 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica |
| Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Gr.Sc. de Constructii - Montaj "Elie Radu"
Iunie 2008
Proiect
Pentru obtinerea certificatului de calitate profesionala nivelul 3
Specializare: Tehnician in contructii si lucrari publice
Tema: Zidaria simpla a aplicatiei 3 CAD si profilul transversal al unui drum
Argument
Prezentul proiect este intocmit in vederea obtinerii certificatului de calificare profesionala nivel 3.Tema proiectului se refera la specializarea "Tehnician in constructii si lucrari publice"si vizeaza competentele modulelor parcurse,in special "Constructii","Lucrari publice","Utilizarea Aplicatiilor CAD","Desen tehnic de constructii","Documentatia tehnico-economica" si" Proiectarea in constructii si lucrari publice"'.Astfel in prima parte a continutului proiectului este prezentat un element al unei cladiri iar in a doua parte definitoriu unui drum ca lucrare publica.
Zidaria simpla ,ca element structural al unei cladiri ,este prezentata ca o succixta documentatie tehnico-economica ce cuprinde:
- descrierea lucrarilor specifice executarii zidariei simple cu respectarea legii privind calitatea in constructii nr 10/1995.
-norme de tehnica securitatii muncii
-calculul economic afferent zidariei:antemasuratoare ,consum specific de material,necesar de materiale .
-Reprezentarea grafica a zidariei utilizand metodele traditionale:
-Comenziile si algoritmul de reprezentare grafica prin programul AutoCAD.
Partea a doua a continutului proiectului se refera la profilul transversal al unui drum.In reprezentarea grafica a profilului se evidentiaza elementele specifice drumului ,cum ar fi:latimea parti carosabile ,acostamente , rigole etc.Un aspect deosebit de important sa acordat realizarii pantelor de scurgere a apelor fluviale si nu numai.Biblografia cuprinde sursele imformationale si standardele necesare intocmirii proiectului iar in anexa sunt incluse cele doua planuri si prospecte
HG 300 pe 2006-securitatea si sanatatea muncii in constructii legea nr 10/1995 privind calitatea in constructii
I. Zidaria
1.Generalitati
1.1. Definitie
Element de constructie cu dimensiuni in plan considerabil mai mari decat grosimea, cu rol de preluare a incarcarilor verticale dar si a incarcarilor orizontale care rezulta din actiuni cum ar fi vantul sau seismul. Materialul de realizare porneste de la beton armat si poate ajunge pana la chirpici sau lut armat.
La lucrarile de constructii se utilizeaza numeroase tipuri de zidarii.
-zidarie din piatra naturala ,la care principalul material folosit este piatra naturala.
-zidarie din piatra artificiala ,la care principalul material folosit este obtinut pe cale artificiala din amestecul unuia sau mai multor materiale si se utilizeaza sub forma de piatra artificiala arsa fie sub forma de piatra artificiala nearsa.
b. Dupa modul de alcatuire ,zidariile se clasifica dupa cum urmeaza:
-Zidarii simple alcatuite din caramizi sau blocuri asezatein randuri orizontale.
- Zidarii armate in masa carora este inglobata,o armatura de otel care trebuie sa reziste impreuna cu zidaria la actiunea diferitelor solicitari.
-Zidarii complexe alcatuite din zidarii de caramida intarite cu elemente de beton armat monolit astfel incat aceste doua elemente sa conlucreze sub actiunea eforturilor ce apar din incarcarile verticale ,orizontale .
Zidarii mixte :alcatuite din zidarii de caramida si beton simplu ,folosite la realizarea peretilor exterioriai subsolurilor atunci cand conditiile functionare nu permit executarea acestor pereti numai din beton.
-Zidariile de caramida se mai pot clasifica dupa grosimea lor.Diversele tipuri de zidarii sunt denumite in raport cu lungimile de caramida asezate in grosimea fiecaruia rand de zidarie .In tara noastra se utilizeaza in mod current zidariile de ¼-1/2 caramizi .Rareori se utilizeaza zidarie de caramizi la peretii exteriori din regiuni cu clima aspra sau in unele cazuri impuse de stabilitatea constructiei.
I.2.1. Tipuri de zidarie
2.1.1. ZIDARIE COMPLEXA :Zidaria complexa este zidaria intarita la intervale determinante prin calcul sau constructiv cu stalpisori de beton armat cu care calculeaza la preluarea incarcarilor verticale sau orizontale .Zidaria complexa se executata ca si zidaria simpla de caramida cu deosebirea ca in dreptul golurilor lasate in zidarie pentru stalpii de beton se introduce in rosturile zidariei bare de otel -beton pe masura ce se zideste ; distanta intre bare pe verticala .numarul si diametrul lor sunt indicate in proiectul de executie .Dupa ce sa executat zidaria de caramida ,se procedeaza la armarea stalpisoriilor ,cofrarea laturilor ramase libere ,dupa caz stalpisorii pot avea 1,2,3,4,laturi cofrate cu zidaria la turnarea betonului .Pentru o mai buna legatura a betonului din stalpi cu zidaria de caramida acesta din urma se executa in sterpi pe fetele care vin in contact cu betonul din stalpisorii,asa cum s-a aratat la paragraful precedent.De asemenea pentru a se asigura o buna conlucrare intre zidarie si beton rosturile zidariei vor fi lasate neumplute cu mortar pe o adancime de circa 2 cm pe suprafetele de contact cu betonul.Betonul trebuie sa fie de consistenta,plastica sis a se toarne dupa udarea prealabila a fetelor verticale ale zidariei care vin in contact cu acestea .
2.1.2. ZIDARIE ARMATA :Zidariile armate sunt acele zidarii in masa carora este inglobata o armature de otel care trebuie sa reziste impreuna cu zudaria la actiunea diferitelor solicitari ,zidaria si armature trebuie astfel legate intre ele incat sa se asigure conlucrarea lor la preluarea eforturilor .Armatura sub forma de bare sau plane sudate se dispune in rosturile orizontale ,la maximum cinci randuri de caramida .Caramida rosturilor in care se prevad armaturile transversale ,in forma de gratar ,va fie gala cu diametrele a doua bare care se incruciseaza,plus 4 mm.Zidaria armata se executa ca si zidaria simpla de caramida cu deosebirea ca in rosturile zidariei pe masura executarii acesteia se monteaza armatura din otele-beton ,fie sub forma de bare independente ,fie sub forma de plane sudate ,comform prevederiilor proiectului si tinand seama de prevederile de la paragraful precedent .O atentie deosebita se va acorda realizarii ,grosimii corespunzatoare a rosturilor ,pentru a asigura protectia cu mortar a armaturiilor impotriva coroziunii.La intersectia dintre ziduri armature se monteaza prin alternare.
2.1.3. ZIDARIE MIXTA :Zidaria mixta folosita la realizarea peretilor exteriori ai subsolurilor este alcatuita la exterior dintr-un perete de beton ,iar la interior din zidarie de caramida asezata in lung cu rosturile tesute la fiecare rand.Pentru realizarea legaturilor dintre cei doi pereti la fiecare al patrulea rand se asaza transversal cate o caramida la intervale de maximum 1m in lungul zidului.Caramiziile asezate transversal alterneaza pe inaltimea zidului .In plus tot pentru asigurarea legaturii celor doua materiale diferite ,la cel mult 1,00m inaltime ,se prevede un rand de caramizi asezat transversal.Betonul se toarna in straturi succesive avand inaltimea a trei sau patru randuri de caramida ,corespunzatoare randurilor cu caramizi dispuse in curmezis ,cealalta fata fiind cofrata cu panouri de cofrat .Cand prin proiect se prevede si hidroizolatia verticala sa fie protejata la exterior cu un zid de 12,5cm grosime ,se procedeaza mai intai la executare acestuia si a hidroizolatiilor respective ,aceste elemente servind ulterior drept cofraj exterior pentru turnarea betonului .La turnarea betonului si zidariei mixta se va tine seama de pauza tehnologica necesara pentru intarirea mortarului din zidaria de caramida ,in caz contrar existand pericolul prabusirii zidariei datorita impingerii date de beton .La turnarea betonului se va urmari realizarea unei bune compactari a acestuia ,prin mijloace manuale mai ales datorita faptului ca betonul trebuie sa fie de consistenta plastic-vascoasa
I.3. Zidaria simpla
Zidaria simpla se realizeaza din caramizi sau blocuri ceramice asezate pe lat sau pe cant,in randuri orinzontale si paralele
I.3.1. Materiale folosite
Zidariile sunt lucrarii de constructie alcatuite din materiale care sunt asezate in zid respectand anumite prescriptii tehnice si sunt legate cu mortar ,prin a carui intarire se obtine un element rezistent care se comporta ca un tot unitar monolit,ca si cum zidul ar fi dintr-un singur material.O caramida sau un bloc sunt alcatuite din fete si muchii,fetele sunt:patul caramizi,lungul caramizi si latul caramizi.In zidarie ,caramiziile sau blocurile se asaza unele langa altele formand randuri suprapuse in inaltime ,caramizile se pot aseza astfel
-pe muchie in care caz latul caramizi este asezat pe inaltime
-pe lat in care caz latul caramizi este asezat orizontal putand fi asezat in lung cat si in curmezis.
-sirul din fata sau exterior asezat la fata exterioara a zidariei.
-sirul interior asezat la fata interioara a zidariei
-umplutura asezata intre sirul exterior sic el interior .
-rosturi orizontale sau in lungime intre randurile zidariei care sunt vizibile pentru toata lungimea zidului.
-rosturi verticale sau in inaltime:intre caramiziile sau blocurile din randurile zidariei care sunt vizibile pe inaltimea fiecarui rand de caramizi ,dintre acestea cele situate in lungul zidului se numesc rosturi longitudinale ,iar cele situate pe latimea zidului adica in curmezis sau in adancime poarta denumirea de rosturi transversale.
-rosturi pline:care sunt umplute cu mortar cu putin pana la fata zidariei ;rosturile pline se pot prelucra fie perfect netede la fata zidariei in care caz se numesc rosturi drepte sau rosturi la fata fie proeminente la fata zidariei ,caz in care sunt denumite rosturi iesite sau rosturi convexe.
-rosturi goale:care nu sunt umplute cu mortar pana la fata zidariei ;rosturile goale se pot prelucra in forma rotunjita adancita la fata zidariei caz in care se numesc rosturi rotunde intarite,sub forma a doua plane adancite de la fata zidariei caz in care sunt denumite rosturi duble tesite intrate sau ca doua plane proeminenta catre fata zidariei denumite rosturi duble tesite iesite.
I.3.2. Alcatuirea zidariei
Zidaria simpla se realizeaza din caramizi sau blocuri ceramice asezate pe lat sau pe cant,in randuri orinzontale si paralele.La alcatuirea zidurilor din caramizi pline si cu goluriverticale pe langa caramiziile intregi se folosesc si fractiuni necesare realizarii legaturilor ,ramificatiilor si colturilor.Fractiunile de caramizi se obtin prin taiere cu ciocanul.La ziduri cu grosimea de 1/2caramida si de o caramida se admitefolosirea caramizilor sparte in proportie de cel mult 15%.Inaltimile zidurilor trebuie sa fie multiplu inaltimi blocului pentru eventuale copletari se folosesc caramizi cu goluri verticale .La zidariadin caramizi si blocuri cu goluri orizontale la intersectii ramificatii si colturi se folosesc jumatati produse in fabrica precum si caramizicu goluri verticale .In scopul asigurarii unei calitati corespunzatoare ziduriilor grosimea rosturilor orizontale trebuie sa fie de 12 mm iar a celor verticale de 10 mm.
Zidariei in camp: se prezinta alcatuirea in camp a zidurilor portante sau de umplutura din:caramida plina a.caramida cu goluri orizontale in figura 14 este aratata alcatuirea zidurilor despartitoare din:caramizi pline asezate pe cant ,caramizi pline pe lat ,caramizi si blocuri ceramice cu goluri orizontale asezate pe lat.
Legaturiile intre ziduri la colturi,intersectii si ramificatii se executa alternativ in functie de tipul de caramizi si de blocuri ceramice utilizate si anume primul rand de caramizi este continuu,la unul din ziduri si si se intrerupe la cel de-al doilea in dreptul intersectiei.Randul al doilea de la cel de-al doilea zid de alcatuire a legaturilor la colturi ,ramificatii si intersectii .
Zidurile portante se executa din caramizi sau blocuri cu aceeasi inaltime .Cand acest lucrunu este posibil legatura intre zidurile respective se va realize prin intercalarea unui stalpisor de beton armat,in zonele de intensitate.
Alcatuirea zidariei simple din caramizi ceramice pline la stalpi:La stalpii din zidarie ,modul de asezare a caramiziilor si nr caramizilor cioplite variaza in raport cu dimensiuniile stalpiilor .
I.4. Norme de tehnica securitatea la locul de munca
- Sarcina se agata in carligul macaralei de catre muncitori care au un instructaj special de tehnica a securitatii muncii :acestia vor fi dotati cu fanion rosu pentru semnalizarea si vor controla personal agatarea sarcinii .Inainte de inceperea lucrului se vor controla dispozitivele de prindere,cablurile clemele si carligele.
-La schimbarea serviciului se vor preda dispozitivele de agatare:dispozitivele defecte se vor scoate din lucru si vor predate la atelier unde se vor repara.
-Se interzice categoric ca in timpul incarcarii autocamioanele ,sa raman cine in cabina sa se scoata cablul macaralei prin tragere din pozitie verticala acestea sa se foloseasca dispozitivelor ,cabluri sau lanturi neverificate si improvizate
In timpul lucrului pe schele sunt interzise :
-urcarea si coborarea muncitoriilor direct de pe podinele schelei ,prin agatarea de stalpi sau de legaturile diagonale .
-utilizarea scarilor si a rampelor de acces ale schelelor pentru transport si depozitarea materialelor.
-folosirea podinelor executate neregulamentar sau amenajarea pe suporturi inprovizate .
Starea schelelor trebuie verificate zilnic inainte de inceperea lucrului .Podinele ,scariile si rampele de acces trebuie curatate zilnic de moloz iar oarna de zapada sau gheata ;pentru a se evita alunecarea se va presara nisip.Atat in timpul montarii si demontarii schelelor cat si in timpul explorarii lor zona in care se lucreaza trebuie ingradita si inchisa ,pentru a nu permite accesul persoanelor straine .Inainte de inceperea schimbului de lucru ,starea schelelor exterioare si interioare trebuie verificata de catre maistrul care conduce sectorul de lucru respective de la obiectivul in contructii.
Masurile cu firul cu plumb si verificarea zidurilor trebuie executata fara ca muncitorul sa se aplece in afara ,intrucat ar putea cadea peste zidul proaspat executat.Toate sculele si dispozitivele manuale trebuie sa fie in buna stare sis a corespunda modului si conditiilor de executie ale lucrarilor respective.Sculele trebuie sa fie correct fixat in manere ,iar suprafetele lor active sa fie netede si fara aschii.Nu trebuie folosite scule defecte sau deformate .La transportarea obiectelor si a sculelor ascutite taisul lor trebuie sa fie protejat cu invelitorii sau treci corespunzatoare:in timpul lucrului este interzis ,a le tine in pozitia cu ascutitul spre sine:ele trebuie asezate astfel san u poata cadea .Zidaria fiecarei portiuni verticale a peretilor se executa astfel incat nicelul ei dupa fiecare noua ridicare a schelei sa fie cu circa 15 cm mai sus decat podina de lucru.De asemenea ,este necesar ca zidarii sa cunoasca regulile de tehnica a securitatii muncii pentru toate operatiile privind transporturile , deservirea macaralelor care ridica materialelor legarea materialelor si a conteinerelor la carligul macaralelor ,intretinerea utilajelor
I.5. Tehnologia de executie a zidariei
Prin dimensiunile lor gradual de umplere cu mortar si uniformitatea rosturilor. Zidariei de caramida influenteaza capacitatea portanta ,stabilitatea si caracterizarea termotehnice ale acestuia .La zidaria de caramida sau blocuri ceramice ,grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm iar rosturilor verticale de 10 mm.Se admit rosturi de grosime mai mare numai la zidarii putin solicitate .Rosturile trebuie umplute cu mortar pe toata adancimea lor lasandu-se neumplute numai pe o adancime de 1 . ..1,5cm fata exterioara a zidului .Cu cat rosturile sunt umplute mai bine cu atat cu atat adeziunea dintre caramida si mortar este mai buna si in consecinta si caracteisticiile mecanice ale zidariei sunt mai mari pentru constructie a se executa in regiuni seismice acest lucru este cu atat mai important.Zidaria se executa in randuri orizontale pe toata suprafata constructiei pentru a se asigura astfel o incarcare uniforma a portiuniilor de zidarie in curs de executie denivelarile admise fiind de maxim 3 mm,la zidaria aparenta si de 10 mm la zidaria a se tencui .Zidaria se incepe de la colturi sau de la goluri.Intreruperiile in timpul zidirii se lasa in forma de trepte a caror inaltime se recomanda sa nu depaseasca 1m.Pe lungimea unui perete se pot prevedea intreruperi la cel putin 1,00m,distanta de la locul intersectiei peretiilor si se pot termina la cel putin 0,25m de la acest loc (1x.23)
Intreruperiile in dreptul capetelor buiandrugilor sau deasupra acestora sunt interzise .Peretii de redigizare se executa concomitant cu peretii portanti pe care ii contravantuiesc asigurandu-se legatura intre pereti prin tesere sau prin stalpisorii din beton armat inglobati in zidarie .In scopul asigurari unei legaturi a peretiilor cu plansee de beton armatse executa zidaria pana la nivelul indicat in proiect si se lasa golurile pentru locasurile grinzilor.Primul rand si ultimul se executa din caramida asezata in curmezis:
Santurile sliturile golurile necesare executari instalatiilor se pot executa numai daca nu afecteaza rezistenta zidurilor .In zidaria din caramizi cu gauri si blocuri ceramice cu goluri nu se admite executarea santurilor prin spargere:ele se lasa de la executarea zidurilor .Dimensiuniile,marca si calitatea caramizilor ,precum si marca mortarului din zidarie sunt cele prevazute in proiect .Compozitia mortarului este data din tabela IX.1.Consistenta mortarului determina cu conul-etalon pentru zidaria din caramizi pline trebuie sa fie 8 . .13cm iar pentru zidaria din caramizi si blocuri cu goluri verticale sau orizontale de 7-8cm.Inainte de punerea lor in lucrare caramiziile se uda bine cu apa ,pe t imp de arsita se uda din abundenta.Rosurile orizontale de la zidaria din caramizi si blocuri cu goluri orizontale vor fi umplute complet cu mortar se va aplica cu mistrial numai pe portiunile marginale cu goluri inguste .Zidaria de umplutura se ancoreaza de structura cladirii cu ajutorul bolturilor impuscate cu pistolul.La capatul filetat al boltului se monteaza ciocul agrafei de otel-beton ,se fixeaza in pozitie.Obiectele sanitare se monteaza pe zidaria din caramida sau din blocuri cu goluri orizontale cu dibluri de lemn care se fixeaza in goluri executate cu ajutorul unei freze sau o dalta subtire cu lama de 5 mm bine ascutita.
Operatiile si fazele ce compun procesul de lucru: Trasarea elementelor de zidarie inainte de a incepe zidirea peretilor acestia se traseaza pe fundatii, planseu sau pe zidariile inferioare .Este necesar ca trasarea sa fie completa cuprinzand toate elementele din plan pentru a se evita modificarile sau daramariile ulterioare .Trasarea se executa dupa planurile de executie folosind sforii,dreptare ,coltare sau sabloane .Sfoara serveste la trasarea tuturor randuriilor de caramizi de obicei care se fixeazala un capat cu ajutorul unei scoabe putand fi mutate la fiecare rand nou la mai multe randuri de caramizi .Pentru transferaregolurilor de usi si ferestre si pentru realizarea corecta a spatiului verticali ai zidariei se folosesc sabloane de metal asezate cu exactitate in golul respective si sustinute de cu parapete in timpul lucrului.Intinderea si nivelarea mortarului se pot executa cu canciocul sau cu lopata -cancioc.Cu ajutorul canciocului(IX)mortarul este luat din targa si intins pe zid dupa ce este nivelat cu mistrial .Aceasta metoda nu se poate aplica decat la lucrari mici cu un front redus de lucru deoarece nu contribuie la ridicarea productivitatii muncii si produce o mare oboseala muncitoriilor care sunt obligate sa se aplece pentru a incarca fiecare cancioc de mortar.Intinderea mortarului cu lopata sau ciocanului permite muncitorilor sa se aplece mai putin cand ia mortarul.Cu aceasta unealta ,mortarul poate fi intins si nivelat in latul zidariei pentru zidaria caramizilor in lung si totodata mortarul se poate amesteca in targa.
Asezarea caramizilor:Pentru ca zidaru sa nu fie nevoit sa execute operatii de deservire si pentru a se ridica productivitatea ,numai caramiziile trebuie sa fie asezate dinainte pe zid de catre un muncitor auxiliary in ordinea .Pentru cresterea productivitatii munci caramizile pline sau cu goluri verticale necesare la realizarea legaturilor la colturi intersectii ramificatii etc.
Zidirea caramizilor si formarea rosturilor :Caramizile pot fi zidite folosind mistrial sau fara ajutorul acesteia .In amandoua cazurile caramida se zideste in moduri diferite ,dupa cumsiruriile de caramizi sunt marginale sau de umplutura si dupa modul de formare a rostului vertical.Cand zidirea caramizilor se executa cu mistria incepe fiecare rand nou prin intinderea mortarului cu mistrial pe randul de caramizi anterior dupa care aduna o cantitate din mortarul intins catre muchia verticala a caramizii zidite mai inainte ,pentru a forma rostul vertical .Apoi aseaza caramida pe mortar impingand-o catre cea zidita anterior si lovind-o usor cu manerul mistriei .Infinal indeparteaza mortarul intrat in rosturi si il curate cu mistrial pe cel care eventual sa ascuns pe fata zidariei.Zidarul tine tot timpul mistrial in mana iar cu cealalta aseaza caramida pe mortar.Aceasta metoda este indicate in special la asezarea caramizilor in lung in sirurile de la margine cand este greu sa se intinda fara mistrie dar in acelasi timp sa se umple cu mortar rosturile verticale.La zidirea caramizilor zidarul tine caramida inclinata pe stratul de mortar intins inainte iar cu partea ei de jos aduna o parte din mortar catre caramida zidita anterior.Dupa aceea asezand caramida in pozitie orizontala ,o preseaza catre cea alaturata ,pana cand obtine rostul vertical de grosimea dorita .Mortarul folosit in acest caz trebuie sa fie sufficient de plastic pentru a putea fi impins cu caramida .Lucrand astfel zidarul are posibilitatea sa zideasca fiecare caramida cu o mana sau cu ambele maini sau sa aseze cate doua caramizi in acelasi timp,lucrand deodata cu ambele maini.Sub sirurile in curmezis mortarul trebuie aplicat in fasii de 7 . 8cm,inaltime avand la mijloc 2,5 . ..3cm.
Sub sirurile in curmezis mortarul trebuie sa fie aplicat in fasii de 20 . .22 cm.Impingerea mortarului incepe de la 5..6cm distanta de la caramida zidita anterior.Rosturile obisnuite astfel nu sunt pline cu mortar ci sunt umplute numai pana la 1 cm de la fata zidariei .O alta metoda consta in zidirea caramizilor fara mistrie formand rostul vertical prin apasarea caramizilor dar folosind mistrial initial pentru asternerea mortarului iar in final pentru curatarea mortarului iesit din rost .Prin folosirea acestei metode se realizeaza o productivitate a muncii mai scazuta decat la aplicarea metodei pe zidirea caramizilor fara mistrie ,insa se obtine o zidarie a caramizilor cu mistria.
Zidirea caramizilor:Dupa ce se zidesc primele caramizi la unul din capetele zidului inaltand cateva randuri se trece la celelalte ,capat zidind la fel cateva randuri si obtinandu-se astfel reperele de colt.Pentru zidirea portiunii de zid dintre pe repere se intinde o sfoara la fiecare rand de caramizi ,iar acestea se aseaza cu muchia lor superioara dupa sfoara .Cand distanta dintre reperele de colt este mare este necesar sa se execute si repere intermediare.Sfoara trebuie sa fie alaturata de muchia caramizilor .Se executa apoi completarea randului dupa care zidul iar mortarul cu canciocul si il intinde peste caramizi asezate ,el indeasa mortarul cu mistrial in rosturile dintre caramizi umplundus-e bine .Apoi zidarul verifica orizontalitatea si verticalitatea zidariei .Astfel cu dreptarul si cu nivela el controleaza daca randuleste orizontal adica daca a fost zidit exact dupa sfoara aceasta verificare repetandus-e la fiecare rand.Pentru obtinerea nivelului orizontal,caramiziile care sunt mai ridicate se indeasa cu lovituri usoare aplicate cu ciocanul pe un dreptar .Cu firul cu plumb lasat sa cada bine pe inaltimea zidariei se verifica verticalitatea acesteia.Verticalitatea se mai poate verifica si cu ajutorul nivelei asezate cu lungimea pe inaltimea zidului.Pentru ca zidaria sa se execute usor si in randuri egale se folosesc abstecuri pe care sunt inseminate randuriile de caramida si rosturile dintre ele.Abstecurile se fixeaza la fiecare colt al zidariei ,iar la ziduri lungi se fixeaza si abstecuri intermediare din loc in loc.In acest loc ,zidarul poate verifica numai cateva randuri intinzand sfoara chiar in dreptul semnelor de pe abstecuri si marcand astfel nivelul fiecarui rand de caramida ,in felul acesta zidaria se executa mai repede si mai exact.Dupa zidirea catorva randuri de caramizi zidarul curate cu mistriamortarul iesit din rosturi sis curs pe fetele zidului .Rosturile pline au mortar pana la suprafata zidului iar cele goale se lasa fara mortar,pe o adancime de 1 . 2 cm de la fata .Rosturile goale se
recomanda in cazul zidariilor care urmeaza sa se tencuiasca pentru ca tencuiala sa adere bine la zidarie si in cazul zidariei aparente pentru ca rostul sa se poata realize fara a mai fi necesara curatarea prealabila a mortarului din rosturi cu scoabe .La executarea zidariilor din caramizi sau blocuri cu goluri trebuie sa se tina seama de pozitia golurilor in zidarie .Din acest punct de vedere este interzisa asezarea caramizilor sau a blocurilor cu golurile la vedera zidariei precum si umplerea acestora cu mortar ,pentru a se evita posibilitatiile de a se inrautatii caracteristicile termoizolatoare de zidarie.
D.Zidirea blocurilor ceramice:Zidirea blocurilor ceramice se realizeaza in mod asemanator cu cea a caramiziilor cu deosebirea ca blocurile fiind elementele de dimensiuni mari comparativ cu caramiziile ,pentru realizarea grosimii zidurilor nu sunt necesare mai multe siruri de blocuri.Ca urmare in acest caz formalitatiile se lucru se alcatuiesc din trei muncitori din care unul este zidar si ceilalti sunt ajutor.O astfel de echipa lucreaza in felul urmator:primul ajutor intinde mortarul al doilea ajutor ia blocurile din stiva si le aseaza la indemana zidarului ,iar zidarul zideste blocurile cu mortar si efectueaza verificari necesare.Zidaria se executa ca sic ea de caramida dupa sfoara intinsa pe abstecurile de colt si intermediare.Cand se zidesc blocurile in lung primul ajutor merge la 0,80 . 100,inaintea zidarului si isiruie blocurile in picioare pe zid pastrand intre ele distanta de 1/2bloc al doile ajutor intinde patul de mortar si aplica mortarul pe capul blocurilor asezate in picioare .
I.6. Calculul economic
I.6.1 Antemasuratoare
1.CD04 N: Zidarie din caramida
(14+13)x4,20x10,375+2x13x0,25x4,20= 15.936 m3
2. CF 07 A: Tencuieli interioare in calico vechio la pereti si tavane
2x13x4 +2x14x4,20+4x13x4,20=357223 m2
3. CF 06 B: Tencuieli exterioare obisnuite
2(14+13)x4,20=113 m2
4. CN 03 A: Calcio vechio la pereti si tavane
113 m2
5.CN 09 A: Vopsitorii pe tamplarie de lemn
96 m2
6.CK 01 A: Ferestre de lemn
5x1x1 = 6 m2
7.CK 03 B: Usi de lemn interioare sau exterioare
3x0,90x2,10+2x2,10=16 m2
8. CB 12A: Cofraje pentru buiandrugi
5x2,60x2x0,45=11,7 m2
9 CZ 03 02: Confectionarea armaturii pentru buiandrugi
104
10 CC 02 B: Montarea armaturii in buiandrug:
104
11. CZ 01 04 B: Prepararea betonului M100
5x2,60x0,45x0,25=14625m3
12. CA 02 U: Turnarea betonului in buiandrugi:
14625m3
I.6.2 Consum specific
MATERIALE:
1.Scanduri de rasinoase m3 0,0020
Ghermele carbolinizate buc. 3.
2.Mortar de var -ciment marca M25 m3 0,018
Ipsos de constructii kg 1,400
Ciment F25 kg 0,400
Var pasta m3 0
Apa m3 0,005
3.Mortar de var ciment Marca M25 m3 0,032
Var pasta m3 0
Ciment F 25 kg 1,400
Nisip 0 . 1mm m3 0,007
Apa m3 0,006
4.Ipsos pentru constructii calitatea I kg 1,000
Huma pentru zugraveli kg 0,700
Clei de oase kg 0,120
Sapun pentru zugraveli kg 0,015
Apa m3 0,002
Coloranti de apa pentru zugraveli kg 0,015
5.Vopsea pe baza de ulei kg 0,240
Chit de cutit pe baza de ulei kg 0,150
Benzina auto car/75 1 0,020
6.Ferestre de lemn executate din cherestea m2 100
Cuie cu cap conic tip A kg 0.150
Carton bitumat m2 0
Hartie de ziar stas kg 0,260
7. Usi de lemn interioare si exterioare din cherestea m2 1
Cuie cu cap conic tip A pentru constructii kg 0,095
Carton bitumat tip A m2 0
Hartie de ziar kg 0,060
8. Armaturi din otel kg 1,000
Sarma din otel moale neagra 1 . . 1,25 mm kg 0,010
Distantieri buc 0
9.Ciment F25 kg 203
Balast 0 . ..31 mm kg 1,205
Nisip 3-7mm m3 0,148
Apa m3 0,165
10. Beton marca M25 m3 1,008
Apa m3 0,200
I.6.3. Necesar de materiale
Caramizi 326+108 x 16 m3 = 6944 buc.
Apa 0,100 x 16 m3 = 1 m3
Mortar M50 0,220 x 16 m3 = 3 m3
Scanduri 0 x 16 m3 = 0,032 m3
Ghermele 3 x 16 m3 = 48 buc.
Mortar M25 0,018 x 357 m2 = 6,426 m3
Ipsos 1 x 357 m2 = 499,8 kg
Ciment F25 0,400 x 357 m2 = 142 kg
Var pasta 0 x 357 m2 =1,9278 m3
Apa 0,005 x 357 m2 = 1,785 m3
Mortar M25 0,032 x 113 m2 = 3,616 m3
Var pasta 0 x 113 m2 = 0,1356 m3
Ciment F25 1 x 113 m2 = 158,2 kg
Nisip 0,007 x 113 m2 = 0,791 m3
Apa 0,006 x 113 m2 = 0,678 m3
Ipsos 1 x 113 m2 = 113 kg
Huma 0 x 113 m2 = 79,1 kg
Clei de oase 0 x 113 m2 = 13,56 kg
Sapun 0,015 x 113 m2 = 1,695 kg
Apa 0,002 x 113 m2 = 0,226 m3
Coloranti 0,015 x 113 m2 = 1,695 kg
Vopsea 0,240 x 96 m2 = 23 kg
Chit 0,150 x 96 m2 = 14 kg
Benzina 0,020 x 96 m2 = 1 l
Ferestre 1 x 6 = 6 m2
Cuie 0,150 x 6 = 0,9 kg
Carton bitumat 0 x 6 = 4,38 m2
Hartie ziar 0,260 x 6 = 1 kg
Usi 1 x 16 = 16 buc.
Cuie 0,095 x 16 = 1 kg
Carton bituminat 0 x 16 = 4 m2
Hartie ziar 0,060 x 16 = 0 kg
Armaturi 1 x 104 = 104 kg
Sarma 0,010 x 104 = 1 kg
Distantieri 0 x 104 = 31,2 buc.
Panou cofraj 0,065 x 12 = 0 m2
Dulapi 0 x 12 = 0,0108 m2
Scanduri 0 x 12 = 0,006 m2
Cuie 0,020 x 12 = 0 kg
Suruburi 0,300 x 12 = 3 kg
Piulite 0,300 x 12 = 3 kg
Saibe 0,005 x 12 = 0 kg
Ulei 0,129 x 12 = 1 l
Ciment F25 203 x 15 = 3045 kg
Balast 1,205 x 15 = 18,075 kg
Nisip 0,148 x 15 = 2 m3
Apa 0,165 x 15 = 2,475 m3
Apa 0,200 x 15 =3 m3
Total :
Apa --- 1,6 +1,785+0,678+0,226+2,475+3,75 = 10,514 m3
Mortar M25 --- 6,426+3,616 = 10,042 m3
Ciment F25 --- 142,8+158,2+3045 = 3346 kg
Ipsos --- 499,8+113 = 612,8 kg
Cuie --- 0,9+1,52+0,24 = 2,66 kg
Nisip --- 0,791+2 = 3.011 m3
Var pasta --- 1,9278+0,1356 = 2,0634 m3
Carton bituminat --- 4,38+4 = 8,38 m2
Hartie ziar --- 1,56+0,96 = 2,52 kg
Scanduri --- 0,032+0,006 = 0,038 m2
Aplicatia 3 CAD
Aplicatia
Afisarea spatiului de lucru.
Desenarea planului vileinecesita afisarea intregului spatiualocat ceea ce se poate realize cu comanda zoom , optiunea all , accesata din meniul derulant View. Afisarea spatiului alocat mai poate fi obtinuta si tastand numele comenzi, integral (zoom) sau prescurtat (z), apoi raspunzand la prompt-ul afisat in linia de comanda cu a , prescurtarea optiunii All.
Command: z
All/center/extents/previos/scale(x/xp)/window/<realtime>:a
Desenarea planului vilei
Vom desena numai zidurile prevazute cu golurile de usi si ferestre , simbolurile acestora fiind desenate intr-o alta etapa.
Zidurile au fost desenate cu comanda line care poate fi lansata tastand numele sau integral sau prescurtat (l) in linia de comanda sau sau accesata , fie din bara cu instrumente de desenare , fie din meniul derulant cu eticheta Draw.
S-a inceput cu zidul din partea superoara a planului luand pentru coltul din stanga coordonatele absolute 700,1900
Command: l
LINE From point : 700,1900
To point: s-a apasat tasta F8 si s-a trecut la modul <Ortho on>. Acum putem desena liniile orizontale si verticale ale peretilor folosind facilitatea Direct Distance .
Vom deplasa colimatoriu spre dreapta si vom tasta lungimea segmentului 1010
To point: vom deplasa cursorul in jos si vom tasta 155
To point: vom deplasa cursorul la stanga si vom tasta 30
To point: vom deplasa cursorul in sus si vom tasta 125
To point: vom deplasa cursorul la stanga si vom tasta 440
In acelasi mod vom continua desenarea celorlalte segmente ale zidului
To point : 80
To point : 30
To point : 80
To point : 480
To point : 210
To point : 30
To point : c punctul current va fi unit cu primul punct.
In continuoare ne propunem desenarea zidului coltar (in unghi drept) din stanga si amplasat mai jos . Vom seta modalitatea ospan Intersection din caseta de dialog afisata dupa selectarea etichetei Object Snap Settings din meniul derulant Tools.
Command: _osnap
Pentru desenarea coltarului din stanga jos ar trebui sa cunoastem coordonatele absolute ale unui varf al sau ceea c ear necesita un calcul mental . Va trebui sa adaugam la coordonatele cunoscute 700,1900 ale primului zid desenat distantele corespunzatoare pana la punctul de unde dorim sa incepem desenarea coltarului .
Putem elimina acest efort folosim modalitatea From a meniului flotant Osnap afisat dupa apasarea concomitenta a tastelor Shift si Enter , modalitate ce permite saltul precizat al cursorului graphic de la un punct memorat anterior de calculator.
Command: l
LINE from point : s-a apasat concomitant Shift si Enter si din meniul flotant afisat s-a selectat modalitatea _from
Base point: s-a indicat cu vizorul coltul din stanga jos al zidului desenat anterior. Acesta va fi ultimo punct memorat de calculator .
<Offset>: @160<270 s-au precuzat coordonatele relative ale varfului coltarului ce urmeaza sa fie desenat fata de ultimo punct memorat de calculator.
In continuare este dat mai jos dialogul purtat in linia de comanda pentru desenarea coltaruluide zidarie folosind facilitatea Direct Distance.
To point: s-a deplasat cursorul la dreapta si s-a tastat 30
To point: s-a deplasat cursorul in jos si s-a tastat 110
To point: s-a deplasat cursorul la dreapta si s-a tastat 70
To point: s-a deplasat cursorul in jos si s-a tastat 30
To point: s-a deplasat cursorulla stanga si s-a tastat 100
To point: cprescurtarea de la close , pentru a uni punctul current cu primul punct
In calasi mod se vor desena toate zidurile planului vilei.
Salvarea desenului executat.
Se
tasteaza comanda save care mai poate fi accesata din meniul derulant file
sau selectand a treia pictograma din bara cu instrumente
standard. In orice caz programu AutoCAD va afisa caseta de dialog Save
Drawing As prevazuta cu caseta de editare text File name: unde se
tasteaza numele fisierului desen Plan parter
II. Profilul tramsversal
Distanta intre punctele de schimbare a declivitati, distantele masurate in km si hm.
Cotele punctelor a terenului
Cotele punctelor aproiectului
Diferente de cota si declivitatile
Elementele aliniamentelor si ale curbelor
Incinariile fata de orizontalaale drumului poarta numele de declivitati
Rampe , cand drumul urca
Pante , cand drumul coboara , (se exprima in procente)
Declivitati in functie de viteza de proiectare a drumurilorcare se stabileste dupa categoria caii rutiere si dupa relieful terenului
Stabilirea razei de racordare "R" se tine seama de raza visuala astfel incatsa se poata vedea vehiculul venind din sens invers , de la distanta de franare
In curbe , forta centrifuga are tendinta de a deplasaautovehiculul spre exteriorul cai , de aceea se executa o serie de lucrari de amenajare a curbelor.
Supralargirea parti carosabile in portiunile de de curba cu raza de racordare mai mica de 300 m .
Profilul transversal , de la profilul cai cu doua pante in aliniament , la la profilul cu panta unica.
BIBLOGRAFIE
1. George g. Marinescu ; Aplicatii autoCAD in constructii; Editura Catengenda Bucuresti -2002-
2. C.Rosoga ; Utilajul si Tehnologia structurilr de constructii:Editura EDP
3. I.Davidescu , C. Rosoga : Tehnologia Lucrariilor de Constructii si Instalatii : Editura EDP
4. Indicatoru de norme de deviz "C"
- legea nr. 10/1995
calitatea in constructii
- HG 300/2006
sanatatea si securitatea in constructii
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
