GRAFICA ASISTATA DE CALCULATOR

GRAFICA ASISTATA DE CALCULATOR

OBIECTIVE

Cursul isi propune sa prezinte si sa conduca la insusirea de catre studenti a principalelor elemente de proiectare asistata de calculator si utilizarea programului AutoCAD. Cursul are elemente practice care contribuie la fixarea notiunilor mai bine.

Acest curs isi propune urmatoarele obiective educationale:

familiarizarea studentilor cu standardele din domeniul desenului tehnic pentru instalatii electrice

crearea de simboluri necesare in desenele de instalatii electrice

crearea deprinderilor de desenare in programul AutoCad

CAPITOLUL 1

In prezent proiectarea asistata de calculator cunoaste o dezvoltare deosebita, datorita acuratetii si rapiditatii cu care computerul rezolva necesitatile de proiectare.

Conceptul de CAD provine de la Computer Aided Design ceea ce tradus inseamna proiectare cu ajutorul calculatorului. De asemenea in conceptul de CAD intra si Computer Added Drawing care inseamna desenare cu ajutorul calculatorului. Pentru a imbina cele doua notiuni s-a folosit si prescurtarea CADD care inseamna Computer Added Design and Drawing, ceea ce reprezinta desenare si proiectare cu ajutorul calculatorului.

AutoCAD-ul s-a impus pe piata datorita urmatoarelor avantaje:

AutoCAD-ul are un caracter general putand fi utilizat intr-o varietate de domenii;

AutoCAD-ul este un produs de desenare eficient si flexibil, permitand realizarea desenelor bidimensionale si tridimensionale, prin modelarea suprafetelor si a corpurilor solide. De asemenea, exista multiple posibilitati de vizualizare a desenelor, la scara si cu precizia dorita.

Dispune de o precizie foarte buna a desenelor;

Permite modelarea dinamica a unor procese (AutoDesk Animator);

Permite crearea simbolurilor si a elementelor tipizate;

AutoCAD-ul permite si proiectarea asistata, prin limbajul de programare AutoLisp, ce are la baza posibilitatea de a realiza calcule si desene, dar si a realizarii unei interfete cu alte limbaje de programare (C⁺, C⁺⁺);

Ofera posibilitatea transferului comod al informatiilor spre sau dinspre alte produse informatice.

1.1. Lansarea programului AutoCAD 2006 si descrierea ecranului de lucru

Incepand cu versiunea 12, AutoCAD-ul a fost conceput sa ruleze sub Windows si ca urmare lansarea in executie a programului se face cu usurinta executand dublu clic pe pictograma corespunzatoare ACAD.

Daca s-a instalat pentru prima oara AutoCAD-ul exista o serie de setari necesare inainte de a incepe lucrul.

O data cu lansarea programului se deschide o fereastra de lucru in care se pot identifica elemente de interfata din figura 1.

Fig. 1. Fereastra de lucru din AutoCAD 2006.

La prima apelare a programului, dupa instalare, zona de desenare va avea culoarea neagra si unitatea de masura selectata initial implicit va fi inch. Pentru a inlatura aceste neajunsuri se intra in meniul Tools -> Options si se alege din caseta Display -> Colors, si in caseta de dialog astfel deschisa la Colors se alege White, se apasa butonul Apply and close si se revine in caseta de dialog initiala.

In fereastra de dialog la fisa System la optiunea Startup se alege Show startup dialog box pentru ca atunci cand se deschide programul sa putem alege implicit sistemul metric pentru masurare la obtiunea Start from scratch.

Facand aceste optiuni zona de desenre va capata culoarea alba si la pornirea programului AutoCAD se va deschide fereastra Startup.

Se pot deosebi urmatoarele campuri:

BARA DE TITLU (TITLE BAR) care afiseaza numele programului, urmat de numele fisierului deschis. In momentul lansarii apare cuvantul <DRAWING1.DWG>

CASETA DE CONTROL (Control Menu) situata in stanga acestei barei de titlu si are trei butoane: coborare in taskbar, minimizare / maximizare si inchidere program ca in orice aplicatie Windows.

BARA DE MENIURI (MENU BAR) care permite accesul la meniurile derulante. Alegand o optiune din bara de meniuri se provoaca derularea meniurilor AutoCAD. Meniurile derulante pot fi adaptate cerintelor utilizatorului, putand fi modificate.

BARELE CU INSTRUMENTE (TOOLBAR-urile) care contin comenzile din AutoCAD.

Cele mai utilizate sunt: Bara cu instrumente STANDARD care contine butoanele: New - creeaza noi fisiere; Open - deschide fisiere create anterior; Save - Salveaza fisierele activate; Print - Tipareste, etc.

BARELE MOBILE CU INSTRUMENTE cum ar fi: Object SNAP; View; Dimensioning; Draw; Modify.

FEREASTRA DE COMANDA se afla in partea de jos a ecranului si cuprinde linia de comanda care arata ceea ce se introduce de la tastatura.

Command:

Dupa introducerea unei comenzi vor apare comenzi aditionale, precum si rezultatele unor actiuni ale utilizatorului.

Fereastra de comanda trebuie privita intotdeauna cu atentie, deoarece programul o foloseste pentru comunicare. Aici sunt afisate si mesajele de eroare, optiunile de comanda si alte comunicari.

BARA DE STARE (STATUS BAR) afiseaza numele stratului curent (LAYER), coordonatele cursorului, starea diferitelor moduri operationale AutoCAD (Ortho, Snap etc.).

Acestea pot fi activate / dezactivate (ON/OF) cu dublu clic executat pe ele.

Pana la versiunea 12 aceasta bara a fost la partea superioara si incepand cu versiunea 13 a fost pozitionata la baza ecranului.

SUPRAFATA DE DESENARE /FEREASTRA DE VIZUALIZARE Zona din centrul ecranului se numeste drawing area sau view window si reprezinta foaia de hartie pe care se executa un desen, cu exceptia faptului ca dimensiunile pot avea orice valori, fiind practic infinite.

APELAREA COMENZILOR Cand in linia de comanda nu se afiseaza nimic, programul este gata sa accepte o noua comanda.

Exemplu:

Command: Line ¿

From point: clic;

tastatura.

La invitatia calculatorului se introduc coordonatele punctului din care va incepe linia, in diverse moduri:

- cu ajutorul tastaturii;

- cu barele de instrumente.

O comanda se poate lansa:

- de la tastatura;

- din meniul principal;

- din meniurile derulante;

- din bara mobila de meniuri (incepand cu versiunea 13).

Incheierea unei comenzi se realizeaza cu apasarea tastei ENTER (¿

Observatie: In AutoCAD tastele Return (Enter) si bara de spatiu au acelasi rol functional.

TASTE FUNCTIONALE

Ctrl+C (utilizata in versiunile inferioare versiunii 13) - Intrerupe fortat executia comenzii. Se revine la promptul Command:

ESC - Incepand cu versiunea 13, pentru intreruperea fortata se foloseste tasta ESC.

Insert Ins - deplaseaza cursorul in zona meniului.

Shift + <tasta> Se scriu caracterele din partea superioara a tastei.

F1 Help.

F6 Activeaza modul de afisare a coordonatelor.

F7 Apeleaza afisarea grilei (retelei de puncte).

F8 Apeleaza modul Ortho.

F9 Apeleaza modul Snap.

F10 Activeaza bara de meniuri.

Home Revenirea cursorului in zona de desenare.

Backspace Stergerea caracterelor din linia de comanda, de la dreapta spre stanga.

Enter Incheie orice raspuns dat de utilizator. Cand se tasteaza <¿> la invitatia Command - se executa ultima comanda lansata.

1.2. Crearea unui desen in AutoCAD

Pentru realizarea unui desen cu ajutorul mediului de desenare AutoCAD, se parcurg urmatoarele etape:

1. Lansarea in executie a programului AutoCAD se concretizeaza prin aparitie pe ecranul monitorului a unei fereastre standard, cu un desen nou, alb, fara nume. Acesta este editorul de desenare si permite crearea imediata a elementelor geometrice.

2. Initializarea spatiului de lucru presupune:

2.1. Stabilirea formatului ecranului si a unitatilor de masura.

Comenzile sunt:

Command: UNITS

La lansare se afiseaza sistemele de masura disponibile pentru lungimi, utilizatorul fiind invitat sa aleaga pe cel dorit, prin introducerea numarului de ordine al sistemului. Optiunile pe care le poate selecta utilizatorul sunt:

1. Scientific;

2. Decimal;

3. Engineering;

4. Arhitectural;

5. Fractional.

In continuare se indica precizia dorita prin numarul de zecimale.

Se precizeaza sistemele pentru masurarea unghiurilor:

1. Grade/minute/secunde;

2. Grade centezimale;

3. Radiani;

4. Unitati topometrice.

Se indica precizia si directia de masurare a unghiului de 0⁰.

LIMITS

Prin care se stabilesc dimensiunile desenului. Se precizeaza limitele prin indicarea coordonatelor colturilor (de ex. pentru un format A₃).

ON/OFF <Lower Left Corner> <0, 0>: ¿

Upper Right Corner < >: 420, 297 ¿

Aceste operatii de initializare sunt urmate de comanda

Command: ZOOM cu optiunea All, care permite vizualizarea pe ecran a limitelor suprafetei de desenare.

Pentru usurarea lucrului in AutoCAD se folosesc si mijloace auxiliare de proiectare, cum ar fi:

Command: GRID o retea de puncte la distanta dorita:10

Command: GRID

Grid Spacing (x) or ON/OFF/Snap/Aspect <valoarea curenta>:10¿

Optiunea Aspect permite spatieri diferite pe orizontala si pe verticala.

Cu tasta F7 se realizeaza comutarea intre optiunile ON/OFFale retelei de puncte

Observatii:

1) Se poate realiza o retea de puncte cu distante diferite pe X si pe Y;

2) Grila poate fi rotita si aliniata pentru realizarea de reprezentari izometrice.

Concluzii: Grila ofera un cadru de referinta pentru estimarea distantelor in desen.

Command: SNAP

La apelare, cursorul "sare" cu pasul de incrementare dorit de utilizator

Snap Spacing or ON/OFF/Aspect/Rotate/Style/<Current Value>:

Cu tasta F9 se comuta intre modurile Snap ON/OFF.

Command: COORDS Utilizata pentru afisarea coordonatelor punctului curent in acre se afla cursorul.

Cu tasta F6 se comuta ON/OFF.

ORTHO Permite realizarea de linii orizontale si verticale sau paralele intre ele.

Cu tasta F8 se comuta ON/OFF.

SALVAREA DESENELOR

Comanda SAVE sau SAVE AS, cere utilizatorului indicarea destinatiei desenului salvat si numele acestuia. In mod implicit, fiecare desen salvat va primi extensia .dwg.

Exemplu: Desen 1.dwg

CREAREA UNUI NOU DESEN (NEW)

Se obtine prin activarea din meniul File a optiunii New (sau tastand New in linia de comanda) prin care se acceseaza o caseta de dialog folosita pentru a preciza numele noului fisier si de asemenea, se poate preciza daca acesta va fi folosit ca desen prototip sau nu.

Un desen prototip este un fisier de desenare care poate fi utilizat ca sablon pentru alte desene. El contine configurari ale variabilelor de genul:

- limitelor;

- pasului de incrementare al saltului;

- pasului de incrementare al grilei;

- chenarul;

- indicatorul.

DESCHIDEREA UNUI DESEN EXISTENT IN VEDEREA EDITARII

Din File, Open - bara de meniuri sau introducand Open de la tastatura se deschide o caseta de dialog care afiseaza unitati, directoare, fise derulante, de unde se poate indica desenul care va fi deschis in vederea editarii.

INCHIDEREA SESIUNII DE LUCRU AUTOCAD

File, Exit (bara de meniuri) sau Quit din linia de comanda.

Inchiderea sesiunii de lucru se poate face si cu comanda End care combina functionarea comenzilor Save si Quit.

Comanda End creeaza o copie a fisierului cu extensia Bak sau Dwk.

1.3. Coordonate si unitati de masura

AutoCAD-ul permite utilizarea a 4 metode de introducere a coordonatelor:

Carteziene -

- relative.

Polare   -

- relative.

Ecranul standard AutoCAD este in relatie directa cu sistemul cartezian. Originea se afla in coltul din stanga jos in sistemul de coordonate al lumii (WCS) sau in alta locatie pe care o poate da utilizatorul (UCS).

COORDONATELE ABSOLUTE

Se indica fata de originea sistemului si sunt separate intre ele prin virgula.

Exemplu:

C: Line ¿

From point: 10, 15 ¿

To point: 30, +25 ¿

To point ¿

COORDONATELE RELATIVE

Sunt utilizate pentru a localiza punctele in functie de selectia punctului anterior si nu de origine. Ele sunt precedate de simbolul :@ [shift+2].

Exemplu:

Command: Line ¿

From point: 10, 15 ¿

To point: @ 20, 10 ¿

To point: ¿

Rezultatul acestei executii este identic cu cel precedent.

COORDONATELE POLARE

Sunt date de distanta si de unghiul fata de un punct specificat.

Pentru coordonatele polare absolute, se introduce mai intai distanta si apoi unghiul, intre ele fiind simbolul "<".

Exemplu:

To point: 10<60¿

dist = 10

unghiul = 60⁰

Coordonatele polare relative sunt masurate in functie de ultimul punct introdus, precedate de @. Exemplu: @10<60

CAPITOLUL 2

TEHNICI ELEMENTARE DE DESENARE 2D

2.1. Principalele comenzi de desenare

  Comanda LINE deseneaza o linie.

C: Line ¿

From point: (se indica punctul de start) ¿

To point: (se indica al doilea punct) ¿

To point: (la ultimul mesaj se raspunde cu <Enter>)

Daca la ultima invitatie "To point" se raspunde cu "C" de la Close, linia se inchide.

  Comanda CIRCLE deseneaza cercuri. AutoCAD-ul ofera cinci posibilitati de desenare a unui cerc:

Center, Radius = se specifica mai intai centrul si apoi raza (C, R);

Center, Diameter = se specifica mai intai centrul si apoi diametrul (C,D);

2 Point (2 puncte) = se precizeaza doua puncte care definesc diametrul cercului (2P);

3 Point (3 puncte) = se specifica 3 puncte de pe circumferinta cercului (3P);

Tangent, Tangent, Radius (tangenta, tangenta, raza) = 2 entitati (cerc, dreapta, arc) care vor fi tangente la cerc si raza acestuia (TTR).

Observatie: Variabila de sistem CIRCLERAD are valoarea razei ultimului cerc desenat.

La tastarea comenzii CIRCLE:

C: CIRCLE ¿

3P/2P/TTR/<Center point>: 36,65¿

Diameter /<Radius>: 30 ¿

Command:

se deseneaza un cerc cu centrul in punctul de coordonate (36, 65) si cu raza de 30 unitati.

Comanda ARC - AutoCAD-ul ofera 11 metode pentru desenarea unui arc:

1. 3 Puncte de pe arc indicate in sens trigonometric.

2. Start, Center, End (SCE); Se indica punctul de inceput, centrul si capatul arcului.

3. Start, Center, Angle (SCA), unde Angle reprezinta unghiul inclus cuprins intre cele doua raze care incep din centrul arcului si se termina la capetele lui.

4. Start, Center, Lenght (SCL), unde Lenght se refera la lungimea coardei (o valoare pozitiva = arcul mai mic; o valoare negativa = arcul mai mare);

5. Start, End, Angle (SEA); daca Angle este pozitiv, arcul = in sens trigonometric, iar daca Angle este negativ, arcul = in sensul arcelor de ceasornic.

6. Start, End, Radius (SER) - se deseneaza numai in sens trigonometric. Daca Radius este pozitiva, arcul este mai scurt, iar daca Radius este negativa arcul este mai lung.

7. Start, End, Direction (SED) unde Direction se refera la directia de rotatie a arcului in grade.

- Distanta dintre punctul de inceput si cel de sfarsit al arcului si numarul de grade determina pozitia si marimea acestuia.

- Directia de start a arcului este tangenta la directia specificata.

8. Center, Start, End (CSE);

9. Center, Start, Angle (CSA);

10. Center, Start, Lengh (CSL);

11. Continuarea unui arc dintr-unul existent.

Cu ajutorul optiunii "Continue" se continua un arc din cel desenat anterior; fiecare arc este tangent la arcul anterior.

2.2. Desenarea poligoanelor regulate si a dreptunghiurilor

POLYGON Se deseneaza cu o polilinie inchisa, fiind deci o singura entitate. Poligoanele pot fi inscrise in cerc, circumscrise cercului sau prin precizarea marimii laturilor acestuia.

Exemplu:

C: Polygon ¿

Number of sides <4>: (numar de laturi) ¿

Edge/<Center of Polygon>: - centrul poligonului

Inscribed in circle / Circumscribed about circle (i/c): <I>: ..

Radius of circle: (raza)

RECTANG - se indica 2 colturi opuse ale dreptunghiului prin diverse metode, obtinandu-se o polilinie, adica dreoptunghiul realizat cu aceasta comanda este considerat de program o entitate de sine statatoare.

2.3. Ajutoarele grafice ale AutoCAD-ului

Modurile de fixare pe obiecte (OBJECT SNAP) OSNAP

In scopul efectuarii unor reprezentari precise , AutoCAD-ul ofera metode prin care se poate controla miscarea cursorului in cruce.

Object SNAP - este un instrument foarte util care permite cursorului sa faca un salt intr-un anumit punct sau obiect existent.

Modurile Object SNAP NU sunt comenzi, ci ele se utilizeaza in conexiune cu comenzile AutoCAD de desenare si editare.

2.3. Obiecte grafice uzuale si punctele lor de salt

  END POINT - cursorul "sare" la capatul unei entitati. Selectia se face relativ la mijlocul entitatii, spre capatul in care se doreste saltul.

  MID POINT - se realizeaza saltul in mijlocul unei drepte sau al unui arc.

  CENTER - se realizeaza salt in centrul unui arc, al unui cerc sau al unei coroane circulare.

  NODE - se realizeaza salt intr-un obiect punctual.

  QUADRANT - in pozitiile unghiurilor de 0⁰, 90⁰, 120⁰, 270⁰

  INTERSECTION - salt in punctul de intersectie a doua entitati. Selectia se face incluzand ambele entitati in patratelul de selectie.

  PERPENDICULAR - constructia unei perpendiculare pe un obiect selectat.

  TANGENT - se pot construi drepte tangente la cercuri sau la arce.

  NEAREST - permite fixarea pe o dreapta, pe un cerc, un arc sau alt obiect care este apropiat de centrul cutiei vizorului, acolo unde se intersecteaza crucea vizorului.

  APPARENT INTERSECTION - se realizeaza saltul intr-un punct de intersectie aparenta.

Modurile de fixare pe obiecte pot fi: temporare si continue (permanente). La folosirea modurilor de fixare pe obiecte, cursorul dispare si pe ecran apare caseta vizorului, ale carei dimensiuni se pot ajusta in functie de necesitati. Comanda utilizata este: APERTURE.

Modurile continue de fixare pe obiecte

Modurile OSNAP temporare pot fi accesate introducand primele trei litere in dreptul invitatiei care apare in timpul unei secvente de comanda si ele sunt active doar pentru o selectie.

Daca un anumit mod de fixare este utilizat frecvent, el poate fi definit (configurat) ca si continuu. In aceasta situatie modul de fixare pe obiecte ales, este activ ori de cate ori se face o selectie.

Un mod de fixare pe obiecte este continuu daca se lanseaza comanda OSNAP¿

Object snap modes: (se introduc primele trei litere ale modului dorit).

Pentru a intrerupe folosirea modului continuu de fixare pe obiecte, se introduce none la invitatia: Object snap modes.

Modurile multiple de fixare pe obiecte

Aceasta optiune permite selectia punctului cel mai apropiat de caseta de selectie, care corespunde unui criteriu indicat de modurile de selectie.

C: OSNAP ¿

Object snap modes: (se tasteaza primele 3 litere ale modurilor dorite, separate prin virgula)

Se poate folosi caseta de dialog OSNAP Settings indicandu-se modurile continue de fixare pe obiecte, in functie de necesitati.

Controlarea dimensiunilor casetei vizorului

La introducerea modului de fixare pe obiecte, pe ecran apare caseta vizorului, ale carei dimensiuni pot fi modificate (marite sau micsorate).

Caseta de selectie nu trebuie confundata cu vizorul.

Dimensiunile vizorului pot fi controlate cu comanda APERTURE, prin care se pot introduce dimensiunile (pixeli).

2.4. Lucrul cu straturi (Layers)

Straturile (layers) ofera un mijloc de a grupa obiectele si AutoCAD-ul a imprumutat tehnica pin drafting - DDLMODES

Avantaje:

1. Se pot grupa informatiile distinct, pe straturi separate.

2. Permite lucrul simultan a mai multor proiectanti. Creste productivitatea.

3. Fiecare strat poate avea o culoare proprie pentru a-i mari claritatea si entitatile din stratul respectiv pot fi desenate cu un anumit tip de linie si cu o anumita grosime.

4. Straturile pot fi inghetate (dezactivate) pentru a reduce cantitatea de informatii de pe ecran.

5. Straturile pot fi tiparite individual sau combinate, pe orice format.

AutoCAD-ul permite un numar nelimitat de straturi, fiecaruia putandu-i-se atribui un nume, o culoare si un tip de linie.

Command: LAYER ¿

Invita utilizatorul sa atribuie nume, culoare, tip linie, unui strat.

Denumirea straturilor AutoCAD este definita in functie de standardele de proiectare ale unei firme.

Cand se lucreaza la un desen, se pot adauga noi straturi cu ajutorul casetei de dialog LAYER CONTROL.

Numele unui strat poate contine 31 caractere (cifre, _, _, $)

Schimbarea stratului curent (CLAYER)

Cand un strat devine curent, toate constructiile geometrice care se afla pe acel strat, vor primi caracteristicile acestuia (culoare, tip de linie, stare).

Numele startului curent este afisat in bara de stare.

Command: CLAYER ¿

New value for clayer <current layer>: (noua valoare pentru stratul curent).

Din bara de stare, se deruleaza straturile create si se alege stratul care trebuie sa devina curent.

Modificarea culorii stratului

Din caseta de dialog LAYER CONTROL se acceseaza caseta SET COLOR, obtinandu-se paleta de culori, din care se alege culoare dorita pentru un anumit strat.

Atribuirea unor tipuri de linie (LINETYPE)

Inainte se aceasta operatie se incarca tipurile de linie introducand de la tastatura (LINETYPE) LOAD

Toate entitatile (obiecte) dintr-un strat vor fi desenate cu acelasi tip de linie.

Controlarea vizibilitatii straturilor ON/OFF

Ofera posibilitatea On sau OFF; vizualizarea desenului devine mai usoara.

Stratul curent nu poate fi dezactivat.

Inghetarea si dezghetarea straturilor se realizeaza cu ajutorul comenzilor: Freeze si Thaw.

Stratul nu este afisat pe ecran si nici plotat.

Observatie:

Dezactivarea presupune regenerarea stratului o data cu intreg desenul, iar inghetarea arata ca stratul nu este regenerat, aceasta insemnand economie de timp.

Incuierea si descuierea straturilor

Un strat se incuie atunci cand se doreste ca acesta sa nu poata fi editat sau modificat. Stratul curent nu poate fi incuiat. Comanda este LOCK

Daca un strat a fost denumit gresit si se doreste redenumirea lui, din caseta de dialog Layer Control se activeaza optiunea RENAME.

2.5. Conceptul de tip de linie (LINETYPE)

In desenul tehnic fiecare tip de linie are un scop precis si este desenata intr-un anumit mod. Programul AutoCAD contine un alfabet de linii predefinit incluzand tipurile de linii conform ISO (standarde internationale), dar se pot crea de utilizator si alte tipuri de linii. O alta etapa importanta este incarcarea tipului de linie.

Pentru a vizualiza tipurile de linii, se tasteaza:

Command: LINETYPE ¿

Pentru incarcarea lor, din caseta de dialog Select Linetype se alege optiunea Load.

Toate tipurile de linii se gasesc in fisierul acad.lin.

In mod prestabilit, AutoCAD este incarcat cu tipul de linie Continous.

Cele mai uzuale tipuri de linii folosite pentru realizarea desenelor tehnice sunt cele prezentate in caseta de dialog de mai jos.

Foarte importanta este scara unui tip de linie. Comanda LTSCALE permite modificarea scarii relative a acesteia. Prestabilit, scara este 1, iar lungimile segmentelor, distantele dintre ele sunt cele care au fost definite initial pentru fiecare tip de linie.

LTSCALE ¿

New scale factor <1.00>: (noul factor de scala).

CAPITOLUL 3

EDITAREA DESENELOR

3.1. Seturile de selectie

Lansarea unor comenzi are drept urmare invitatia de a selecta anumite obiecte in vederea editarii. Selectia se realizeaza in mai multe moduri, iar obiectele selectate apar pe ecran puse in evidenta prin schimbarea culorii si a conturului (highlighted).

Selectia unui obiect se face cu usurinta, alegand obiectul cu ajutorul casetei de selectie (pick box). Aceasta se plaseaza pe obiect si se executa clic pe butonul din stanga al mouse-ului.

Observatie: dimensiunea casetei de selectie poate fi ajustata in functie de necesitati.

AutoCAD furnizeaza si o comanda separata SELECT care creeaza un set de selectie.

C: SELECT¿

Select object: (se selecteaza obiectele)

AutoCAD-ul ofera doua posibilitati de constructie a unui set de selectie:

- metoda pick first (se face selectia si apoi se lanseaza comanda);

- metoda pick after (se lanseaza comanda si selectia).

AutoCAD-ul ofera o multitudine de metode pentru selectarea obiectelor.

La invitatia: Select object se pot tasta urmatoarele optiuni:

W (window) - se selecteaza toate obiectele incluse intr-o fereastra;

C (crossing) - se selecteaza toate obiectele incluse intr-o fereastra sau care o traverseaza;

G (group) - se selecteaza un grup;

P (previous) - selecteaza obiectele cuprinse in ultimul set de selectie;

L (last) - se selecteaza ultimul obiect creat;

A (all) - se selecteaza toate obiectele vizibile de pe straturile dezghetate;

F (fence) - se selecteaza toate obiectele care traverseaza un gard de selectie.

Pentru adaugarea obiectelor intr-un set de selectie, se poate folosi si tasta SHIFT ca in Windows.

INCHEIEREA SELECTIEI se face prin apasarea tastei <Enter> sau <Space bar> obtinandu-se un raspuns nul (null response), iar AutoCAD-ul continua comanda de editare pe baza setului de selectie.

3.2. Tehnici de editare

Realizarea unui desen presupune etapele de creare sau desenare si de editare. AutoCAD-ul permite corectarea cu usurinta a greselilor accidentale, cu ajutorul comenzii UNDO care merge pana la deschiderea fisierului.

Editarea desenelor consta in: stergere, rotire, deplasare, racordare, tesire, deformare, extindere, rupere, taiere, decalare, multiplicare de entitati.

  ERASE permite stergerea obiectelor.

Command: ERASE¿

Select object: (se selecteaza obiectul)

Pentru a anula o stergere gresita se pot utiliza comenzile OOPS sau UNDO. OOPS trebuie sa urmeze imediat dupa ERASE, deoarece reface ultimul set de obiecte eliminat din desen.

  MOVE permite deplasarea entitatilor intre doua puncte precizate. Succesiunea invitatiilor este:

Command: MOVE¿

Select object: (selectie)¿

Base point or displacement (punct de baza sau deplasament) se indica locul de unde vor fi mutate obiectele,

Second point of displacement (unde vor fi mutate obiectele)

  COPY realizeaza multiplicarea unor entitati intr-o noua locatie.

Succesiunea invitatiilor este:

Command: COPY¿

Select object: (selectia)

<Base point or displacement> / Multiple: (locul de unde sunt copiate. Daca se alege optiunea M se creeaza mai multe copii ale obiectelor originale si apoi se solicita indicarea unui punct de baza).

<Second point of displacement>: (locul in care vor fi copiate obiectele).

  STRETCH permite deformarea unor parti din desen prin alungirea sau scurtarea unor portiuni.

Succesiunea invitatiilor este:

Command: STRETCH ¿

Select object to stretch by crossing window or polygon . ¿

(Obligatorie utilizarea acestor tipuri de selectie) Þ selectia

Base point of displacement: (locul de la care vor fi modificate obiectele)

Second place of displacement: (pana unde vor fi modificate obiectele).

Observatie:

Comanda STRETCH lucreaza cu ajutorul unui punct de ancorare (anchor point) care impiedica modificarea unuia din capetele obiectului.

  ROTATE permite rotirea obiectelor.

Succesiunea invitatiilor este:

Command: ROTATE¿

Select object: (se face selectia cu oricare din modurile de selectie)

Base point: (punctul indicat este centrul cercului imaginar folosit pentru rotirea obiectelor).

<Rotation angle> / Reference: (unghiul de rotatie / referinta).

Unghiul de rotatie se masoara fata de pozitia originala. Referinta are trimitere spre indicarea unghiurilor de inceput si de sfarsit ale obiectelor.

  SCALE permite aducerea la scara a unor parti din desen.

Succesiunea invitatiilor este:

Command: SCALE¿

Select object: (selectie)¿

Base point (punctul de baza, care este punctul de referinta de la care sau spre care se aduc la scara obiectele; el se indica oriunde sau pe obiectul selectat - daca acesta trebuie sa ramana in aceeasi pozitie)

<Scale factor> / Reference: (factorul de scara/referinta)

Reference lenght <1>: (lungimea de referinta - se introduce valoarea de scara initiala, adica lungimea reala a obiectului)

New lenght (noua lungime) - valoarea introdusa este comparata cu valoarea anterioara.

  OFFSET realizeaza copii ale unor obiecte.

Nu actioneaza asupra blocurilor, asupra entitatilor de tip text.

Succesiunea invitatiilor este:

Command: OFFSET¿

Offset distance or through <through> Þ (distanta sau spre)

se introduce o valoare numerica sau un punct initial si altul final care sa serveasca drept distanta de offset.

Tastand t se poate preciza un punct prin care sa treaca dupa deplasare obiectul selectat.

Select object to offset: (selectie)¿

Through point: (selectie intr-un punct sau spre un obiect)

select object to offset: (arc, linie, cerc, polilinie, elipsa)

Side to offset: (partea in care se doreste copierea).

  TRIM permite eliminarea unor parti din obiecte.

Succesiunea invitatiilor este:

Command:TRIM¿

Select cutting edges (Projmode = UCS, Edgemode = No extend)

Select object: (se selecteaza entitatile care sunt utilizate drept muchii taietoare). Selectia se incheie cu <Enter>

<Select object to trim> / Project / Edge / Undo: - se selecteaza obiectele care se taie pe partea care se doreste inlaturata.

UNDO - anuleaza taierea.

PROJECT - ofera posibilitatea precizarii modului in care vor fi taiate obiectele care nu sunt in sistemul de coordonate utilizator curent. Aceasta optiune este utilizata pentru editarea 3D.

EDGE - lanseaza o alta lista de optiuni:

Extend / No extend <No extend>: - prelungirea planului de taiere la infinit.

  BREAK - permite stergerea unor parti din obiecte prin indicarea a doua puncte pe un obiect, puncte care delimiteaza portiunea care se sterge.

Succesiunea invitatiilor este:

Command:BREAK ¿

Select object: (selectia)¿

Enter second point (or F for first point): - se introduce al doilea punct,iar daca se doreste un alt punct de inceput, se tasteaza F.

Se introduc pe rand punctul de inceput si de sfarsit. Aceasta comanda se executa numai asupra unui singur obiect.

  EXTEND permite prelungirea obiectelor.

Succesiunea invitatiilor este:

Command: EXTEND¿

Select boundary edges (Projmode = UCS, Edgemode = No extend)

Select object: (se selecteaza obiectele care reprezinta granitele)¿

<Select object to extend> / Project / Edge / Undo: (selectia obiectelor care se alungesc - linii, arce, polilinii - )¿

Project - se precizeaza modul in care se extind obiecte care nu sunt in UCS curent.

Edge ¿

Extend / No extend <No extend > - se realizeaza extinderea liniei de frontiera pana la infinit.

  FILLET permite racordarea obiectelor. Impune indicarea razei de racordare. Cu valoarea 0 a razei se realizeaza alungirea sau scurtarea obiectelor pentru a forma un unghi.

Succesiunea invitatiilor este:

Command: FILLET¿

Polyline / Radius / Trim / <Select first object>: - se selecteaza primul obiect, sau

Polyline - se realizeaza racordari in toate punctele de inflexiune ale poliliniei selectate.

Radius - se initializeaza raza de racordare

Fillet radius <0.0000>: - se introduce raza cercului de racordare.

Pentru optiunea TRIM mesajul este:

Trim / No trim <Trim>: - in mod prestabilit se inlatura portiunea ce depaseste arcul de racordare.

  CHAMFER - permite tesirea obiectelor. Programul cere doua distante fata de punctul in care obiectele selectate se pot intalni si care vor constitui punctele de inceput si de final pentru tesitura care uneste obiectele.

Succesiunea invitatiilor este:

Command:CHAMFER¿

Polyline/Distances/Angle/Trim/Method/ < Select first line>:¿

(prestabilit se cere selectarea celor doua obiecte care se unesc printr-o linie de tesire)

Polyline - se aplica tesirea pentru fiecare punct de inflexiune al poliliniei.

Distances - lanseaza urmatorul mesaj:

Enter first chamfer distance: - se introduce distanta de la <0.0000> punctul de intersectie la inceputul liniei de tesire pentru primul obiect selectat.

Enter second chamfer distance: <0.0000>: - a doua distanta.

Angle - apare urmatorul mesaj:

Enter chamfer lengh on the first line <0.0000>: - se introduce lungimea de tesire de pe primul obiect selectat si apoi se cere unghiul de tesire de la prima linie selectata.

Trim permite comutarea intre modurile care realizeaza indepartarea colturilor si modul care adauga linia de tesire fara stergerea colturilor.

Method permite comutarea intre optiunile Distance si Angle.

Distance/Angle<Distance>:¿

  UNDO

Atat timp cat un desen nu este parasit sau incheiat, sunt memorate toate informatiile despre modificarile facute in desenul curent. Comanda UNDO poate anula modificarile efectuate, in functie de necesitati.

La lansarea acestei comenzi apare urmatoarea succesiune a invitatiilor:

Command:UNDO¿

Auto/Control/Begin/End/Mark/Back/<Number>:

Auto - automat - daca Auto este stabilita pe ON.

Control - pentru anularea modificarilor facute in desen, programul AutoCAD mentine un fisier secundar cu informatii despre starea desenului. Control permite stabilirea numarului de informatii memorate: All/None/One<All>:¿

Begin - permite definirea unei matrice de desene si/sau actiuni de editare care sa fie tratate de UNDO ca un grup.

End - defineste sfarsitul grupului de comenzi inceput cu BEGIN.

Mark - lucreaza impreuna cu BACK si permite intoarcerea pe parcursul desenarii in anumite puncte.

Back - aceasta optiune readuce desenul in starea initiala la un punct selectat.

Number - defineste numarul de comenzi care se anuleaza. In mod prestabilit UNDO anuleaza o comanda.

Command: U¿ - nu afiseaza mesaj si anuleaza rand pe rand o comanda.

  REDO nu are optiuni si functioneaza doar imediat dupa UNDO, anuland efectul acestei comenzi.

PURGE - realizeaza eliminarea obiectelor nedorite dintr-un desen care maresc dimensiunea fisierului si timpul necesar pentru incarcare.

Se pot elimina urmatoarele obiecte:

straturi (LAYERS);

tipuri de linii (LTYPES);

stiluri de text (STYLES);

stiluri de cotare (Dim Styles);

forme (SHAPES);

blocuri;

identificatori de aplicatii;

stiluri de multilinii.

Succesiunea invitatiilor este:

Command: PURGE¿

Purge unused Blocks / Dimstyles / Layers / Ltypes / Shapes / Styles / Appids / Mlinestyles / All:¿

Aceasta comanda nu sterge decat obiectele specificate, care nu sunt folosite in desen si programul cere confirmarea inainte de a sterge un element.

  ARRAY Permite realizarea unor matrice de obiecte, fie dreptunghiulare, fie polare.

Succesiunea invitatiilor este:

Command:ARRAY ¿

Select objects: (selectia obiectelor care se vor multiplica)¿

Rectangular or Polar array (R/P) <R>: - se selecteaza tipul de matrice.

R - apar urmatoarele mesaje:

Number of rows <1>: - numar de linii.

Number of columns <1>: - numar de coloane.

Unit cell or distance between rows - distanta dintre linii sau dimensiunea casutei.

Distance between columns - distanta dintre coloane.

Valorile pozitive multiplica obiectele selectate deasupra si la dreapta, iar valorile negative plaseaza matricea dedesubt si la stanga obiectelor originale.

P - apar invitatiile:

Center point of array: - se indica punctul de centru in jurul caruia programul AutoCAD copiaza obiectele.

Number of items: - numarul de elemente, inclusiv obiectul selectat.

Angle to fill (+ = c c w, - = c w) <360> - se indica pe a cata parte din cerc vor fi distribuite obiectele copiate.

Implicit, se considera ca este un cerc intreg. Daca se introduce valoarea 0, se pot indica unghiurile dintre copii.

Rotate object as they are copied ? <Y> - rotirea obiectelor fata de centrul cercului.

3.3. Vizualizarea unui desen

  REDRAW permite curatarea ecranului dupa editare. Comanda poate fi transparenta (se poate executa in interiorul altei comenzi) daca este precedata de apostrof.

Command: REGEN permite regenerarea desenului. Nu se regenereaza layerele inghetate. Se poate realiza si regenerare automata cu comanda REGENAUTO.

Command: VIEWRES (View Resolution) - controleaza regenerarea desenului si aspectul curbelor in desen.

Viteza redimensionarilor si regenerarile sunt controlate in doua moduri:

- redimensionari rapide (fast zooms) - pot fi ON sau OFF;

- finetea trasarii curbelor (numarul de vectori drepti din care este alcatuita curba pe monitor) Tiparirea nu este afectata.

Apar mesajele:

Do you want fast zooms ? <y>¿

Enter circle zoom percent (1-20000) <100>:¿

Command: ZOOM ¿

All / Center / Dynamic / Extends / Left / Previous / Vmax / Window / <Scale (x/xP)>:¿

Semnificatia fiecarei optiuni este descrisa in continuare.

All - afiseaza desenul pana la limitele sau marginile sale stabilite cu comanda LIMITS.

Center - se creeaza o noua vedere a desenului si trebuie precizat punctul central pentru noua vedere.

Center point: <indicarea centrului>¿

Magnification or Height < >:¿

- o valoare urmata de x indica de cate ori se modifica scara unui desen si este denumita putere de redimensionare. >1 = marire; <1 = micsorare.

- o valoare fara x este considerata inaltimea noii vederi, in unitatile de masura curente.

Dynamic - permite o redimensionare dinamica prin intermediul unei casete de vizualizare (view box) care se pozitioneaza in fereastra in care dorim sa fie afisata.

  Extends - redimensioneaza partea din desen care are obiecte. Produce regenerare.

Left - creeaza o noua vedere, redimensionata, daca se specifica noua pozitie a cursorului din stanga-jos si inaltimea imaginii.

Left point: (indicarea punctului din stanga-jos)¿

Magnification or Height < >: (la fel ca la Zoom Center) ¿

Previous - se comuta pe informatiile din vederea anterioara. Pot fi aduse pe ecran 10 imagini anterioare.

Vmax - micsoreaza imaginea pana cand apar limitele ecranului virtual al desenului, fara regenerare.

Window - se indica o fereastra de redimensionare.

Pan - realizeaza deplasarea imaginii. Se utilizeaza atunci cand pe ecran dorim sa apara o parte a desenului care este in afara ferestrei de vizualizare. Comanda PAN cere utilizatorului indicarea distantei pe care se va face deplasarea, prin indicarea vectorului de deplasare.

3.4. Tehnici avansate de desenare si editare

Point - permite crearea unor entitati punctuale, denumite "puncte permanente".

Marimea si stilul punctului se pot modifica prin intermediul variabilelor PDSIZE si PDMODE.

Optiunile grafice pentru stilul punctului pot fi vizualizate cu ajutorul casetei de dialog Point Style, care poate fi activata tastand Ddtype la invitatia Command.

Punctul (ca entitate) poate avea urmatoarele stiluri grafice:

Observatie: daca se modifica stilul de punct intr-un desen toate punctele sunt afisate cu stilul curent, chiar daca au fost create anterior cu alt stil.

Marimea punctului poate fi modificata cu PDSIZE, exprimandu-se in unitati absolute sau relative.

DIVIDE - realizeaza divizarea unui obiect de tip: linie, arc, cerc, coroana circulara, polilinii, curbe spline si elipse.

Precizia este de 14 zecimale (ca toate celelalte functii AutoCAD). Aceasta comanda plaseaza obiecte punctuale pe obiect, la distante egale; cursorul se poate plasa pe ele cu ajutorul modului Object Snap Mode.

Succesiunea comenzilor este:

Command: DIVIDE¿

Select object to divide:¿ (selectie)

<Number of segments> / Block: ¿ (se precizeaza numarul de segmente in care va fi impartit obiectul).

Aceasta comanda permite inserarea unor blocuri in fiecare punct de diviziune, daca se raspunde cu B la invitatia anterioara.

Block name to insert: (se tasteaza numele blocului pentru inserare)

Align block with object ? <Y>: Daca se tasteaza Y, AutoCAD roteste blocul pentru a urmari conturul obiectului.

Number of segments: (se precizeaza numarul de segmente).¿

MEASURE - este similara cu DIVIDE, cu deosebirea ca aceasta comanda plaseaza obiecte punctuale in intervale precizate de utilizator, fara obligativitatea ca acestea sa fie egale.

Succesiunea comenzilor este:

Command: MEASURE ¿

Select object to measure: ¿ (selectie)

<Segment lenght> / Block: (distanta)

b ¿

<Block name to insert>: - se tasteaza numele blocului

Align block with object <y>: - y - roteste blocul pentru a-l alinia cu obiectul.

DONUT sau DOUGHNUT - permite construirea inelelor si a cercurilor pline, cu grosime.

Succesiunea comenzilor este:

Command: DONUT¿

Inside diameter <Current>: - se precizeaza noul diametru interior

Outside diameter <Current>: - se precizeaza diametrul exterior

Center of doughnut: - se precizeaza centrul altui inel sau ¿ pentru iesirea din comanda.

ELLIPSE - permite desenarea elipselor.

Succesiunea comenzilor este:

Command: ELLIPSE¿

Arc/Center/<Axis end point 1>: - se precizeaza primul capat al unei axe.

Axis endpoint 2: - se precizeaza celalalt capat.

<Othet axis distance> / Rotation: Al treilea punct este de pe a doua axa

R¿

Rotation around major axis - se introduce unghiul de rotatie.

Sau:

ELLIPSE

Center of ellipse: (se precizeaza pozitia centrului)¿

Axis endpoint: (se precizeaza capatul primei axe)

<Other axis distance> / Rotation: (capatul celei de a doua axe sau o axa de rotatie)

Se pot construi si arce de elipsa cu optiunea ARC a comenzii ELIPSE

  a¿

<Axis end point 1> / Center: - capatul unei axe

<Axis end point 2>: - celalalt capat

<Other axis distance> / Rotation: - capatul celei de-a doua axe.

Parameter / <Start angle>: de unde incepe arcul

Parameter / Included / <end angle>: unde se sfarseste.

Command: SKETCH¿ - este utilizata pentru a desena cu mana libera

Record increment <0.10>: (se precizeaza un increment sau se confirma valoarea curenta)

Incrementul inregistrarii determina valoarea distantei pe care se deplaseaza dispozitivul de desenare.

Sketch Pen eXit Quit Record Erase Connect . Semnificatia optiunilor este urmatoarea:

Pen - ridica si coboara penita;

eXit - incheierea comenzii si inregistrarea partii desenata cu mana;

Q - incheie comanda fara inregistrare;

R - se inregistreaza desenul fara incheiera comenzii;

E - stergerea liniilor temporare sau o parte a lor;

C - coboara penita si continua desenarea din punctul final al ultimei linii desenate cu mana libera.

- deseneaza un segment intre punctul final al ultimei linii trasate si pozitia curenta a penitei.

  TEXT sau DTEXT sau MTEXT

Creeaza posibilitatea introducerii unui text sau a unui comentariu intr-un desen.

Inainte de introducerea textelor, se definesc stiluri de scriere cu comanda:

Command: Style:¿

Text style name (or ?) <STANDARD>: - se introduce numele stilului ales, se selecteaza un font pentru text, o inaltime a textului.

Stilul de scriere poate fi mult mai usor definit cu ajutorul casetei de dialog TEXT STYLE.

Command: text¿

Justify / Style / <Start point> j

Align / Fit / Center / Middle / Right / TL / TC / TR / ML / MC / MR / BL / BC / BR:

Pozitionarea la stanga este cel mai des utilizata, urmata de centrare.

Daca nu se precizeaza altfel, programul AutoCAD foloseste coltul din stanga-jos al textului ca punct de desenare;

La dreapta - coltul din dreapta-jos ca punct de inserare;

Centrat - se centreaza textul intr-un punct al desenului;

Middle - utilizeaza mijlocul exact al textului ca punct de inserare;

TL - top left;

ML - middle left . etc.

Optiunile Alig, Fit realizeaza umplerea cu text a spatiului intre doua puncte precizate.

Fit - extinde sau comprima textul;

Align - ajusteaza si inaltimea textului pentru a mentine propozitia intre inaltime si lungime.

Command: TEXT sau DTEXT¿

Justify / Style / <Start point>: j

Align / Fit / . .

Center point: . ¿

Height <0.2>: . ¿

Rotation angle <0>: . ¿Text: <se tasteaza textul>

Pentru utilizarea caracterelor speciale se folosesc coduri. Astfel, folosind urmatoarele combinatii de semne se pot inscrie unele elemente in textele ce insotesc desenele:

%%o - (Overscore) - linie deasupra textului;

%%u - (Underline) - subliniere;

%%d - simbol grade;

%%p -

%%c - Æ

Codurile pot fi accesate si din caseta MultilineTEXT

  BHATCH - permite hasurarea unor portiuni din desen, precizandu-se stilul de hasurare si limitele zonelor care se hasureaza.

La lansarea comenzii BHATCH se selecteaza sau se defineste modelul de hasura folosit. Exista trei tipuri de modele:

1. Predefinite, care se aleg din urmatoarea caseta de dialog:

2. Definite de utilizator (User Defined)

3. Personalizare, care se aleg din urmatoarea caseta de dialog:

Un model de hasura are anumite proprietati (unghiul, distanta) care pot fi stabilite de utilizator in functie de necesitati.

Se defineste apoi conturul zonei de hasurare (Boundary). Exista mai multe optiuni:

Pick points (selectarea unui punct) - se detecteaza automat granitele prin selectarea unor puncte interne.

<Select internal points>: . ¿

Select objects: - are rezultate nedorite daca obiectele se suprapun sau se prelungesc unele peste altele.

Hasura poate fi previzualizata (Preview), iar daca rezultatul este cel dorit se poate opta pentru Apply (realizarea acesteia).

3.5. Cotarea desenelor

Cotele sunt colectii de obiecte specifice: linii, arce, texte, solide, blocuri.

3.5.1.Elementele caracteristice ale cotelor

1. Punctele de referinta - indica de unde incepe si unde se termina dimensiunea care se coteaza;

2. Liniile ajutatoare (Extension Lines) - se traseaza intre punctele de referinta si linia de cota;

3. Sagetile - sunt pozitionate la capatul liniei de cota;

4. Liniile de cota - se sprijina pe liniile ajutatoare si deasupra lor se plaseaza textul cotei;

5. Cota text care contine distante sau unghiuri;

6. Marcajul pentru centru se utilizeaza pentru evidentierea centrelor cercurilor;

7. Linia de indicatie (Leader) - utilizata pentru diverse indicatii ce insotesc cotarea.

3.5.2. Stilurile de cotare

Permit utilizatorului sa defineasca:

1. Modul in care vor fi cotate elementele;

2. Aspectul cotelor.

Ideea este de a realiza un sistem unitar de cotare care sa reflecte standardul de cotare al tarii.

Un stil nou creat are un nume si poate fi salvat si utilizat ori de cate ori se doreste cu ajutorul casetei Dimension Styles.

Geometria cotelor - din caseta Dimension Styles se pot modifica parametrii care controleaza felul in care sunt generate liniile de cota, liniile ajutatoare de cota, sagetile, marcajele de centru.

Liniile de cota - pot apare pe ecran sau nu;

Spatierea liniilor de cota - se refera la spatiul orizontal si vertical dintre doua cote succesive fata de aceeasi baza de referinta (DIMLI - distanta, DIMLI = 7)

Culoarea liniei de cota;

Suprimarea liniilor ajutatoare

Prelungirea liniilor ajutatoare peste linia de cota (DIMEXE = 2);

Distanta de la origine - punctul din care incepe sa fie trasata linia ajutatoare, fata de punctul de referinta (DIMEXO = 0);

Culoarea liniei ajutatoare

Stilurile pentru sageti, marimea sagetilor (DIMASZ);

Marcarea centrului (DIMCEN);

Factorul de scara al cotei.

Formatul liniilor de cota

Din caseta de dialog Dimension Styles se alege fila Format.

Optiunea User Defined - ofera posibilitatea de a preciza de fiecare data amplasamentul textului cotei fata de linia de cota (DIMPUT);

Optiunea Force Line Inside - forteaza aparitia liniei de cota intre liniile ajutatoare, indiferent de distanta dintre punctele cotate (DIMTOFL - OFF este implicit, iar ON se plaseaza intre liniile ajutatoare);

Optiunea Fit (incadrare) - introduce sagetile si textul intre liniile ajutatoare;

Alinierea pe orizontala (Horizontal Justification) - determina pozitionarea pe orizontala a textului cotei fata de linia de cota si fata de cele ajutatoare;

Exista urmatoarele optiuni:

- Centered (centrarea) - textul cotei este plasat la mijlocul liniei de cota;

- 1^st Extension Line - textul cotei este plasat langa prima linie ajutatoare;

- 2^nd Extension Line - textul cotei este plasat langa a doua linie ajutatoare;

- Over 1^st Extension Line - textul cotei este plasat deasupra unei linii ajutatoare sau Over 2^nd Extension Line - textul cotei este plasat deasupra celeilalte linii ajutatoare.

DIMTAD = ON daca textul cotei este centrat si OFF, textul este plasat implicit.

Textul cotei - orientarea textului fata de linii (Inside Outside) DIMTIH = ON implicit; OFF textul aliniat cu cota.;

Alinierea pe verticala (Vertical Justification). Exista urmatoarele optiuni:

- Centered (centrare) - mijlocul cotei in mijlocul liniei de cota;

- Above (deasupra) - textul deasupra liniei de cota;

- Below (dedesubt) - textul sub linia de cota;

- JIS (standard Japonez).

(DIMTVP)

Formatul cotelor

Din caseta de dialog Dimension Styles se alege fila Annotation

Unitatile principale:

- precizia, tipul (Decimal, Engineering, Fractional etc.);

- suprimarea zerourilor;

- unghiurile;

- scara cotelor.

Pentru indicarea preciziei se pot folosi tolerante la dimensiuni. Exista mai multe optiuni:

1. None - nu se adauga informatii privind toleranta;

2. Symmetrical - afiseaza valoarea tolerantei;

3. Deviation - valori diferite pentru:

+ (abatere superioara Upper Value);

- (abatere inferioara Lower Value).

4. Limits - doua valori in locul unui text de cota.

5. Basic - se creeaza cote de baza.

Cotarea liniara

  DIMLINEAR - cote orizontale si verticale.

Succesiunea comenzilor este:

Command: DIMLINEAR ¿

Se selecteaza originile celor doua linii ajutatoare prin indicarea punctelor de referinta sau se selecteaza un obiect (LINE sau ARC) si AutoCAD depisteaza automat punctele de referinta.

Cote aliniate

  DIMALIGNED - se creeaza linii de cota paralele cu obiectul inclinat si linii de cota ajutatoare perpendiculare pe obiect.

Se selecteaza doua puncte sau se selecteaza obiectul (LINE) (ARC).

Cote inlantuite

  DIMCONTINUE - cote in lant;

  DIMBASELINE - cote cu aceeasi baza de cotare.

Cotarea cercurilor si a arcelor de cerc

  DIMRADIUS;

DIMDIAMETER.

Se selecteaza arcul sau cercul. Cotele vor fi precedate de simbolurile obligatorii R si Æ

Cotarea unghiurilor

  DIMANGULAR ¿

Se selecteaza doua linii neparalele, apoi se indica locul in care va fi plasata cota.

Un arc - sunt folosite punctele de inceput si de sfarsit pentru a construi unghiul.

Un cerc si un punct definit de utilizator.

Trei puncte (primul punct este varful unghiului).

Alte comenzi de cotare

Cote oblice - cu comanda OBLIQUE se modifica aspectul unei cote, prin precizarea unui unghi de inclinare.

Liniile de indicatie

- se realizeaza cu comanda LEADER

From point: (punctul de start)¿

To point: (capatul)¿

To point (Format / Annotation / Undo) <Annotation>: se alege o optiune din sirul de mai sus:

Implicit - Annotation (sau ¿ pentru optiuni) se inscrie textul sau se apasa ¿ pentru a fi afisata lista cu optiuni:

Tolerance / Copy / Block / None / <Mtext>:

- se introduce textul;

- None - linie de indicatie fara adnotare;

- Block - se insereaza blocuri;

- Copy - se copiaza texte, alte entitati care vor fi plasate la capatul liniei de indicatie;

- Tolerance - se creeaza indicatii de control ce contin tolerante geometrice.

Format - aceasta optiune permite stabilirea unui format pentru linia de indicatie.

Apar optiunile:

Spline / Straight / Arrow / None / <Exit>:¿

- n - none (linie de indicatie fara sageata;

- a - linie de indicatie cu sageata in punctul de inceput;

- st - linie de indicatie formata din segmente de dreapta;

- s - optiunea Spline - linie de indicatie formata din curbe spline.

Undo - se indeparteaza ultimul punct al liniei de indicatie.

Tolerante geometrice

Spre deosebire de tolerantele dimensionale, tolerantele geometrice se inscriu pe desen sub forma unui set de control al elementului (feature control frame) alcatuit din casete ce contin diverse simboluri geometrice si valori care descriu forma materialului, pozitia sau excentricitatea.

  TOLERANCE¿

Se selecteaza simbolurile pentru tolerantele geometrice.

3.6. Utilizarea poliliniilor

O polilinie este un obiect compus dintr-un numar oarecare de segmente (linii drepte) si curbe (arce) racordate.

  PLINE¿

From point: . ¿ (se indica punctul de start)

Arc / Close / Half Width / Lengh / Undo / Width / <End point of Line>:

Arc - lanseaza o alta lista de optiuni:

Angle / CEnter / Close / Direction / Half width / Line / Radius / Second point / Undo / Width / <End point of arc>:

- Angle - se precizeaza unghiul la centru corespunzator arcului;

- CEnter - se precizeaza centrul arcului si apoi se construieste arcul printr-unul din procedeele cunoscute;

- Close - realizeaza inchiderea automata a arcelor de cerc;

- Direction - permite modificarea directiei spre care va porni arcul prin selectarea unui punct pe directia dorita;

- Half width - permite precizarea jumatatii grosimii totale a poliliniei;

- Line - se revine la segmentele de dreapta;

- Radius - se precizeaza marimea razei;

- Second point - se construieste arcul prin precizarea a trei puncte ale sale;

- Undo - sterge ultimul arc desenat dintr-o polilinie; fara paasirea comenzii;

- Width - se precizeaza grosimea poliliniei.

Close - inchide automat ppolilinia, conectand ultimul punct cu primul.

Half width - se precizeaza jumatatea grosimii de inceput si de sfarsit. Daca se introduc valori diferite se vor obtine segmente sau arce care se subtiaza sau se ingroasa.

Lengh - se deseneaza un segment de dreapta de lungime data pe aceeasi directie cu cel anterior, sau tangent la arcul desenat anterior.

Undo - sterge din polilinie ultimul segment desenat.

Width - se precizeaza grosimea poliliniei, precizand grosimea de inceput si de sfarsit.

C: BOUNDARY¿ - permite crearea unei polilinii de contur dintr-un numar de obiecte separate prin selectarea unui punct interior.

3.7. Editarea poliliniilor

  PEDIT ¿

Select polyline . ¿

Close / Join / Width / Edit vertex / Fit / Spline / Decurve / Ltype gen / Undo / eXit <X>:¿

Close - se inchide polilinia (daca este deschisa);

Open - se deschide polilinia (daca este inchisa);

Join - se ataeaza unei polilinii care se editeaza alte linii, arce, care sunt cap la cap;

Programul comunica numarul de segmente pe care le-a atasat poliliniei.

Width - se stabileste o grosime uniforma pentru intreaga polilinie;

Edit vertex - permite editarea punctelor de inflexiune ale unei polilinii. Se afiseaza o alta lista de optiuni.

Next / Previous / Breack / Insert / Move / Regen / Straighten / Tangent / Width / Exit <N>:¿

- Next - punctul urmator de inflexiune;

- Previous - punctul anterior;

- Breack - se sectioneaza polilinia in dreptul unui punct de inflexiune, obtinandu-se doua polilinii.

- Insert - se adauga noi puncte de inflexiune;

- Move - deplasarea punctelor de inflexiune;

- Regen - regenereaza polilinia;

- Straighten - se inlatura punctele de inflexiune;

- Tangent - se ataseaza o directie tangenta unui punct de inflexiune;

- Width - se ataseaza grosimi variabile diverselor componente ale unei polilinii;

- eXit - se revine la optiunile comenzii PEDIT.

Fit - deseneaza o curba continua care trece prin toate punctele de inflexiune selectate.

Spline - deseneaza o curba spline, utilizand punctele de inflexiune drept puncte de control.

Aspectul si generarea curbelor pot fi ajustate prin trei variabile de sistem.

Decurve - realizeaza liniarizarea unei curbe, inlocuind-o cu segmente de dreapta.

Ltype gen - permite modificarea tipului de linie pentru generarea curbelor. Apare o alta lista de optiuni:

Full / Pline / Linetype / On / Off <Off>:

- On se aplica un tip de linie pentru intreaga polilinie.

Undo - se anuleaza ultima comanda din PEDIT.

eXit - se paraseste comanda PEDIT si se revine la promptul Command.

3.7. Modificarea caracteristicilor obiectelor

CHANGE¿

Select object . ¿

Properties <Change point>:¿

Change point - permite modificarea punctului de inceput, de sfarsit, de inserare, textul (stilul acestuia), continutul textului.

Properties¿

Change what property: Color / Elev / Layer / Ltype / Ltscale / Thicness

3.8. Extragerea informatiilor din desen

AutoCAD permite extragerea unei cantitati mari de informatii dintr-un desen. Se pot lista:

Starea curenta a programului AutoCAD (STATUS)

Informatii referitoare la obiectele din desen (LIST)

Distante si unghiuri

Coordonatele unui punct de pe ecran

Aria unei anumite forme, perimetrul

Timpul in care s-a efectuat un desen.

Command: STATUS - se afiseaza starea programului AutoCAD, adica:

Numele desenului;

Numarul de obiecte din desen;

Limitele;

Inserarea punctului de baza;

Spatierea snap-ului;

Spatierea grid-ului;

Stratul, culoarea, tipul de linie, grosimea, elevatia;

Spatiul disponibil pe disc si dimensiunea fisierului de transfer, memoria fizica.

Daca se tasteaza STATUS la invitatia Dim, se obtine descrierea tuturor variabilelor de cotare.

Dupa afisarea casetei de dialog cu informatiile despre starea desenului, se revine la ecranul de desenare cu tasta F2.

Command: LIST sau DBLIST - furnizeaza informatii referitoare la obiecte.

LIST - informatii despre obiectele selectate.

DBLIST - se refera la listarea bazei de date si sunt afisate informatii despre toate entitatile din fisier.

Command : DIST - furnizeaza distanta dintre doua puncte, inclinarea dreptei determinata de cele doua puncte si valorile Dx, Dy, Dz.

Command: ID - permite determinarea coordonatelor unor puncte.

Point: . selectie ¿

Command: AREA - returneaza perimetrul si aria unei suprafete.

<First point> / Object / Add / Subtract:

First point - se selecteaza puncte pentru a defini un domeniu; este urmata de Next point ¿

Next point . ¿

Object - calculeaza aria obiectului selectat.

Add / Subtract - se aduna si se extrag obiecte incluse in/din aria calculata.

Command: DTIME - permite aflarea timpului de lucru afectat unui desen

Display / On / Off / Reset:

Informatiile afisate sunt urmatoarele:

- current time (ora si data curenta);

- created (data si ora la care a fost creat desenul);

- last updated (data si ora la care a fost actualizat ultima oara desenul);

- total editing time (perioada totala de lucru afectata desenului).

CAPITOLUL 4

UTILIZAREA SIMBOLURILOR

4.1. Utilizarea blocurilor

Blocul este un obiect de sine statator compus din multe alte obiecte.

Command: BLOCK ¿

Block name (or ?): - se introduce numele blocului;

Insertion base point: - selecteaza punctele de inserare utilizand mouse-ul sau prin coordonate.

Select objects: - se selecteaza toate obiectele care compun simbolul.

Obiectele initiale care au definit blocul sunt eliminate de pe ecran sau nu in functie de optiunile utilizatorului. Un bloc creat pe baza unui grup de obiecte poate fi folosit in fisierul in care a fost desenat. Se poate lucra mult mai usor cu caseta de dialog care se deschide la lansarea comenzii:

Pentru a lista blocurile din desenul curent se introduce mai intai comanda BLOCK si la invitatia:

Block name (or ?): se introduce un semn de intrebare ¿

Block (s) to list <*>: - se obtine lista blocurilor.

Un bloc creat pe baza unui grup de obiecte poate fi utilizat numai in desenul curent. Un bloc poate fi salvat intr-un fisier - bloc, cu comanda WBLOCK. Acesta nu este diferit de celelalte fisiere desen salvate. Avantajul este conferit de faptul ca acest bloc extern poate fi utilizat si in afara desenului curent.

4.2. Inserarea blocurilor intr-un desen

Dupa definirea unui bloc intr-un desen, acesta poate fi inserat in desen.

La inserarea unui bloc intr-un desen trebuie precizate patru lucruri:

Numele blocului sau al fisierului care urmeaza a fi inserat.

Punctul de inserare.

Factorii de scara ai blocului de-a lungul axelor x, y si z.

Unghiul de rotatie a blocului.

Command: INSERT ¿

Block name (or ?): se introduce numele blocului ¿ (din fisierul curent sau din biblioteca de simboluri).

Insertion point: . ¿ (punctul care se va suprapune punctului de baza indicat la crearea simbolului).

x Scale factor <1> / Corner / xyz: (optiunea x, factor de scara pe x; xyz factorii de scara pe xyz).

Rotation angle <0>:

Inserarea mai multor blocuri simultan se realizeaza cu comanda

Command: MINSERT (inserare multipla), care combina facilitatile comenzilor INSERT si ARRAY. Toate blocurile din matrice sunt recunoscute ca un singur obiect.

Avantaje: economie de timp si spatiu pe disc.

Command: MINSERT ¿

Block name (or ?): se introduce numele blocului)

Insertion point: (punctul de inserare)

x Scale factor <1> / Corner / xyz: - factor scara pe x

Y Scale factor (default = x): - factor de scara pe y

Rotation angle <0>: - unghiul de rotatie

Number of rows ( _ _ _ ) <1>: - numar de linii

Number of columns ( I I I) <1>: - numar de coloane

Observatie: blocurile create cu MINSERT nu pot fi explodate

Pentru descompunerea blocurilor in entitatile din acre au fost alcatuite, se foloseste comada EXPLODE.

Command: EXPLODE

Utilizatorului i se cere sa selecteze blocul (blocurile) care urmeaza a fi descompuse in parti componente. Daca blocula are atribute, atunci acestea isi pierd semnificatia. Daca se explodeaza o polilinie cu o anumita grosime, atunci elementele componente ale acesteia isi vor pierde grosimea.

4.3. Lucrul cu atribute

Blocurile pot fi perfectionate prin adaugarea unor noi obiecte numite: atribute.

Se ataseaza astfel blocurilor informatii sub forma de text, care pot fi extrase ulterior pentru a fi analizate intr-un programul de baze de date.

Pentru a crea un atribut se parcurg trei etape:

1. Se defineste atributul;

2. Se include definitia atributului ca parte a unui bloc;

3. Se insereaza blocul si se introduc datele ca raspuns la invitatiile atributului.

4.3.1. Definirea unui atribut

Command: ATTDEF

Orice atribut are:

eticheta (Tag) = numele atributului;

invitatie (Prompt)

valoare (Value)

In linia de comanda se afiseaza urmatoarea succesiune de invitatii:

Atribute modes - invisibile: N Constant: N Verify: N Preset N

Enter (ICVP) to change, Return when done:

Pentru a comuta un mod din starea N in starea Y, se tasteaza prima litera a modului respectiv urmata de enter.

Invisibile - atributul este invizibil la inserare. Pot fi modificate ulterior sau pot fi afisate ulterior cu comanda ATTDISP;

Constant - atributele primesc intotdeauna aceeasi valoare la inserare si nu pot fi modificate;

Verify - atributele cu berificare; se cere confirmarea inainte de inserare;

Preset - atributele au valor prestabilite, dar pot fi modificate ulterior.

Dupa ajustarea modurilor se trece la restul parametrilor:

Attribute tag:

Attribute prompt:

Default attribute value:

Punctul de inserare: - se precizeaza locul in care va apare atributul in desen.

Justify / Style / <Start point>:

- J - optiuni de aliniere ale programului AutoCAD;

- S - stilul de scriere;

- punct de incarcare.

Text height:

Rotation angle:

4.3.2. Modificarea definitiei unui atributului

Se pot modifica cu ajutorul comenzii DDEDIT, inainte de transformarea acestuia in bloc. Daca a fost transformat in bloc, un atribut se explodeaza mai intai si abia apoi se modifica definitia acestuia.

<Select a text or ATTDEF object> / Undo:

Se modifica pe rand:

- eticheta;

- invitatia;

- valoarea.

Modificarea atributelor intr-un bloc se poate face cu comenzile:

1. Command: ATTEDIT¿

Edit attributes one at a time ? <Y> - modifica atributele pe rand;

Y Block name specification <*>:

Attribute tag specification <*>:

Attribute value specification <*>:

Select atributes: ¿

Este afisat numarul de atribute selectate si este lansata invitatia:

Value / Position / Height / Angle / Style / Layer / Color / Next: <N>:

N Se modifica global toate atributele.

2. Command: ATTDISP¿ - se modifica parametrii de afisare prestabiliti.

Normal / ON / OFF / <Normal>:

N - lasa nemodificate modurile de afisare declarate la crearea atributelor;

ON - face toate atributele vizibile;

OFF - face toate atributele invizibile.

3. Command: ATTREDEF¿

Comporta trei etape:

a) se copiaza sau se insereaza si se explodeaza blocul;

b) se creeaza, se modifica definitiile atributelor;

c) se lanseaza ATTREDEF si se redefineste blocul cu modificarile necesare.

CAPITOLUL 5

APLICATII

Crearea primului desen

Trasarea chenarului si executarea indicatorului

Obiective:

- Crearea unui nou desen;

- Stabilirea limitelor de desenare si a unitatilor de masura;

- Utilizarea instrumentelor de desenare AutoCAD;

- Trasarea liniilor;

- Curatarea de marcatori;

- Salvarea desenului.

1. Pentru crearea unui nou desen se selecteaza butonul NEW din bara de instrumente standard. In caseta de editare New Drawing Name se introduce numele noului fisier care va fi "Chenar" si care va avea drept destinatie directorul grupei din care faceti parte (creat in prealabil). Extensia fisierelor AutoCAd este .dwg si nu trebuie introdusa de la tastatura, atribuindu-se automat oricarui desen executat sub mediul AutoCAD.

2. Inainte de a trece la stabilirea limitelor de desenare, se stabilesc unitatile de masura, fie introducand de la tastaura DDUNITS, fie alegand din meniul derulant DATA, UNITS. Se selecteaza unitatea de masura dorita pentru desenul propus, in acest caz fiind Decimal.

Comanda utilizata pentru stabilirea limitelor de desenare este LIMITS si poate fi accesata direct de la tastatura sau din meniul derulant DATA alegand Drawing Limits.

I se cere utilizatorului sa introduca limitele spatiului de desenare, precizand coordonatele coltului din stanga jos si ale coltului din dreapta sus. Coordonatele se indica in unitatile de masura adoptate, separate prin virgula.

Pentru a vizualiza pe desen limitele suprafetei de desenare, din comanda ZOOM se alege optiunea ZOOM ALL.

3. Instrumentele de desenare AutoCAD furnizeaza mijloace auxiliare care servesc la cresterea eficientei desenarii. Acestea sunt: GRID, COORDS, ORTHO, SNAP.

Modul de lucru

I Initializarea spatiului de lucru

Comanda: UNITS - selectarea unitatilor si conventiilor de masurare

- scientific

- decimal *

- engineering

- architectural

- fractional

- alegerea sistemului de masurare a unghiurilor; (grade; grd, min, sec; radiani)

- alegerea directiei unghiului 0 si a sensului pozitiv de masurare a unghiurilor.

Comanda: LIMITS - permite stabilirea limitelor de desenare prin precizarea coordonatelor colturilor din stanga-jos si dreapta-sus (in WCS).

Coordonatele colturilor sunt: (0,0); (420,237).

Optional:

GRID - permite vizualizarea unei retele rectangulare de puncte prin precizarea densitatii punctelor.

Pentru vizualizarea intregului spatiu de lucru se utilizeaza comanda ZOOM cu optiunea ALL.

Observatie: Modul de afisare permanenta a coordonatelor se activeaza cu combinatia de taste ctrl+D.

II Trasarea chenarului

Command: PLINE

From point: 10, 10 ¿

Arc / close / Half /width / Lenght / Undo / Width / < Endpoint of Line > ¿

Arc / close / . . . . . . . . . . . . . : @ 0,277¿

Arc / close / . . . . . . . . . . . . . : @ - 400,0¿

Arc / close / . . . . . . . . . . . . . : C

Modificarea grosimii liniei cu care s-a trasat chenarul se realizeaza cu ajutorul comenzii:

Command: PEDIT

Select polyline: (se selecteaza polilinia)

Close / Join / Width / Edit nod / Fit Curve / Spline curve / Decurve / Undo / exit < x > : W¿

Enter new width for all segments: 0.5¿

Close / Join / Width/ . . . . . . . . .;¿

III Trasarea indicatorului

C: PLINE:

From point: 225,10¿

Arc / close / . . . . . . . . . . . . . : @ 0,56¿

Arc / close / . . . . . . . . . . . . . : @ 185,0¿

Arc / close / : ¿

C: PLINE:

From point: 225,50¿

Arc / close / . . . . . . . . . . . . . : @ 185,0¿

Arc / close / . . . . . . . . . . . . ..:¿

C: OFFSET

Offset distance or Through < >

Select object to offset: (se selecteaza polilinia trasata anterior).

Slide to offset: (se marcheaza zona in care se face trasarea)

C: LINE

From point: 225,62¿

To point: @ 185,0¿

To point:

C: COPY (asigura efectuarea de copii multiple pentru obiectele selectate de utilizator, fara a fi necesara reselectarea originalului)

Select objects: (se selecteazaaentitatea)

< Base point or displacement > / Multiple: M

Base point: End

of (se selecteaza entitatea)

Second point of displacement: @ 0, -4¿

Second point of displacement: @ 0, -8¿

Second point of displacement: @ 0, -16¿

Second point of displacement: @ 0, -20¿

Second point of displacement: @ 0, -24¿

Second point of displacement: @ 0, -28¿

Sau:

C: OFFSET

Offset distance or Throught < >

Select object to offset: (selectia II)

Side to offset: Se marcheaza zona in care se face trasarea

Se repeta pana cand se construiesc toate paralelele

Sau:

C: ARRAY

(efectuarea de copii multiple dispuse rectangular sau circular)

Select object: se selecteaza linia

Rectangular or Polar array (R/P): R¿

Number of Rows ( . ): 8¿

Number of Columns ( ): 1¿

Unit cell or distance between rows: -4

Se traseaza in acelasi mod toate celelalte linii si se modifica grosimile liniilor cu comanda PEDIT. Pentru stergerea portiunilor din linii care au fost trasate in plus se utilizeaza comanda TRIM care solicita utilizatorului indicarea muchiilor taietoare si a portiunilor din drepte situate intre acestea. Alte comenzi utilizate: ERASE, REDRAW .

Se mai utilizeaza si modul de fixare pe obiecte SNAP cu optiunile MID, END, ORTHO.

Se salveaza fisierul creat, sub numele INDICATOR, intr-un director creat in prealabil si care va purta numele grupei.

5.2. Model de desenare pentru de instalatii electrice interioare pentru o locuinta

Se deschide aplicatia LabVIEW si se alege din Start from Scratch sistemul metric pentru deschiderea unei noi pagini.

Ecranul va arata astfel:

Pentru a putea incepe desenarea se apeleaza SNAP, GRID si ORTO pentru inceperea desenarii. Se observa ca pe ecran apare caroiajul dat de grid si pasul implicit (SNAP) va fi pe punctele gridului (10 mm). Functia ORTO nu ne lasa sa desenam liniile decat in pozitie orizontala sau verticala.

Se foloseste instructinea LINE pentru a desena conturul exterior al cladirii. Se foloseste o anumita scara pentru desenarea cladirii. In general la astfel de desene se foloseste scara 1:50 sau 1:100. Pentru scara 1:50 se tine cont ca 10mm de pe desen reprezinta 500 mm din constructie (1cm reprezinta 50 cm de pe constructie)

Se trage o linie pana la valoarea cea mai mare pe x si se da click se frange linia pana la cea mai mare valoare pe x si y se da click si se frange linia pe orizontala pastrand valoarea maxima a lui y dar se scade valoarea lui x la valoarea minima. Se da click si se revine in punctul initial.

Pentru conturul interior al cladirii s-a apelat functia RECTANGLE care face acelasi lucru ca mai sus dar diferenta este ca acest rectangle este considerat ca o singura entitate si la copiere sau mutare se muta toata entitatea. Pentru a scapa de acest inconvenient se apeleaza functia EXPLODE care imparte acest dreptunghi in liniile componente.

Deoarece pasul (SNAP) este prea mare se seteaza la 1mm dand click dreapta pe functia Snap si alegand Settings.

Folosind functia COPY se copiaza peretii interiori folosind conturul interior al cladirii. Grosimea peretilor interiori este mai mica decat cea a peretilor exteriori ai cladirii.

Pentru a elimina zidurile in plus si a creea continuitate pentru zidurile existente se face o taiere selectiva folosind functia TRIM.

Se trece la realizarea ferestrelor, folosind functia LINE, TRIM si MOVE. Se traseaza cu LINE un contur in forma de U care are latimea egala cu latimea ferestrei.

Se muta linia transversala in interiorul golului de fereastra si se considera ca aceasta linie reprezinta o foaie de geam.

Se copiaza foaia de geam pentru a realiza un geam in sistem termopan (doua foi de geam intre care se afla un strat izolator de aer sau un alt gaz).

Se taie liniile care ies in afara zidului folosind functia TRIM.

Fereastra realizata astfel se poate copia (functia COPY) in locurile necesare si se poate mari sau micsora in functie de dimensiunile reale.

Pentru locurile unde peretele are o alta orientare decat peretele initial se foloseste functia ROTATE pentru aducerea pe pozitie.

Ferestrele se micsoreaza sau se maresc folosind functiile MOVE, TRIM sau EXTEND

Pentru micsorarea ferestrei s-a folosit functia TRIM

Pentru realizarea usilor se face in mod asemanator ca si la ferestre folosind functia LINE.

Se foloseste functia TRIM pentru a delimita golul de usa. Dupa trimare ramane un segment de linie care are aceeasi dimensiune cu golul de usa. Folosind functia MOVE se transfera aceasta linie in golul de usa la mijlocul peretelui

Aceasta linie se roteste oblic pe o directie oarecare, folosind functia ROTATE cu punctul de sprijin in locul destinat balamalei usii reale.

Pentru a trasa arcul pe care se deplaseaza usa se foloseste instructiunea ARC din meniul Draw - Arc - Start, End, Direction. Pentru a prinde varful usii se foloseste functia OSNAP.

Directia arcului va fi tangenta la golul de usa, respectiv perpendiculara pe peretele pe care se gaseste usa pozitionata

Pentru cazul usilor duble se foloseste functia MIRROR, fara a sterge sursa dupa care s-a facut oglindirea.

Pentru restul usilor se poate repeta procedeul descris anterior pentru creerea usilor sau se poate copia usa realizata anterior si insera in locurile necesare. Instructiunile utilizate pentru aceste operatiuni sunt: Copy, Rotate, Move, Trim si Extend.

In final desenul va arata astfel:

In general zidaria se coloreaza si pentru acest lucru se foloseste functia Hatch alegand textura (pattern) SOLID, si o culoare convenabil aleasa din paleta de culori.

Functia Add: Pick Points selecteaza contururile inchise care reprezinta zidurile noastre. Exceptie vor face peretii care se afla sub golurile de geam.

Dupa hasurare desenul va arata astfel:

Se trece la realizarea instalatiei electrice pornind de la realizarea corpurilor de iluminat, Prizelor si intrerupatoarelor.

Se foloseste functia CIRCLE pentru trasarea unor cercuri cu raza 4, 3 si 1 mm pentru a crea simbolurile corespunzatoare pentru corpurile de iluminat cu lampi cu incandescenta respectiv prize cu sau fara contact de protectie si intrerupatoare monopolare sau bipolare.

Cercul pentru simbolul de corp de iluminat cu incandescenta se taie cu doua diametre perpendiculare, se trimeaza si se roteste la 45 de grade. Se folosesc functiile LINE, TRIM, ROTATE.

Pentru prize se taie cercul aferent cu o linie si se trimeaza dupa aceasta linie obtinand o jumatate de cerc. Prin mutarea liniei dupa care s-a executata taierea tangent la mijlocul jumatatii de cerc obtinute anterior se realizeaza simbolul pentru priza cu contact de protectie (pamantare). Prin eliminarea acestei linii se obtine simbolul pentru priza fara contact de protectie.

Pentru intrerupatoare monopolare (cu un singur buton) din centrul cercului cu raza de 1mm se traseaza o linie oblica de 10 mm si in varful ei se desenaza o linie orizontala de 3 mm. Daca se foloseste un intrerupator bipolar (cu doua butoane) se dubleaza liniuta de 3mm ca in desenul de mai jos. Recomand folosirea intrerupatoarelor bipolare si a priselor cu contact de propectie in aceasta faza pentru ca la final se pot sterge eventualele elemente nefolositoare in desen folosind functia ERASE.

Dupa ce au fost create aceste simboluri folosind functia COPY se pozitioneaza aceste simboluri in locurile necesare, urmand ca la creerea circuitului sa se roteasca si sa se aseze pe pozitia finala.

Pentru crearea corpurilor de iluminat cu tuburi fluorescente se foloseste functia polylinie PLINE la care cu optiunea W se poate schimba grosimea de lucru. Corpul de iluminat au lungimea standardizata in functie de tipul de lampa care le echpeaza. La desenare se tine cont de lungime iar simbolul de baza are forma literei I pe care se trag cu LINE un numar de liniute oblice in functie de numarul de tuburi care echipeaza corpul de iluminat

Pentru realizarea tabloului electric se foloseste functia RECTANGLE, LINE si HATCH. Cu RECTANGLE se construieste un mic dreptunghi iar cu LINE se traseaza una din diagonalele acestuia. Cu functia HATCH se coloreaza in negru o jumatate de dreptunghi delimitata de diagonala trasata anterior

Din tabloul electric folosind functia PLINE si o anumita culoare se deseneaza un circuit prin trasarea liniei care simbolizeaza cablurile sau conductoarele pe langa peretii cladirii. Se considera aceasta reprezentare pentru a respecta succesiunea operatiilor care se fac in constructiile reale (mai intai se executa zidaria si apoi se realizeaza instalatia electrica pe zidaria existenta).

Simbolurile copiate anterior aferente acestui circuit se vor muta (MOVE) si roti (ROTATE) astfel incat sa ajunga pe pozitia lor in circuit.

Pentru a nu incarca prea mult desenul nu se vor reprezenta elementele aditionale cum ar fi dozele de ramificatie si de aparat. Deoarece se alege un cod al culorilor pentru fiecare circuit in parte nu mai sunt necesare sariturile peste circuite deoarece se intelege ca acestea nu sunt legate unele de celelalte.

La fiecare intersectie a unui circuit de aceeasi culoare in practica va exista o doza de ramificatie si la fiecare aparat (priza sau intrerupator) care se monteaza ingropat sau aparent va exista o doza de aparat.

In mod asemanator se realizeaza si celelalte circuite. In cazul prezentat avem de a face cu trei circuite, si anume un circuit de iluminat pe care se pot instala maxim 12 corpuri de iluminat si doua circuite de priza pe fiecare fiind posibila instalarea a 7 locuri de priza.

Pentru a realiza mai usor desenul se poate apela la realizarea celor trei circuite pe layere (straturi) separate, iar zidaria pe un alt strat. Tot pentru usurinta recomand crearea circuitelor de priza si la final a circuitului de iluminat.

Dupa realizarea celui de al doilea circuit de priza desenul va arata astfel:

La final dupa realizarea circuitului de iluminat desenul va arata astfel:

Trebuie avut in vedere faptul ca intrerupatorul nu este pus decat pe un fir (in general faza) inainte de a ajunge la corpul de iluminat. In figura de mai jos este prezentat modul corect de a insera intrerupatoarele.

La intersectia celor trei linii: circuitul si cele doua linii care merg spre intrerupator si spre corp de iluminat se considera o doza de ramificatie. La intrerupator se considera o doza de aparat.

Pe un astfel de desen mai trebuie inscrisa si destinatia incaperilor si valoarea lampilor incluse in corpurile de iluminat. Pentru aceasta se foloseste functia MTEDIT. Scrisul pentru valoarea puterii lampilor va avea 2.5 mm iar cel pentru destinatia incaperilor va fi de 5mm. Este foarte usor sa se creeze un scris de 2.5 mm si sa se copieze acolo unde este necesar si sa se editeze textul.

Unde este necesar se poate marii scrisul folosind functia SCALE, cu factorul de marire 2.

In plus de acest desen este necesar sa se realizeze si o schema electrica monofilara care cuprinde Contorul de energie electrica activa sistemul de bare si pamantare si sigurantele pentru fiecare circuit precum si plecarea in fiecare circuit cu tipul de conductoare folosite lungimea circitului si eventual tipul de tub folosit pentru protectia circuitului.

Se foloseste tot polyline PLINE pentru desenarea acestei scheme. Pentru pamantare este necesar sa se foloseasca linia intrerupta care se poate gasi folosind Linetype management-ul asa cum este prezentat in desenul de mai jos.

Contorul este prezentat ca un dreptunghi cu o sageata care indica sensul de circulatie a curentului si simbolul kWh.

Fiecare circuit este colorat in culoarea folosita pe schema anterioara.

La final schema electrica monofilara va arata astfel:

Desenul final minimal va arata astfel:

REZUMAT

In lucrarea de fata este prezentat mediul de lucru AutoCAD si in special AutoCAD 2006 folosit la realizarea desenelor de instalatii electrice.

Se prezinta principalele instructiuni necesare pentru in lucrul in plan (bidimensional) cum ar fi instructiunile de editare: LINE, PLINE, ARC, CIRCLE etc, principalele instructiuni de editare a desenelor: MOVE, TRIM, EXTEND, ERASE, SCALE, etc. precum si utilizarea simbolurilor si lucrul cu blocuri.

O mare importanta in lucrul in AutoCAD o are lucrul individual in acest mediu de desenare si pentru a venii in ajutorul studentilor au fost prezentate cateva aplicatii pas cu pas.

In urma studiului acestei lucrari si executarea aplicatiilor studentii vor capata deprinderile necesare pentru realizarea desenelor in plan necesare in viitoarea meserie.

AUTOEVALUARE

BIBLIOGRAFIE

Aldea, S., Simion, I., Desen si grafica pe calculator, Editura BREN, Bucuresti, 2000

Beall, M. E., Fulmer, H. M., AutoCAD 14 - Fundamente, Editura Teora, Bucuresti, 1999

Bertoline, G. R., Fundamentals of CAD, a doua editie, Delmar Publisher Inc., 1988

Cohn, David, S.,   AutoCAD 12, Editura Teora, 1995

Petcu D., s.a. Principii ale Graficii pe Calculator Editura Excelsior, Timisoara, 1995

Simion, I., Aldea, S., Grafica asistata de calculator, Editura BREN, Bucuresti, 1998

Simion, I., Initiere in AutoCad si MicroStation, Editura BREN, Bucuresti, 1998

Zirbei, J. H., Combs, S. B., Utilizarea programului AutoCAD, versiunea 13 pentru Windows, Editura Teora, Bucuresti, 1996

*** Hello CAD-Fans, Editura FAST IMPEX, Bucuresti, 1991-1998

*** AutoCAD Release 10, 11, 12, 13, 14, 2000, 2002, 2006 User's Guide.