - 3420

10. Montant (P9) 50 x 50 x 6 - 1870

11. Montant (P10)50 x 50 x 5- 2760

I .1.3 .Tipuri

1.3.1 Elemente de constructie din metal

Tipurile principale de elemente de constructii metalice sint grinzile si stalpii.

Grinzi

Grinzile cu inima plina.

Grinzile cu inima plina se intalnesc frecvent in practica la sustinerea unor plansee cu incarcaturi mari,la grinzi de rulare, la pasarele, poduri de sosea si de cale ferata.

Grinzile se executa din profile laminate pentru deschideri si incarcaturi relative produse sau din bare cu sectiuni compuse nituite sau sudate.

In comparatie cu grinzile cu zabrele, cele cu inima plina au avantajul unui consum mai redus de manopera, o inaltime de constructie mai mica si aspect placut, insa prezinta dezavantajul unui consum mai ridicat de metal datorita utilizarii neratinale (eforturi unitare mici in axa neutral) a materialului din inima.

Din profilurile laminate I se poat obtine prin taiere si sudare sectiuni in care materialul este utilizat mai eficient la solicitari de incovoiere.

Taierea urmareste o linie trapezuidala trasa pe inima profilului iar sudarea celor doua piese astfel obtinute are loc dupa distantarea si eventual introducerea unor placute intre ele.

Golurile astfel obtinute in inima permit trecerea comoda a cablurilor si a tubulaturii necesara instalatiilor.

Grinzile obtinute prin taierea si resudarea profilelor lucreaza asemanator grinzilor Vierendell cu incovoieri locale datorate fortei taietoare generale;

ele sunt deci economice cand sunt grinzi simplu rezemate deoarece sectiunile cu forta taietoare maxima nu coincide cu cele de moment incovoietor maxim.

Grinzile cu inima plina sunt alcatuite de regula din doua talpi legate printr-o inima.Forma sectiunii este in general simetrica in raport cu doua axe.Se poate executa si sectiuni nesimetrice fatza de axa orizontala, cand una din talpi, deobicei talpa superioara, se dezvolta mai mult decat cea inferioara, pentru a prelua unele solicitari orizontale.

In cazuri rare, impuse de unele situatii speciale, se pot intalni si sectiuni nesimetrice in raport cu axa verticala, solicitate defavorabile la incovoierea oblica.

Cand incarcaturile sunt mari sau se impune o inaltime de constructie redusa se alcatuiesc grinzi cu inima plina cu perete dublu.

Inaltimea si grosimea inimii se determina din conditiile de:

-repartizarea judicioasa a materialului intre talpi si inima;

-asigurarea conditiei de regiditate a grinzii;

-asigurarea a inimii impotriva pierderii stabilitatii locale.

Aceste conditii trebuie satisfacute simultan .

Din motive constructive, in practica nu sunt posibile variatii prea mari ale grosimi inimii.Pentru grinzi simplu rezemate foarte solicitate inaltimea inimii 1/8 . 1/10 din deschiderea grinzi.La ginzii continuie si cu incarcaturi mici, valoarea raportului se poate lua 1/15 . 1/20 din el.

In general, pentru inaltimi curente ale inimii se alege ti= kg/100, insa cel putin 6mm.Relatia nu este aplicabila deschiderilor prea mici.Talpile grinzii sunt alcatuite din platbande din otel cu sau fara corniere.In practica suprafatza sectiunii talpilor se alege intre 0,5 si 0,6 din sectiunea grinzi.La grinzi nituite cornierele talpi la latimea aripilor ac=sau ~ hi/10,iar grosimea aripilor t0=sau~ac/10 si pe cat posibil mai apropiate de grosimea inimii.Pentru repartizare economica a materialului se impune ca suprafata sectiunii celor doua conriere sa fie egala cu cel putin 30% din suprafata talpii

Alegerea latimii talpii este influentata de rigiditatea tranzversala minima necesara si de distanta dintre punctele de fixare tranzversala al grinzii, care impiedica flambajul talpii comprimate.Latimea talpii nu trebuie sa fie mai mica de 1/15 din distanta dintre punctele de fixare.In functie de inaltimea Hg a grinzii, inaltimea talpilor se ia intre 1/5 si 1/3 din inaltime.

Latimea talpii este limitata in cazul grinzilor nituite, de dimensiunile cornierelor din distanta l1, care se ia cel mai mult 12t0 pentru o singura platbanda si 8t0 pentru doua sau mai multe platbande,t0 fiind grosimea celor mai subtiri pese din tabla.

Numarul platbandelor din tabla se limiteaza la trei,pentru grinzi nituite si la una sau cel mult doua pentru grinzi sudate.

Grosimea talpilor in cazul nituirii nu trebuie sa depaseasca 5d (d=diametrul nitului),deoarece grosimile mai mari impugn conditii mai grele de nituire la executie.

La grinzile sudate, pentru a nu se produce un fenomen de ondulare a marginilor talpilor datorita sudarii de inima, latimea talpilor se limiteaza la 30t, in care t este grosimea platbandelor.

Grosimea talpii se limiteaza in general a 40mm sin u mai mult de 3 ori grosimea inimii, din cauza eforturilor suplimentare mari care apar odata cu cresterea acestei diferete la sudurile dintre talpi si inima.

Grinzile sunt in general solicitate la incovoiere cu forte taietoare iar calculul lor urmeaza etapele indicate in $.3.

Data fiind distributia momentelor, rezulta ca nu este rational sa se mentina aceeasi sectiune in camp, unde este zona de momente maxime si pe reazem, zona la care momentele descresc spre 0.In mod obisnuit se adopta o solutie cu sectiune variabila in lungul grinzi, urmarind diagrama de momente.

Reducerea sectiunii spre reazeme se face prin intreruperea platbandelor din talpi la anumite distante rezultate din calcul.

In cazul grinzilor nituite platbandelor talpilor se prelungesc peste punctual theoretic de intrerupere rezultat din calcul; pe aceasta portiuneva fi prevazuta un numar de nituri care sa transmita cel putin jumatate din efortul lor capabil.

Alte procedee de adaptare a sectiunii grinzii la variatia selocitarilor sunt: realizarea unei sectiunii cu inaltime variabile sau majorarea sectiunii talpilor cu platbande introduce intre corniera si inima(la grinzi nituite) sau prin producerea grosimii sau latiimii platbandelor din talpi (la grinzi sudate) .

Daca inima grinzii are grosimea mica,exista pericolul pierderii stabilitatii locale prin voalare,inainte de a se atinge limita de rezistenta.in caest caz se prevad masuri cinstructieve pentru marirea rigiditatii inimii:nervurii de rigidizare transversale si longitudinale.

Rigidizarile au rol de reazem pentru suprafata dreptunghiulara de placa delimitate si trebuie sa asigure de-a lundul lor inderformabilitatea acestei suprafete prin alegera unei suprafete judiceare a rigidizarilor,efortul critic de voalare creste, iar pericolul de vualare a inimii este inlaturata.in practica inimile grinzilor se rigidizeaza:

-nervuri longitudinale , asezate in zona comprimata a inimii

-nervuri transversale ,asezate din distanta in distant ape toata inaltimea inimii

-nervuri transversale intermediare,scurte,dispuse intre talpa comprimata si rigidizarile longitudinale.

Solutiile de asamblare a rigidizarilor sunt impuse de mijloacele de imbinare folosite la alctuirea grinzii: niturile sau sudura.

Grinzi cu rabrele

Grinzi cu zabrele sau fermele sunt elemente de constructie cu rigiditate mare si economice din punct de vedere al consumului de metal , in raport cu grinzile cu inima plina.

Domeniile de utilizare in practica a fermelor metalice sunt variate : acoperisurile halelor ,depozitelor ,atelierelor , depourilor ,poduri rulante,poduri de sosea sau cale ferata.

Sistemele cu zabrele pot fi plane sau spatiale ,dupa cum elementele (zabrelele) care le compun se gasesc sau nu in acelasi plan.

Forma geometrica a grinzii plane cu zabrele se alege in functie de destinatia acesteia ,de natura incarcaturilor si deschidere ,de lagaturile grnzii cu alte elemente ale constructiei.

Tipurile de grinzi metalice cu zabrele mai importante sunt :cu talpi paralele,cu talpi poligonale ,trapezoidale ,cu tali curbe.

Sistemele de zabrele specifice constructiilor metalice sunt:triunghiulare ,dreptunghiulare ,cu bare suplimentare,romboidale,cu diagonale in k .

Inaltimea maxima a fermei se alege din conditii ecanomice (consum minim de material metallic) si de asigurarea a rigiditatii(sageata):

h 1/2 . 1/4)l pentru ferme triunghiulare;

h 1/5 . 1/9)l pentru ferme trapezoidale;

h 1/6 . 1/10)l pentru ferme cu talpi paralele.

La alcatuirea barelor grinzilor cu zabrele trebuie sa se tina seama de urmatoarele recomandari:

-sa se execute sectiuni simple ,cu elemente putine;

-sa se reduca cansumul de material din elementele secundare,de prindere si din mijloacele de imbinare;

-sa se utilizeze un numar restrans de profile laminate ,pentru a simplifica prelucrarea materialului metallic;

-sa se asigure posibilitatea intretinerii si reviziei periodice in axpluatare.

Sectiunile barelor se alcatuiesc in T cu perete simplu pentru ferme cu deschideri mici si cu sectiuni necesare de talpi pana la 300 cm cubi,conducand la forme constructive simple.

Pentru ferme de tip mediu,sectiunile talpilor se alcatuiesc din doua profiluri laminate u sau din daua carniere putin distantate si solidarizate cu placute asezate intre ele;sectiunile pot fii intarite cu platbande sudate sau nituite de aripile orizontale ale profilelor.

Sectiunile cu perete dublu se alcatuiesc din doua inimi solidarizate intre ele prin intermediul talpii.Acesa prinderea barelor in noduri ,au rigiditate mare si se folosesc pentru ferme cu deschideri mari.

Diagonalele si montantii se alcatuiesc cu sectiuni simetrice fata de planul grinzii.

La alcatuirea nodurilor se urmareste centrarea barelor dupa linia centrelor de greutate ale sectiunilor si centrarea prinderilor in asa fel incat centrul lor de greutate sa sa afle pe axa bazei.se avita ,prin masuri constructive adecvate ,spatii greu vizitabile.

Prinderile in noduri se realizeaza constructive prin:

-prinderea directa ,folosita la barele cu solicitari mici la talpi cu perete simplu0,in cazul cand inima are o latime suficienta pentru realizarea imbinarii;

-prinderea cu gusee aplicate ,folosita la barele cu solicitari mari (la sectiuni cu perete dublu);

-prinderea cu gusee intercalate ,folosita pentru barele cu solicitari mari,la sectiuni cu peretele simplu sau dublu,in nodurile in care se realizeaza si inadirea inimilor .in acest caz intrerupe inima talpii si se introduce guseul ,iar innadirea se realizeaza prin eclise.

Mijloacele de imbinare folosite sunt niturile ,buloanele sau sudura.

Sitemele spatiale cu zabrele sunt cu mare rigiditate spatiala si se folosesc fregvent la acoperirea unor deschideri foarte mari ,asa cum este cazul pavilioanelor de expozitie ,al halelor pentru piete,aeroporturi,hangarelor,salilor de sport si al halelor industriale cu deschideri foarte mari.

Aceste sisteme pot fi realizate sub forma de placi,grinzi si arce cu zabrele.

Placile cu zabrele sunt alcatuite din daua retele plane si orizontale cu zabrele ,paralele,ale caror noduri sunt legate prin diagonale,grinzile si arcele spatiale cu zabrele de regula alcatuite din trei multe siruri de talpi necoplanare legate prin diagonale.

Utilizarea pe scara larga a confectiilor metalice in constructii a aparut ca o necesitate atunci cand s-a dezvoltat industria si cand au inceput sa se realizeze cladiri tot mai mari.Materialul traditional - lemnul,nu mai satisfacea cerintele acestor constructii,in ceea ce priveau usile,ferestrele,instalatiile de aerisire si s-au gasit noi solutii : profilele laminate la cald.

Daca la inceput confectiile metalice erau executate din cornier de otel,in timp acestora le-a luat locul profiluri metalice usoare,cu pereti subtiri.

Se executa astfel ferestre,usi,balcoane,scari,porti,care intregesc forma arhitectonica a constructiilor,au rezistenta foarte buna si sunt usor de manipulat.

Aparitia acestor materiale a necesitat si o noua tehnologie si un personal tehnic specializat.

Accesul in incinta curtilor se face prin intermediul portilor.Ele trebuiesc astfel concepute incat sa asigure posibilitatea intrarii oamenilor,a mijloacelor de transport rutier sau pe cale ferata.Portile pot fi actionate manual sau mecanic,pot avea cai de rulare proprii si pot fi rezemate pe structura sau pe pardoseala.

La proiectarea si stabilirea planurilor de executie a acestora se va urmari ca acestea sa se incadreze in ansamblul architectonic al cladirii respective.

Se aleg deschiderile cele mai indicate in functie de situatia terenului si dimensiunile lor.

Pentru dimensiuni pana la 4000 mm,pentru porti in doua canate,sunt uzuale deschideri pe pivoti,fixate in stalpi de beton.

Pentru deschideri peste 4000 mm,pentru porti intr-un canat,sunt recomandate deschideri glisante,lateral.

Dimensiunile de proiectare si modul de executie ale acestora se stabilesc in functie de spatiul liber pe care trebuie sa il asigure circulatiei si de felul cum vor fi montate.

Tema de proiect aleasa PORTI va cuprinde notiuni legate de procesul de fabricare al acestor confectii metalice precum si de montaj.

I.2 CLASIFICAREA

Constructiile metalice propriu-zise pot fi clasificate astfel:

Dupa destinatie

a) elemente de constructii civile si industriale:

-schele metalice,ferme,pereti,plansee

-schele si pasarele

b) constructii industriale,civile si agricole:

-hale,hangare,remize,garaje,buncare

-estacade

c) poduri : de sosea,de cale ferata

d) constructii hidrotehnice : stavilare si ecluze

e) constructii speciale : stalpi , piloni pt liniile electrice , piloni pt instalatii de radiodifuziune si televiziune , rezervoare , castele de apa etc.

f) instalatii de ridicat si de transport:

-poduri rulante,transbordoare,macarale

-benzi transportuare

g) constructii navale : macarale de bord,punti,corpul navei

I.3 N.T.S.M

Protectie anticoroziva

Coroziunea este procesul de distrugere lenta a metalelor sub actiunea chimica sau electrochimica a mediului.

Coroziunea chimica este provocata de gaze uscate sau de lichide care nu au conductivitate electrica (o2,so2,co2),in special de prezenta umiditatii atmosferice a clorului gazos.

Coroziunea electrochimica se datoreste electrolitilor 9lichide care au conductivitatea alectrica)si este consecinta formarii unor pile elecrice locale intre zonele neomogene ale metalului ,in care solutiile au rol de electroliti.

Un alt tip de coroziune este fenomenul de ruginire a otelului aflat in interiorul solului,datorat curentilor electrici vagabonti.

Prin unele masuri constructive ,au avut in vedere inca de la proiectare ,se pot reduce efectele coroziunii asupra elementelor de constructii metalice ,in acest scop se reconamda:

-realizarea sectiunilor barelor cu perimetru minim;

-suprafetele laterale ale sectiunilor se fie usor accesibile pentru lucrari curente de intretinere;

-sa se evite posibilitatea de stagnare a apei pe elementele structurii;

-sa se evite rosturile in elementele metalice ale structurii aflate in medii agresive;

-sa se izoleze elementele din otel de elementele realizate din alte metale (al,cu etc.)cu care acestea vin in contact.

In mod obisnuit constructiile metalice se protejeaza contra coroziunii prin acoperirea cu vopsele de ulei aplicate in straturi successive.primul strat denumit grund este format din ulei de in fiert sau crud ,la care se adauga miniu de plumb sau de fier si este mai gros ca celelelte.grundul se aplica numai dup ace suprafetele respective au fost bine curatate de oxizi cu ajutorul periilor de sarma sau prin sablare (sub jet de apa).In locul vopselelor de ulei se pot folosi lacurile de bitum ,mai ales pentru constructiile aflate sub apa.

Unele constructii ,situate in aer liber,se protejaza cu vopsele pe baza de oxizi de aluminiu ,care dau o protectie buna si reflecta razele calorice.In medii agresive se folosesc pentru protectia constructiilor metalice vopsele rezistente la astfel de actiuni.Se folosesc de asemenea protejarea unor constructii sau parti ale lor prin metalizare;pe suprafata elementelor se aplica prin pulvezizare metale ca:aluminiul,zinc,nichel,cupru etc.Metalizarea este un procedeu mai scump insa asigura o durata mare de protectie si da un aspect astetic mai placut constructiilor.

I.4 Calcul economic

.1Antemasuratoare

CL 10 C -Ferma metalica cu zabrele din otel livrate in trosoane asamblate prin sudura 7 tone

7,5mp

CN 12 A - Vopsitorii pe suprafete metalice,executate cu emailuri pe baza de derivate celulozice,obisnuita

,se masoara la m patrat

Consumuri specifice de materiale

CL 10 C

Suruburi cu cap hexagonala buc 2

Piulita hexagonala buc 2

Saiba plata kg 0,033

Electrozi pentru sudare E 48 kg 0,250

Electrozi pentru sudare E 50 kg 0,750

Carbura de calciu kg 0,100

Oxigen ethnic m 0,150

Ferme cu zabrele livrate in trosoane kg 1000

B CN - 12

Email alchidic kg 0,250

Chit de cutit kg 0,200

Chit de sptropit kg 0,250

Diluant kg 0,300

Hrtie pentru slefuire buc 1

Piatra ponce kg 0,010

Pasta de lustruit kg 0,060

Bumbac de sters kg 0,060

Benzina auto l 0,150

4.3 Necesar de materiale

Surub 2 x 7 = 15 buc

Piulita 2 x 7 = 15 buc

Saiba 0,033 x 7 = 0,2475 kg

Electrozi 0,250 x 7 = 1,875 kg

Electrod 0,750 x 7 = 5,625 kg

Carbura 0,100 x 7 =0,75 kg

Oxigen 0,150 x 7 = 1,1250 m cubi

Email alchidic 0,250 x 74 = 18 kg

Chit de cutit 0,200 x 74 = 14 kg

Chit de stropit 0,250 x 74 = 18 kg

Diluat 0,300 x 74 = 22 kg

Hartie pentru slefuit buc 74 x 1,5 = 111 buc

Piatra ponce 74 x 0,010= 0 kg

Pasta de lustruit 74 x 0,060=4 kg

Bumbac de sters 74 x 0,060=4 kg

Benzina auto 74 x 0,150=11 kg

I.5 Ferma metalica -Reprezentare grafica cu ajutorul aplicatie AutoCAD

Ferma metalica are o axa de simetrie la 12000mm

-elevatia va fi desenata pe jumate

Pregatirea mediului de desenare:

-unitate de masura mm spatiu 24000:2=12 000 ud

-scara 1:1

-se mai adauga alte 4000 ud

-spatiul total 16 000x12 000 ud

Scara finala este 1/20 pentru ferma iar pentru schema geometrica 1/100

Cotarea

-inaltimea cotelor va fi de 50 ud astfelca la tiparirea din spatiul model,prin scalarea la 1:20 sa ajunga la 2,5 mm

Tiparirea spatiului alocat la scara 1:20 in caseta de dialog Print/Plot Confihuration,zona Scale,Rotation and Origin vom invalida fereastra Scaled to Fit si vom echilava 1 Plotted mm=20 Drawing Units

Incepe desenul cerut de la zero pe un spatiu alocat de 16000x12000ud care va fi vizualizat in intregime.In continuare vor fi parcurse urmatoarele etape:

6.1 Desenarea schemei geometrice s-a facut cu comanda line lansata din meniul derulant Draw alegand ca punct de start nodul 0 de coodrdonate 2100,9200

Vom desena jumatate din schema geometrica:mai intai conturului 0 7 6 1 0, apoi diagonalele 1 2 3 5 6 si in final montantul 3 4

Command line From point:2100,9200 pentru desenarea conturului 0 7 6 1 0

To point:@12000,1800

To point:@3000<270

To point:@10500<180

To point:c s-a unit punctul curent 1 cu punctul initial 0 si s-a inchiat comanda

Command:'_osnap s-a setat modalitate de salt la obiecte Intersection.Pentru aceasta s-a selectat,din bara meniulor derulante,Tools,Object Snap Settings .

Command line From point se vizeaza nodul 1 pentru desenarea diagonalelor

To point:@1500,1650

To point:@3000,-1650

To point:@se vizeaza nodul 6

To point:se vizeaza nodul 6

To point:--s-a incheiat comanda

Command:--s-a reluat comanda line pentru desenarea montantului 3 4

From point:s-a vizat nodul 3

To point:@2100<90

To point:-s-a incheiat comanda

6.2 Desenarea axelor elevatiei fermei metalice s-a facut copiind schema geometrica desenata mai sus indican ca punct de baza nodul 0,iar ca punct tinta punctul de coordonate 2400,5400.Aceasta operatie s-a facut cu comanda copy lansata din meniul derulant Modify

Command copy

Select objects:s-au selectat barele schemei geometrice

Select objects:--s-a incheiat selectia

<Base point or displacement>/Multiple:s-a vizat nodul 0 .Secound point of displacement :2400,5400 s-au precizat coordonatele nodului 0 al axelor elevatiei fermei

6.3 Scalarea la 1:5 a schemei geometrice s-a facut cu comanda scale lansata din meniul derulant Modify.

Command:scale

Select objects:p pentru selectarea schemei geometrice selectata anterior

Select objects:--s-a incheiat selectia

Base point:s-a vizat nodul 0 al schemei geometrice

<Scale factor>/Reference :0.2 s-a tastat factorul de scara

6.4. Oglindirea schemei geometrice fata de momentul 6 7 s-a facut cu comanda mirror lansata din meniul derulant Modify

Command mirror pentru oglindirea jumatatii schemei geometrice desenate

Select objects:p pentru oglindirea jumatatii schemei geometrice desenate

Select objects s-a incheiat selectia

First point of mirror line :s-a vizat nodul 6 Second point:s-a vizat nodul 7

Delete old objects?<N> --pentru a nu se sterge schema geometrica selectata

Vom continua cu desenarea barelor elevatiei fermei metalice si ajustarea lor la capete,apoi cu desenarea guseielor de prindere a barelor in noduri precum si a fururilor (placutelor de solidarizare ala barelor alcatuite din doua corniere)

Desenarea barelor elevatiei fermei consta in trasatrea unor paralele la axele acesteia,paralele ce delimiteaza marginile cornierelor componente.De subliniat ca,axele corespund centrelor de greutate ale sectiunilor iar distantele pana la marginile cornierelor sunt precizate de inginerul proiectant.

Aceasta operatie s-a facut cu comanda offset lansata din meniul derulant Modify.Pentruexemplificarea se da mai jos dialogul purtat in linia de comanda pentru desenarea talpii superioare a fermei metalice

Command offset

Offset distance or Through<1.0000>:39 s-a precizat distanta de la axa barei la marginea superioara

Select object to offset:s-a selectat axa talpii superioare

Side to offset?s-a precizat prin clik un punctoarecare desupra axei

Select object to offset:--s-a incheiat selectia si comanda

Command: z s-a lansat comanda zoom pentru a micsora zona de afisare cu ajutorul unei ferestre de tip window, si a se permite o vizualizare mai buna a zonei de lucru din jurul nodului 0

All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale(X/XP)Window/<Realtime>: s-a precizat prin click coltul stanga-jos al ferestrei

Other corner: s-a precizat prin click coltul dreapta-sus al ferestrei

Command offest

Offset distance or Through<39.0000>:140 ditanta de la marginea superioara la marginea inferioara a talpii superioare

Select object to offest :s-a selectat marginea superioara a talpii superioare a fermei

Side to offset?s-a precizat prin click un punct sub marginea selectata

Select object to offset s-a incheiat selectia si comanda

Commend:--s-a reluat comanda offset

Offset distance or Through<140.0000>:12 s-a precizat grosimea cornierului

Select to offset:s-a selectat marginea superioara a talpii superioare

Select to offset?s-a precizat prin click un punct sub marginea selectata

Select object to offset:--s-a incheiat selectia si comanda

In acelasi mod au fost trasate toate barele fermei metalice

Ajustarea la noduri a barelor fermei metalice,la distantele precizate fata de noduri axelor ,s-a facut cu ajutorul comenzilor xline,offset,trim si erase.

Pentru exemplificarea se prezinta ajustarea barei 01 in nodul 0

Command::_xline comanda lansata din bara meniurilor derulante selectand Drow,Construction Line

Hor/Ver/Ang/Bisect/Offset/<From point>:a pentru a accesa optinuea Ang ce permite trasarea unei linii d sub un unghi de 90° fata de axa 01

Reference/<Enter asngle(0):r pentru a accesa optiunea Reference

Select a line object:s-a selectat una din marginile barei 01

Enter angle<0>:90 unghiul sub care va fi desenata linia d fata de axa barei 01

Through point:s-a selectat nodul 0 al axelor,lucrat posibil deoarece a fost setat anterior,inca din etapa 1,modul osnap Intersection

Command offset pentru a trasa o paralela g la linia d

Offset distance or Through<Through>:200 distanta la care se va trasa paralele g

Select object to offset:s-a selectat linia d

Side to offset?s-a precizat un punct mai jos de linia d

Select object to offset:--s-a incheiat comanda

Command erase pentru a sterge linia d devenita inutila

Select object:s-a selectat linia d

Select object:s-a incheiat comanda

Command:'_zoom pentru a marii imaginea in vecinatatea nodului 0

All/Center/Dynamic/Externts/Previous/Scale(X/XP)Window/<REALTIME>:_W

First corner :s-a precizat prin click coltul stang-jos al ferestrei fata de nodul 0

Other corner:s-a precizat coltul dreapta-sus fata de nodul 0

Command trim pentru a tunde capetele muchiilor barei 01, mai sus de linia g

Select cutting edgesLProjmode=UCS,Edgemode=Extend)

Select object:s-a selectat muchia taietoare g

Select object s-a incheiat selectarea muchiilor taietoare

<Slecte object to trim>/Project/Edge/Undo s-a incheiatcomanda

Command s-a reluat comanda precedenta

Select cutting edgesLProjmode=UCS,Edgemode=Extend)

Select object:s-a selectat ca marginea taietoare muchia de jos a barei 01

Select object s-a incheiat selectia marginilor taietoare

<Select object to trim>/Project/Edge/Undo:s-a selectat capatul de jos al linei g

<Select object to trim>/Project/Edge/Undo:s-a selectat capatul de sus al liniei g

<Select object to trim>/Project/Edge/Undo s-a incheiat comanda

In mod asemanator sunt ajustate toate barele fermei metalice

6.7 Desenarea guseielor de prindere a barelor in noduri.

Guseiele au marginile la distante precizate fata de noduri axelor

Vom folosi comenzile xline,offset si fillet.

Command offset lansata din meniul deruilant Modify pentru trasarea paralelei a la axa 34

Offset distance or Through<200.0000>:520 s-a precizat distanta fata de axa 34

Select object to offset:s-a selectat axa 34

Side to offset?s-a precizat un punct la stanga axei 34 si a fost trasata linia a

Select object to offset s-a incheiat comanda

Command s-a reluat comanda offset pentru trasarea paralelei b

Offset distance or Through <520>:340 s-a precizat distanta fata de axa 34

Select object to offset:s-a selectat axa 34

Side to offset?s-a precizat un punct la dreapta axei 34 si a fost trasata linia b

Select object to offset s-a incheiat comanda

Command s-a reluat comanda offset pentru trasarea paralelei c la axa 1 3 6

Offset distance or Through <340.0000>:300 distanta fata de axa 1 3 6

Select object to offset:s-a selectat axa 1 3 6 si a fost trasata linia c

Select object to offset s-a incheiat comanda

Command s-a reluat comanda offset pentru trasarea paralelei d la axa 1 3 6

Offset distance or Through<300.0000>:35 s-a precizat distanta fata de axa 136

Select object to offset:s-a selectat axa 1 3 6 a talpii inferioare

Side to offset?s-a precizat un punct mai jos de axa 1 3 6 si a fost trasata linia d

Select object to offset s-a incheiat comanda

Command fillet pentru racordarea cu raza 0 a colturilor guseului

(TRIM mode)Current fillet radius=0.0000

Polynile/Radius/Trim/<Select first object>:s-a selectat linia a

Select second object:s-a selectat linia c

Command s-a reluat comanda fillet

(TRIM mode) Current fillet radius=0.0000

Polyline/Radius/Trim/Slect first object .:s-a selectat linia c

Select second object:s-a selectat linia b

Command s-a reluat comanda fillet

(TRIM mode) Current fillet radius =0.0000

Polyline /Radius/Trim/<Select first object>:- s-a selectat linia d

Pentru modificarea proprietatilor axelor vom selecta din bara meniurilor derulante Modify ,Properties . ,apoi dupa selectare mai multor axe de bara si incheiere selectei cu enter ,programul afiseaza caseta de dialog Change Properties in aceasta caseta am modificat layer-ul,din 0 in Axe,si scara (Linetype Scale),de la 1 la 1