Conceptul de banda de
asamblare
Exploateaza
paralelismul in timp a unui progr la diferite intervale de timp. Se face o
analogie cu banda de asamblare. Este foarte important ca nr operatiilor sa fie
dimensionat complexitatii lor. Ceea ce lucreaza la postul respectiv sa aiba eficienta maxima. In caz contrar apar
posturi ce vor frana executia. Banda de asamblare a unui calc consta din mai
multe blocuri specializate ce vor prelucra succesiv operanzii pana la obtinerea
rezultatului. Diferite parti ale unei instr vor fi exec simultan de diferite
nivele conectate in lant, a i operanzii trec prin pasi succesiv prin nivele
pana la obtinerea produsului. Daca intarzie la fiecare post este egala la
iesire vom avea: intarzieri pe un tact a intregului nivel. Prelucrarea
intrarilor si a rezultatelor partiale se fac in N iar trensferul intre nivelese
face prin registrele tampon T cu rol de memorare temporara a rezultatelor
intermediare. Transferul intre posturi se face sincron, frecventa de lucru
determina viteza intregii structuri. Solutia ideala d p v al performantelor
este cand banda de asambl este alc de o linie ingusta cu unit specializate. In
realitate posturile au un grad de flexibilitate ceea e permite reconfig banzii
pt diferite operatiià se reduce performanta. Se poate pp ca intr-o banda de asambl intra
seturi de operanzi: adunari succesive. La aparitia unei instruct de inmultire
banda trebuie reconfigurata. In general in acest moment la diferite nivele au
ramas rezultate partiale ale adunarii, va trebui sa reconfig astfel pana la
eliminarea acestora. Implementari - cu mai multe benzi de asambl identice ce pot
lucra independent. Banda libera va fi solicitat pt rezolvarea operatiei
curente. Exista si sist cu mai multe benzi orientate pe operatii(banda pt
adunare,etc) iar operatiile comune ale instr se pot realiza cu o banda unica
care poate fi extinsa pt procese. Proceseàsubprocese (printr-un algoritm) à timp de prelucrare egal, interdependenta minima. Nr posturilor: m
nivele de prelucrare , prin care trec n instr. In prima faza se face umplerea benzii. Dupa care
banda va furniza un rezultat la fi ecare tact, deci n instr vor fi exec in
m+n-1tacturi. Daca nu se folosea banda dar aveam m unit cele m*n tacturi,
viteza de prelucrare:v=(n*m)/(m+n-1). Daca n=nr instr>>m viteza va tinde
spre n. relatia calculeaza viteza maxima. Viteza reala e mai mica datorita neaprovizionarii
la timp a benzii, aparitia instr de salt, apeluri de subrutine, intreruperi,
etc. rata de lucru: nr de procese executate in unit de timp: m posturi, n
procese, ea va executa (m+n-1)*T , t=tactul. R=n/(m+n-1)*T daca n >> rataàn. Clasificarea banzilor
de asamblare -- d p v fuctional 1.pt
operatii aritmetice 2.la nivelul instruct 3. la nivelul procesoarelor -- dupa tipul operanzilor cu care pot lucra:
1.scalare 2.vectoriale. -dupa flexibilitate 1.unifunctionale 2.multifunctionale
-d p v al reconfigurabilitatii: 1.statice 2.dinamice. -d p v structural 1.
liniar 2. neliniar
