Notiuni folosite in teoria bazelor de date relationale

Notiuni folosite in teoria bazelor de date relationale

1.1.Definitii ale bazelor de date

Bazele de date relationale reprezinta un instrument indispensabil pentru sistemele informatice.

Definitiile bazelor de date difera in functie de conceptiile diferitilor producatori care pun la dispozitie sisteme de baze de date. De exemplu Oracle Corporation defineste o baza de date ca fiind o colectie de fisiere fizice gestionate de o singura instanta (copie) a produsului software pentru baza de date, in timp ce Microsoft defineste o baza de date ca fiind o colectie de date si alte obiecte. In cartile de specialitate gasim si alte definitii ale bazei de date: de exemplu in cartea "Baze de date" Radu Boriga defineste baza de date ca fiind un ansamblu structurat de fisiere care grupeaza datele prelucrate in aplicatii informatice ale unei persoane, grup de persoane, institutii etc. Iar la A. Oppel baza de date este definita ca fiind o colectie de informatii interrelationate gestionate ca o singura unitate.

1.2.Ce reprezinta o baza de date relationala

O baza de date relationala este o baza de date care respecta modelul relational dezvoltat de Dr. E. F. Codd. Modelul relational reprezinta datele sub forma familiarelor tabele bidimensionale, similar cu o foaie de calcul tabelar. Flexibilitatea extraordinara a bazelor de date relationale este data de posibilitatea de a folosi tabele independente sau in combinatii, fara nici o ierarhie sau secventa predefinita in care trebuie sa se faca accesul la date.

O baza de date contine toate informatiile necesare despre obiectele ce intervin intr-o multime de aplicatii, relatiile logice dintre aceste informatii si tehnicile de prelucrare corespunzatoare. In bazele de date are loc o integrare a datelor, in sensul ca mai multe fisiere sunt privite in ansamblu, eliminandu-se informatiile redundante. Este permis accesul simultan la aceleasi date, situate in acelasi loc sau distribuite spatial, a mai multor persoane prin mai multe tipuri de interogari

1.3. Sistemul     de gestionare a bazelor de date (SGBD)

Termenul de baza de date apare in 1967 si reprezinta o colectie de informatii corelate despre subiectul studiat, relatiile logice dintre aceste informatii si tehnicile de prelucrare corespunzatoare (sortare, regasire, apreciere, stergere, adaugare, inserare, modificare).

Sistemele de gestiune a bazelor de date (in limba engleza 'database management system' - SGDB) reprezinta totalitatea programelor utilizate pentru crearea, interogarea si intretinerea unei baze de date. Include doua categorii de module: module care sunt comune cu cele ale sistemelor de operare ale calculatoarelor si module cu functii specifice bazei de date. Subsistemele monitor contin programele de control al perifericelor si sistemul de gestiune a fisierelor. Subsistemele externe sunt alcatuite din procesorul de definitie si programul de administrare. Alaturi de acestea exista programe de descriere a bazei de date si cereri de prelucrare. Intre utilizator si sistem exista doua interfete: definirea bazei de date si utilizarea bazei de date (exemple de programe: ACCESS, FOX PRO, PARADOX, ORACLE, MySQL). Definirea unei baze de date se executa sub controlul procesorului de definitie (PD), capabil sa prelucreze programe de descriere, formulate folosind limbaje specializate cunoscute sub denumirea de limbaje de definitie a datelor (LDD).

Componente ale bazelor de date

Unitatea primara de stocare a datelor intr-o baza de date relationala este tabelul (relatia), care este o structura bidimensionala compusa din randuri (inregistrari) si coloane (atribute). Fiecare relatie reprezinta o entitate ceea ce inseamna o persoana, un loc, un lucru sau un eveniment care trebuie sa fie reprezentat in baza de date, cum ar fi un client, un cont bancar, sau o tranzactie bancara. Fiecare rand al tabelului reprezinta o aparitie a entitatii.

Asocierile reprezinta legaturile dintre relatiile bazelor de date relationale. Desi fiecare relatie a bazei de date relationale poate exista independent, esenta bazelor de date este tocmai stocarea informatiilor intre care exista legaturi.Posibilitatea de a selecta din baza de date numai informatiile care ne intereseaza ne permite sa ajustam informatiile din baza de date in functie de cerintele specifice ale persoanelor sau aplicatiilor care au acces la baza de date.

Fiecare asociere este reprezentata in diagrama E-R (entitate-relatie) ca o linie ce conecteaza doua relatii. Cele doua capete ale liniei arata cardinalitatea maxima a asocierii, respectiv numarul maxim de randuri dintr-o relatie care pot fi asociate cu un rand dat din tabelul aflat la celalalt capat al asocierii.

In diagrama E-R coloana sau coloanele care au in dreapta notatia "pk", reprezinta cheia primara (primary key) adica o coloana sau un set de coloane care identifica in mod unic fiecare rand dintr-o relatie. O relatie poate avea o singura cheie primara. Totusi o cheie primara poate fi compusa din mai multe coloane daca aceasta este calea de formare a unei chei unice. Daca o cheie primara este folosita intr-o alta relatie pentru stabilirea unei asocieri poarta numele de cheie straina (foreign key), iar notatia este "fk".