Interogarea bazei de date

Interogarea bazei de date

Exploatarea bazelor de date reprezinta momentul valorificarii informatiilor din baza de date. Sistemul de gestiune al bazei de date dispune de un limbaj de manipulare a datelor LMD cu care se extrag informatiile din tabelele bazei de date si cu care ulterior se pot efectua sortari, grupari, prelucrari aritmetico-logice, totalizari etc.

Limbajul de manipulare a datelor din tabele bazei de date se bazeaza pe operatori ai algebrei relationale si ai calculului relational. [1]. Acesti operatori permit doua categorii de prelucrarii in functie de numarul de tabele utilizate:

o      prelucrari mono-tabel;

o      prelucrari multi-tabel.

Prelucrarile mono-tabel includ:

selectia, prin care se extrage un subset orizontal de randuri dintr-un tabel, adica acele randuri care satisfac criteriul de selectie formulat printr-o expresie logica;

proiectia, prin care se extrage un subset vertical de coloane dintr-un tabel, anume acele coloane, campuri, care sunt incluse in lista de extractie;

sortarea, ordonarea ascendenta sau descendenta a randurilor

gruparea, constituirea de subseturi de randuri pentru care se calculeaza eventual subtotaluri sau se aplica alte prelucrari.

Prelucrarile multi-tabel includ:

reuniunea, UNION

intersectia, INTERSECT

diferenta, MINUS

produsul cartezian

concatnarea - JOIN

Reuniunea, intersectia, diferenta si produsul cartezian au semnificatia bine cunoscuta din operatiile cu multimi sau matrici, tabelele fiind usor asimilate matricilor.

Concatenarea sau operatia JOIN, consta in alipirea randurilor din doua tabele intre care s-a definit o relatie unu-la-unu sau unu-la-multi. Daca in cazul produsului cartezian un rand din TABELUL sa zicem A, era alipit cu toate randurile din TABELUL B, fara nici o regula, in cazul operatiunii JOIN alipirea se face numai in cazul indeplinirii unei conditii de concatenare.

Concatenarea cea mai frecventa este EQUI - JOIN, sau cum mai este numit NATURAL - JOIN. Alipirea a doua randuri daca cele doua campuri folosite drept conditie de concatenare, cheia primara, respectiv cheia externa, au valori egale. Un astfel de exemplu a fost prezentat grafic in cursul precedent.

Sistemul de gestiune al bazei de date pune la dispozitia utilizatorului utilitare pentru construirea interogarilor pentru extragerea si prelucrarea informatiilor din baza de date. Dar se poate lucra direct in limbajul SQL, daca se realizeaza procesari complexe.

Interogarea - query,

Este o succesiune de instructiuni SQL care au ca rezultat crearea unei tabel cu datele

extrase prin comenzi LMD. Tabelul care poate fi memorata permanent alaturi de celelalte tabele ale bazei de date sau poate ramane o tabela temporara, un View, asupra bazei de date. . Interogarea query este deci tot un tabel in care se regasesc coloanele din tabelele sursa numai daca intre ele au fost definite relatii de legatura in cadrul modelului relational Avem posibilitatea de a adauga campuri noi, calculate pe baza campurilor din tabelele de date folosite ca sursa a interogari, putem schimba ordinea de aranjare a datelor fata de ordinea initiala a datelor din tabelele sursa. De fapt fiind vorba de

o succesiune de instructiuni SQL, pentru a produce rezultatele dorite, aceste interogari trebuie executate "run", ca orice script..

Microsoft Access, de exemplu, include patru modalitati de creare a unei intero­gari:

automat (Query Wizard);

manual (Query Design);

comenzi SQL;

prin program (bibliotecile ActiveX, Data Objects, Data Microsoft Access Objects si obiectele QueryDef)

Putem realiza o multitudine de interogari de la interogari simple la interogari incrucisate de tip tabele pivot, interogari parametrate si interogari de tip actiune.

Fig. 2. Interogari simple

Fig 3. Fereastra Query Design

Rapoarte

Rapoartele se intocmesc cu ajutorul unui utilitar de tip Report Writer, fie asistat de un Wizard fie manual in modul Design. Un raport poate sa contina atat date analitice, preluate rand de rand din tabele sau interogari, cat si coloane calculare sau subtotaluri si totaluri centralizatoare. Un raport are urmatoarele sectiuni:

o      Report Header, pentru titlul si alte elemente de antet de raport;

o      Page Headre, pentru denumirea coloanelor, antetul de coloane;

o      Detail, pentru datele analitice preluate din randurile tabelului;

o      Page Footer, pentru subtotaluri de pagina:

o      Report Footer, pentru totaluri generale

Optional, atunci cand sortam si grupam datele dupa unu sau mai multe campuri, numite caracteristici de grupare, vom avea si subtotaluri dupa terminarea afisarii fiecarui grup distinct de randuri.

Fig. 5 Macheta de proiectare a unui raport

Subtotalurile dupa ce se afiseaza se cumuleaza la totalul general, apoi se initializeaza si se recalculeaza pentru uratorul grup de date. Rapoartele se vor denumi rapoarte analitice daca afiseaza si datele primare, sau se rapoarte sintetice daca contin numai totaluri, subtotaluri, indici, indicatori sau chiar grafice.

Rapoartele folosesc ca date de intrare fie tabele elementare, fie tabele de tip query fie tabele de tip View. Ele pot fi previzualizate pe monitor si apoi tiparite, si desigur memorate.

Proiectarea rapoartelor are deci in vedere atat continutul cat si forma de prezentare.

Continutul urmareste stabilirea sursei datelor, coloanele, relatiile de calcul pe orizontala intre coloane si pe verticala intre randuri, caracteristicile de grupare, subtotalurile si totalurile centralizatoare. Acest continut trebuie sa fie analitic pentru managerii operativi si din ce in ce mai sintetic cu cat avansam ierarhic catre top-manageri.

Forma si formatul de prezentare are in vedere lizibilitatea raportului, atribuirea unor titluri adecvate atat raportului cat si denumirii coloanelor, randurilor, totalurilor sau indicatorilor sintetici afisati. Depindem si de caracteristicile tehnice ale imprimantelor pe care se tiparesc rapoartele.