Introducere

Sofisticarea in automatizarea birourilor a fost introdusa de masinile de scris IBM Selectic cu banda corectoare iar lumea intreprinderilor a fost bulversata cand Xerox a lansat primele copiatoare comerciale in anul 1959. Cam in acea vreme s-a intamplat ceea ce se poate numi invazia lucrurilor tiparite. Incepand din acele momente viteza cu care oricine putea sa produca documente folosind un copiator este uimitoare. Daca tiparnita lui Gutenberg a indus o crestere cu un ordin de marime a hartiei scrise, se estima ca aparitia copiatorului va aduce o crestere de o mie de ori a comunicarii scrise fata de tot ce-a existat de cand omul a folosit pentru intaia oara o tablita de lut pentru a consemna ceva.

In ultima perioada dispozitivele multifunctionale si-au facut aparitia pe piata de echipamente pentru birotica, in special ca alternative la dispozitivele clasice. Incet, incet, marii constructori precum Hewlett-Packard, Canon, Rank Xerox, Olivetti sau Ricoh au lansat dispozitive care reprezentau varfuri de serie ale marilor familii, pastrand, de regula, functiile de baza ale acestora (imprimanta, fax sau copiator).

Desi cererile sunt din ce in ce mai numeroase, nu poate fi conturata la ora actuala o piata dedicata dispozitivelor multifunctionale (MFD=MultiFunction Devices). Se poate vorbi mai degraba de o nisa care, in functie de natura constructorilor, poate fi integrata la pietele de imprimante, copiatoare, faxuri sau scannere. Din acest punct de vedere, lupta pentru asigurarea unor canale de distributie avantajoase se da intre constructorii cu traditie in domeniile mentionate.

Fie ca sunt de tipul '3 in 1', fie '4 in 1' (daca mai indeplinesc si functii de scanner), ideea de a reuni mai multe dispozitive intr-o singura carcasa s-a impus de la sine. Iar de la un dispozitiv multifunctional destinat initial activitatilor de birotica marunta, pana la conectarea intr-o retea care sa deserveasca in mod simultan un grup mai mare sau mai mic de utilizatori nu a fost decat un pas.

Un studiu Dataquest din 1995, care a vizat piata nord americana, prevedea un viitor frumos pentru echipamentele care reunesc functionalitati multiple. Acestea sunt ideale in special pentru utilizatorii care prin natura profesiei sunt obligati sa lucreze cateva ore pe zi si la domiciliu. De o apreciere buna s-au bucurat, inca din a doua jumatate a anului 1995, produsele Hewlett-Packard Office Jet care indeplineau functii de imprimanta-fax-copiator.

In privinta constructorilor, Dataquest estima ca producatorii de imprimante, desi mai putin reprezentati pe piata in perioada respectiva, aveau sansele cele mai mari de a se impune in fata constructorilor traditionali de faxuri sau copiatoare. In cele din urma, factorul hotarator ar parea sa fie calitatea imprimarii.

Dispozitivele multifunctionale care fac legatura intre birotica si informatica vor determina producatorii de copiatoare sa se apropie de liderii din industria software. Astfel, fabricanti precum Canon si Ricoh au stabilit deja contacte cu Novell, Microsoft, Adobe pentru asigurarea compatibilitatii produselor lor cu cele ale principalelor medii de lucru.

Iata doua dintre exemplele cele mai edificatoare in acest sens, citate de revista Distributique intr-un numar din 1996. Astfel, modelul Ricoh MV 715, unul dintre primele dispozitive multifunctionale conectabile la un server de retea, era prevazut cu un kit de functionare ce putea opera sub Windows, dar nu era compatibil pentru Unix sau Macintosh. De asemenea, pentru modelul sau Document Center System (un copiator-imprimanta-fax numeric), firma Rank Xerox a dezvoltat o aplicatie proprie, intitulata Xerox Centerware, ce permite accesul simultan de la maximum cincisprezece posturi de lucru diferite, cu o interfata grafica pentru PC-uri, Macintosh sau statii Unix. Gratie acestui program, Document Center System poate asigura transmisii fax in timp real sau la o anumita data si ora, poate gestiona mai multe comenzi de imprimare, dirijandu-le catre lista de asteptare cea mai scurta, tinand seama de anumite categorii de prioritati.

Reactia producatorilor traditionali de imprimante nu s-a lasat prea mult asteptata. Hewlett-Packard a lansat la scurt timp modelul CopyJet, o imprimanta-copiator in culori, conectabila in retea, oferind o multifunctionalitate interesanta sub Windows, cu performante de doua copii color pe minut.

Alegerea modelului ideal de MFD depinde in esenta de natura activitatii fiecaruia.

Daca un astfel de dispozitiv e utilizat in special ca imprimanta, hotaratoare ar trebui sa fie calitatea tiparirii. Documente bazate in special pe text, cu rezolutie de 300 - 600 dpi pot fi obtinute la un nivel satisfacator cu un dispozitiv monocolor bazat pe tehnologia inkjet. Pentru grafica si documente mai elaborate se recomanda totusi modelele laser, putin mai costisitoare. De asemenea, exista dispozitive cu jet de cerneala care realizeaza documente color de o foarte buna calitate, dar in asemenea cazuri este bine sa se faca o evaluare a cheltuielilor suplimentare pe care le implica cartusele de cerneala color si celelalte consumabile.

Majoritatea dispozitivelor MFD ofera si functii de fax, transmisie in grup, memorie pentru numere si apeluri telefonice. Alte modele de tipul copiator-imprimanta-fax nu au si un receptor telefonic atasat, dar sunt prevazute cu mufe pentru realizarea atasarilor corespunzatoare.

Din punctul de vedere al copiatoarelor, pe langa rezolutie, un alt factor important este si viteza de copiere. Din acest punct de vedere, majoritatea modelelor aparute pot satisface nevoile de copiere pentru orice activitate de birotica elementara. Pentru dispozitivele conectate in retea, mai intervine si componenta software care trebuie sa asigure o buna gestionare a comenzilor si luarea in considerare a anumitor prioritati.

In continuare sunt prezentate proprietatile luminii folosite la copiatoarele color.

1. Spectrul vizibil este clasificat astfel:

Desi culorile primare sunt limitate precis in tabel, aceste limite nu sunt atat de precise in realitate. De exemplu, "yellow-green" este intre galben si verde, dar se intinde de la "yellowish yellow-green" la "greenish yellow-green", astfel ca distinctia dintre galben, yellow-green si verde nu este foarte clara. Similar, domeniul indicat de verde se intinde de fapt de la yellow-greenish green la blue-greenish green.

2. Tipuri de culori

Culorile sunt generate in urmatoarele trei moduri:

a. Culori luminoase - sunt culorile emise de un obiect si sunt determinate de lungimea de unda a luminii. De exemplu, o flacara care emite radiatie electromagnetica cu lungimea de unda cuprinsa intre 650 si 700nm va fi perceputa de ochiul uman ca rosu.

b. Culori intrinsece - culorile corpurilor solide (altele decat cele care produc culori luminoase) sunt o proprietate intrinseca a corpurilor. Sunt doua tipuri de culori intrinsece, una produsa de lumina reflectata si una de lumina transmisa.

- culori transmise

Cand lumina loveste un corp transparent sau translucid, unele unde trec si unele sunt oprite. Culoarea aparenta a corpului este culoarea luminii care trece. De exemplu, un filtru rosu pare rosu deoarece transmite doar rosu si blocheaza celelalte culori.

- culori reflectate

Cand lumina loveste un corp, unele unde sunt reflectate si altele sunt oprite. Culoarea aparenta a corpului este culoarea luminii reflectate. De exemplu, un mar rosu reflecta (in marea majoritate) doar lumina rosie si absoarbe toate celelalte culori.

3. Amestecul culorilor

Culorile pot fi produse din amestecul a trei culori primare in doua moduri: amestec aditiv si amestec substractiv.

a. Amestecul aditiv al culorilor

Prin aceasta metoda de producere a culorilor, lumina transmisa (lumina surselor luminoase) de cele trei culori primare, albastru ,verde si rosu este amestecata. Aceasta metoda este folosita pentru televiziunea in culori. Culorile sunt superimpuse, astfel ca, cu cat numarul culorilor care se amesteca este mai mare, cu atat mai stralucitor este rezultatul. Daca toate cele trei culori sunt amestecate intr-o anumita proportie va reiesi alb.

b. Amestecul substractiv al culorilor

Prin aceasta metoda de producere a culorilor, se amesteca cele trei culori substractive primare: galben, magenta si cyan. Aceasta este metoda folosita pentru a produce imagini permanente (solide), ca cele de copiatoare sau imprimante color. Aceste culori sunt produse din pigmenti, (cerneala, vopsea etc . ) fiecare pigment reflectand o singura culoare si absorbindu-le pe celelalte.

Pigmentii de baza au urmatoarele caracteristici:

- galben: absoarbe lumina albastra si o reflecta pe cea verde si rosie;

- magenta: absoarbe lumina verde si o reflecta pe cea albastra si rosie;

- cyan: absoarbe lumina rosie si o reflecta pe cea albastra si verde.

4. Separarea culorilor

Operatia opusa amestecului de culori este extragerea unei anume culori dintr-un amestec dat. Procesul foloseste proprietatea unui material cu culoare transmisa intrinsec. Cum am spus mai devreme, acest material este transparent doar la culoarea lui si absoarbe toate celelalte culori. Un material cu asemenea proprietati folosit in acest scop se numeste filtru.

Procesul este denumit "color separation", si poate fi executat fie de filtre R, G, B (aditiv) fie Y, C, M (serie substractiva). Filtrele aditive lasa sa treaca doar o singura culoare, in timp ce filtrele substractive lasa doua.

Filtrele de culori primare (R G B) sunt folosite la separarea culorilor pentru copiatoare si imprimante color, pentru reviste, etc . Culorile sunt reproduse din pigmentii Y, M, C.

Am ales pentru o descriere detaliata un copiator al firmeri Ricoh si anume: Aficio Stinger-C1 (cod A250).

1. Informatii generale ale copiatorului

1.1 Configuratia copiatorului

A - Telefon (optional)

B - 1-bin numarator

C - ADF (optional)

D - Copiator

E - Tava hartie - 2 tavi (optional)

1.2 Calea hartiei

1. ADF optional

2. Tava de alimentare auxiliara

3. Tava de hartie optionala (1 tava)

4. Tava de hartie

5. 1-bin numarator optional

1.3 Descrierea componentelor mecanice

1. Prima oglinda (scanner)

2. Lampa expunere

3. Motor oglinda poligonala

4. Senzor latime originala

5. Prima oglinda (laser)

6. Senzor lungime originala

7. Lentile tambur toroidal (BTL)

8. Lentile

9. Placa SBU

10. Oglinda F-theta

11. Rola calda

12. Rola de presare

13. Rola de transfer

14. Rola de alimentare auxiliara

15. Capac auxiliar

16. Rola transport vertical

17. Rola de alimentare cu hartie

18. Placa de jos

19. Cartus

20. A treia oglinda

21. A doua oglinda

1.4 Traseul de antrenare

1. Cuplare alimentare auxiliara

2. Cuplare transport vertical

3. Cuplare inregistrare

4. Cuplare alimentare cu hartie

5. Motor principal

1.5 Procesul de copiere

1.5.1 Generalitati

1. INCARCAREA TAMBURULUI

In intuneric, rola de incarcare da o sarcina negativa de -600 volti la tamburul organic foto-conductiv (OPC). Sarcina ramane pe suprafata tamburului deoarece stratul OPC are o rezistenta electrica mare in intuneric.

2. EXPUNEREA LASER

Informatiile procesate scanate de pe original sunt recuperate din memorie si transferate tamburului de o raza laser, care formeaza o imagine electrica latenta pe suprafata tamburului. Valorea sarcinii ramase ca o imagine latenta pe tambur (aproximativ - 100 volti) depinde de intensitatea razei laser, care este controlata de placa BICU.

3. DEZVOLTAREA

Rola de dezvoltare incarca tonerul cu o tensiune negativa de - 400 volti. Particulele de toner sar pe tambur si se fixeaza pe suprafetele tamburului unde laserul a redus incarcarea negativa a tamburului.

4. TRANSFERUL IMAGINII

Hartia a fost alimentata suprafetei dintre tambur si rola de transfer la timpul potrivit pentru alinierea hartiei de copiat si imaginii dezvoltate pe suprafata tamburului. Apoi, rola de transfer aplica o sarcina pozitiva mare pe partea opusa a hartiei. Aceasta sarcina pozitiva trage particulele de toner de pe tambur pe suprafata hartiei. In acelasi timp, hartia este atrasa electrostatic pe rola de transfer.

5. SEPARAREA HARTIEI

Hartia se separa de tambur ca urmare a atractiei elctrostatice dintre hartie si rola de transfer. Placa de descarcare ajuta la separarea hartiei de tambur.

6. CURATAREA

Lama de curatat indeparteaza urmele de toner ramase pe suprafata tamburului dupa ce imaginea este transferata pe hartie.

7. ATENUAREA

Nu exista lampa de atenuare. Sursa de alimentare aplica 1.6 kVp-p (1.05 mA) 1 kHz AC pe rola de incarcare. Acest curent indeparteaza orice tensiune ramasa pe suprafata tamburului.

1.6 Stuctura tabloului

1.6.1 Generalitati

1.6.2 Descriere

1. BICU (Motorul de baza si unitatea de control a imaginii)

Placa de baza controleaza urmatoarele functii:

· Secventa motorului

· Motor scanner si imprimare laser

· Controlul tactului pentru periferice

· Procesarea imaginii, controlul video

· Controlul operatiei

· Placi pentru aplicatii diverse (fax, imprimanta)

· Controlul copiatorului, controlul sistemului

2. IOB (Placa I/O)

IOB se ocupa cu urmatoarele functii:

· Controlul unitatilor pentru senzori, motoare si solenoizii imprimantei si scanerului.

· Placa de control pentru inalta tensiune

· Interfetele seriale cu perifericele

· Controlul sigurantelor

3. SBU (Placa senzorilor)

SBU se ocupa cu semnalele analogice de la CCD si le converteste in semnale digitale.

4. EMB (Placa de memorie extinsa) (optionala)

EMB stocheaza informatia despre imagine. O memorie de 48 MB poate fi adaugata. Aceasta mareste numarul de pagini care pot fi memorate.

2. Descrierea detaliata a sectiunilor

2.1 Scanarea

2.1.1 Generalitati

O lampa de expunere [A], o lampa cu xenon pentru acest model,    lumineaza originalul. Prima, a doua, a treia oglinda, si lentilele [B] reflecta imaginea pe CCD (charge coupled device) [C]. SBU este alcatuita din CCD si lentile. Primul scaner [D] este compus din lampa de expunere, un reflector [E], si prima oglinda [F].

Lampa de expunere este alimentata de o sursa continua pentru a preveni imprastierea inegala a luminii cand primul scaner se muta in directia sub-scan. Intreaga suprafata a lampii de expunere este matuita pentru a asigura expunerea egala in directia de scanare principala.

Lumina reflectata de reflector este aproape egala in intensitate cu lumina de la lampa de expunere, pentru a reduce umbrele pe copii.

Un radiator optic impotriva condensarii [G] este disponibil optional. Poate fi instalat pe partea stanga a scaner-ului. El porneste cand cablul de alimentare este conectat si copiatorul este in asteptare.

2.1.2 Traseul de scanare

Motorul traseului de scanare [A] conduce primul si al doilea scaner [B,C] prin curelele de sicronizare [D], roata de transmisie a scaner-ului [E], si sina din spate.

Modul automat

CPU principala controleaza si opereaza motorul scaner-ului. In modul normal, viteza primului scaner este 92 mm/s in timpul scanarii. Viteza celui de al doilea scaner este jumatate din viteza primului.

In modul redus sau extins, viteza de scanare depinde de rata amplificarii (A: 0.5 la 2.00). Viteza de intoarcere este intotdeauna aceeasi, indiferent de modul normal sau amplificare.

Schimbarea vitezei motorului scaner-ului schimba amplificarea in directia de subscanare. Se foloseste modul SP (SP4-101) pentru a modifica aceasta.

In directia principala de scanare, amplificarea este realizata de placa BICU de procesare a imaginii. Se modifica amplificarea in directia principala de scanare cu SP4-008.

Modul manual

Scanerele raman in pozitiile lor pentru a scana originalul. Motorul ADF alimenteaza prin ADF.

In modul reducere/extindere, schimbarea vitezei motorului ADF modifica lungimea imaginii in directia subscanarii. Placa BICU modifica amplificarea in directia principala de scanare, in aceasi directie ca in modul automat.

2.1.3 Detectarea dimensiunii originale in modul platou

In cavitatile optice, sunt patru senzori ce reflecta in copiatoarele la 115 V, si sase in copiatoarele la 230 V. Acestia sunt senzorii de latime [A] si de lungime [B] ai originalului, si ei detecteaza lungimea si latimea originalului. Ei sunt cunoscuti ca senzori APS (Auto Paper Selection).

In timp ce comutatorul principal este pornit, acesti senzori sunt activi si informatiile despre dimensiunile originalului sunt intotdeauna trimise la CPU. Cu toate acestea, CPU verifica informatiile doar cand capacul este deschis.

CPU principala primeste informatiile despre dimensiunile originalului cand senzorul capacului [C] se activeaza. Aceasta se intampla cand capacul este la aproximativ 15 cm deasupra lampii de expunere. In acest moment, doar senzorii plasati sub original primesc lumina reflectata si se activeaza. Ceilalti senzori raman opriti. CPU principala poate recunoaste dimensiunile originale de la semnalele pornit/oprit de la senzorii APS.

Daca copia este facuta cu capacul complet deschis, CPU principala decide dimensiunile originalului de la senzorii de iesire cand tasta Start este apasata.

Senzorii de lungime L1 si L2 sunt folositi doar pentru copiatoarele la 230 V.

Pentru alte combinatii, tabloul de operare va afisa "NU SE POT DETECTA DIMENSIUNILE ORIGINALULUI"

Tabelul alaturat arata iesirea senzorului pentru fiecare dintre dimensiunile originalului. Aceasta metoda de detectare a dimensiunilor originalului elimina necesitatea de pre-scanare si mareste productivitatea copiatorului.

Cu toate acestea, daca tava auxiliara de alimentare este folosita, notam ca copiatorul presupune ca hartia de copiat este in lungime. De exemplu, daca hartia A4 este plasata in tava auxiliara, copiatorul presupune ca este o hartie A3 si scaneaza o zona completa A3, ignorand senzorii pentru dimensiunile originalului. Aceasta inseamna ca timpul de copiere pentru prima pagina poate fi mai lung (datorita duratei mai mari necesare pentru scanare), dar va fi normal pentru restul sarcinii.

2.2 Prelucrarea imaginii

2.2.1 Generalitati

CCD-ul genereaza un semnal video analogic. SBU converteste semnalul analogic intr-un semnal digital pe 8 biti, apoi trimite semnalul digital spre placa BICU.

Placa BICU este impartita in doua blocuri de prelucare a imaginii: IPU (Image Procesing Unit) si memorie.

· IPU: Auto shading, filtrare, amplificare, corectie gamma (g), si prelucare gradatie

In sfarsit, placa BICU trimite informatia video la unitatea LD la momentul potrivit.

Unitatea LD este alcatuita din doua blocuri: VCU (Video Control Unit) si controlerul LD.

· VCU: FCI (Fine Character Image) - Netezire, corectie gamma (g) imprimare

· Controler LD: controlul sincronizare imprimare LD

Reglarea calitatii imaginii

Utilizatorul poate selecta de obicei modul: text, text/foto si foto. Cu toate acestea, fiecare dintre aceste moduri originale are un domeniu diferit, dupa cum urmeaza.

2.2.2 Placa senzorilor (SBU - Senzor Board Unit)

CCD-ul converteste lumina reflectata de la original intr-un semnal analogic. Linia CCD-ului are 7.450 pixeli si rezolutia este 600 dpi (23,6 puncte/mm).

CCD-ul are doua linii de iesire, pentru pixelii pari si impari, pentru prelucare analogica IC. Prelucrarea analogica IC realizeaza urmatoarele semnalelor de la CCD:

1. Z/C (Zero Clamp):

Regleaza nivelul de referinta negru pentru ca pixelii pari sa se potriveasca cu pixelii impari.

2. Componenta de semnal:

Un dispozitiv de comutatie combina semnalele analogice de la CCD ale pixelilor pari si impari.

3. Amplificarea semnalului:

Amplificatoarele operationale din circuitul AGC amplifica semnalul analogic. CPU de pe placa BICU controleaza castigul maxim al amplificatoarelor operationale.

Dupa prelucrarea mentionata anterior, convertorul A/D converteste semnalele analogice in semnale pe 8 biti. Aceasta metoda da o valoare fiecarui pixel pe o scara de 256 de nivele. Apoi, informatia digitala a imaginii merge la placa BICU.

2.2.3 Densitatea automata a imaginii (ADS-Auto Image Density)

Pe placa SBU

ADS impiedica sa apara pe copii fondul de pe originale.

Copiatorul scaneaza suprafata imaginii [A] detectata de senzorii ADS prezentati in grafic. Aceasta corespunde la cativa mm la unul din capetele liniei principale de scanare. In timp ce scanerul se deplaseaza in josul paginii, IPU de pe BICU detecteaza nivelul de varf pentru alb corespunzator fiecarei linii de scanare. IPU determina valoarea de referinta pentru conversia A/D pentru o linie de scanare particulara folosind nivelul de varf pentru alb corespunzator fiecarei linii de scanare. Apoi, IPU trimite valoarea de referinta controlerului de referinta de pe SBU.

Cand se scaneaza un original cu un fond gri, nivelul gri al suprafetei de fond este nivelul de varf pentru alb. Cu toate acestea, fondul original nu va apare pe copie. ADS corecteaza orice schimbari in intensitatea fondului de pe pagina, deoarece informatia despre nivelul de varf este luata pentru fiecare linie de scanare.

La fel ca si la modele anterioare de copiatoare digitale, utilizatorul poate selecta intensitatea imaginii pe modul automat si copiatorul va utiliza ambele setari cand prelucreaza originalul.

Pe placa IPU

Dupa procesul SBU, placa IPU indeparteaza mai mult fondul prin reglarea nivelului de alb.

Daca utilizatorul selecteaza un "Mod Service" pentru copiere, aceste doua procese ADS pot fi activate sau dezactivate, si cantitatea nivelului de alb poate fi reglata.

2.2.4 Unitatea de prelucare a imaginii (IPU)

Informatia despre imagine de la SBU se duce la Unitatea de Prelucrare a Imaginii (IPU) de pe placa BICU, care se ocupa de urmatoarele prelucrari ale imaginii:

· Auto shading

· Corectia gamma (g) a scanerului

· Amplificarea

· Filtrarea (MTF si netezire)

· Corectia gamma (g) ID

· Prelucrarea imaginii binare

· Eroarea de difuzie

· Amestecul de culori

· Controlul componentei video

· Generarea testului model

Informatia despre imagine merge la controlerul LD sau la FCI in functie de modul de copiere selectat.

Auto nuantare

Asemanator celorlalte copiatoare, exista doua metode auto shading. Una este corectia nivelului de negru si cealalta este corectia nivelului de alb. Auto nuantarea corecteaza erorile de nivel ale semnalului pentru fiecare pixel.

Corectia nivelului de negru

CPU citeste informatia setata de negru de la un capat al semnalului CCD si calculeaza valoarea media a informatiei respective. Apoi, CPU sterge valoarea nivelului de negru pentru fiecare pixel din imagine.

Corectia nivelului de alb

Inainte de a scana originalul, copiatorul citeste o forma de unda de referinta de la plansa alba. Valoarea medie a nivelului de alb pentru fiecare pixel este memorata ca o informatie dominanta a albului in memoria FIFO a cipului IPU.

Informatia semnalului video pentru fiecare pixel obtinut prin scanare este corectata de cipul IPU.

Auto nuantarea pentru primul original este facuta inainte de scanare.

Dupa scanare fiecarei pagini, auto nuantarea este facuta pentru a pregati urmatoarea pagina.

Daca intensitatea imaginii sau modul original este schimbat in timpul copierii, auto nuantarea pentru urmatoarea scanare este facuta inainte ca scanerul sa raspunda pentru schimbarea modului.

Compensarea stergerii liniei albe

In timpul corectiei nivelului de alb, daca este detectata iesirea CCD-ului peste limita inferioara in anumite parti ale liniei, copiatorul presupune ca aceasta se datoreaza liniilor negre necorespunzatoare de pe plansa alba. Aceasta trecere sub limita inferioara a iesirii este corectata folosind pixelii vecini.

Compensarea stergerii liniei negre

In modul ADF, daca este detectata iesirea CCD-ului peste limita inferioara pe linia de scanare inainte ca bordul de atac al originalului sa ajunga acolo, aceasta este atribuita punctelor negre necorespunzatoare de pe sticla de expunere. Aceasta trecere sub limita inferioara a iesirii este corectata folosind pixelii vecini.

Corectia gamma (g a scanerului

Iesirea CCD-ului nu este proportionala cu cantitatea de lumina primita. Prin corectia gamma (g) a scanerului se modifica iesirea CCD-ului astfel incat informatia despre nivelele de gri este proportionala cu cantitatea de lumina primita.

Copiatorul are patru curbe gamma posibile ale scanerului. Curba folosita de copiator depinde de tipul original selectat de utilizator.

Cele patru curbe pentru corectie gamma (g) si caracteristicile lor sunt urmatoarele:

· Expunere ID liniara (NAE): Modifica informatia despre imagine proportional cu intensitatea initiala.

· Expunere Auto ID liniara (AE): Indeparteaza fondul de pe imagine si modifica restul imaginii proportional cu intensitatea initiala.

· Rata de reflectare ID liniara: Foloseste informatia despre imagine fara modificare.

· Stergerea fondului: Sterge suprafata fondului complet si modifica restul imaginii proportional cu intensitatea initiala.

Amplificarea/reducerea principala

Schimbarea vitezei scanerului permite reducerea si marirea in directia sub-scan. Cu toate acestea, cipul IPU se ocupa cu reducerea si marirea in directia principala de scanare. Prelucarea pentru pentru amplificarea/reducerea principala este aceasi ca la copiatoarele digitale anterioare.

Cand se face o copie folosind ADF, circuitul de amplificare creaza o imagine oglinda. Aceasta deoarece pozitia de start a scanarii in directia principala de scanare este la celalalt capat al liniei de scanare in modul ADF. In modul platou, originalul este asezat cu fata in jos pe sticla de expunere, si coltul [A] este la inceputul scanarii principale. Scanerul se muta in josul paginii. In modul ADF, ADF alimenteaza bordul de atac al originalului la sticla de expunere DF, si coltul opus de sus al originalului este in pozitia de start a scanarii principale.

Pentru a crea imaginea oglinda, CPU memoreaza fiecare linie intr-o memorie LIFO.

Filtrarea

Exista filtre software pentru marirea calitatii imaginii pentru modul selectat. Aceste filtre sunt: filtrul MTF, filtrul de netezire si stergerea independenta a punctului.

Flitrul MTF accentueaza precizia si este folosit in modul text si text/foto.

Filtrul de netezire este folosit in modul foto, exceptand modul foto lucios. In modul foto lucios este folosit filtrul MTF.

Stergerea independenta a punctului indeparteaza punctele nedorite din imagine.

Corectia gamma (g ) ID

Copiatorul selecteaza automat cea mai apropiata corectie gamma ID bazata pe tipul selectat si setarea ID facuta la tabloul de comanda.

Prelucrarea gradata

Imaginea pe 8 biti este convertita in informatie pe 1 bit (nu exista prelucrare pe 8 biti pentru nivele de gri, doar procesare pe 1 bit cunoscuta ca prelucrare de imagine binara).

Cu toate acestea, sunt folosite tehnici diferite, in functie de tipul selectat (text, text/foto, foto) si setarile utilizatorului in ceea ce priveste modificarea imaginii.

Aceste tehnici sunt: prelucrarile binare simple, eroarea de difuzie si amestecul culorilor.

· Prelucrarile binare simple: Semnalul video al fiecarui pixel este convertit de la 8 biti la 1 bit (imagine alb-negru) in conformitate cu o valoare de prag.

· Eroarea de difuzie: Eroarea de difuzie este un proces mai complicat folosind o valoare de prag si valorile pixelilor vecini intr-o matrice de 8 x 8. In modul text/foto, eroarea de difuzie reduce diferenta de contrast dintre suprafetele luminoase si intunecate ale unei imagini intre doua nuante.

· Amestecul culorilor: Fiecare pixel este comparat cu un pixel intr-o matrice de culoare. La eroarea de difuzie sau la prelucrarile binare simple, exista doua tipuri posibile de prag: prag constant si prag variabil.

·Tipul folosit depinde de tipul selectat (text, text/foto, foto) si de setarile utilizatorului privind modificarea imaginii.

Amestecul culorilor este folosit doar in modul foto (exceptand modul foto lucios, in care este folosita reoarea de difuzie)

Valoarea de prag constanta

Daca este folosita metoda pragului constant, pragul ramane mereu acelasi.

Scaderea valorii pragului duce la o imagine mai inchisa.

Valoarea de prag variabila

Valoarea de prag variabila este destinata separarii clare a obiectelor text/vector grafic de fundal.

Cand se foloseste o prelucrare binara simpla software-ul compara fiecare pixel cu pixelii cel inconjuara imediat. Este testat in patru directii: orizontal, vertical si in doua directii diagonale. Daca intensitatea imaginii difera intre pixelii obiectului si pixelii inconjuratori este mai mult ca sigur o valoare intr-una din aceste directii, pixelul fiind fixat sa fie la margine.

Pixelii de pe margine sunt considerati cu praguri variabile. Pragul este calculat prin medierea densitatilor pixelilor din suprafata inconjuratoare de 7 x 7.

Cu toate acestea, pragul calculat nu poate depasi limitele de maxim si minim; daca se intampla, limita superioara sau inferioara este folosita.

Pixelii care nu sunt pe margine sunt considerati cu un prag de valoare constanta.

Ca un efect secundar al procesului de alocare variabila a pragului, copierea unde verso-ul este vizibil prin hartie sau fundalul este intunecat, poate duce la un fundal murdar. In acest caz este necesara modificarea nivelului intensitatii imaginii de la tasta respectiva de pe tabloul de comanda.

Cand se foloseste cu eroarea de difuzie (Text normal)

Dupa prelucrarea erorii de difuzie, pragul variabil foloseste 64 de valori de prag intr-o matrice 8 x 8. Acest proces impiedica textul cu contrast scazut sa dispara.

Amestecul culorilor

Daca utilizatorul selecteaza "Mod service" pentru tipul text/foto, matricea culorilor poate fi selectata. O valoare mai mare pentru acest mod creste numarul gradatiilor. Cu toate acestea, imaginea nu va avea mai mult contrast.

2.2.5 Controlerul memoriei si memoria extinsa (EMB - Extended Memory Board)

BICU este format din controlerul memoriei si DRAM. Functiile fiecarui dispozitiv sunt urmatoarele:

Controlerul memoriei: Comprima imaginea pe 1 bit

Rotirea imaginii

Transferul imaginii in DRAM

DRAM (standard 16MB): Memoreaza informatia comprimata

Suprafata de lucru

Informatia se duce la controlerul memoriei dupa prelucrarea binara a imaginii. Informatia este mai intai comprimata si apoi memorata in DRAM. Cand este imprimata, informatia din DRAM se duce inapoi la controlerul memoriei, unde este decomprimata si editarea imaginii este terminata (ex.: rotirea imaginii, repetarea imaginii).

Capacitatea memoriei se schimba dupa instalarea unei memorii auxiliare pe placa BICU, dupa cum urmeaza:

2.2.6 Controlul video (VCU - Video Control Unit)

Imagine si caracter rafinat (FCI - Fine Character and Image)

FCI realizeaza netezirea imaginii si corectia latimii liniei. Aceste functii afecteaza doar prelucrarea binaar a imaginii in modul text precis.

Netezirea

De obicei, prelucrarea binara a imaginii genereaza margini zimtate pe caractere, cum se poate vedea in imaginea alaturata. Acestea sunt retusarile folosind netezirea marginilor. FCI schimba durata impulsului laser si pozitia anumitor pixeli.

In fig. A sunt prezentate patru durate posibile si in fig. B este aratat cum impulsul laser poate fi intr-una din cele trei pozitii in interiorul pixelului. In fig. C se exemplifica cum este folosita netezirea marginilor.

Modul economic de imprimare

Cand modul economic este selectat o matrice de filtrare de 8 x 8 reduce numarul punctelor negre din imagine. Rezultatul fiind mai putin toner este folosit pentru a crea imaginea latenta pe cilindru.

Corectia gamma (g) la imprimare

Corectia la imprimare modifica informatia de la iesirea IPU spre dioda laser pentru a indeplini caracteristicile imprimarii.

Copiatorul alege curba gamma cea mai potrivita pentru tipul selectat de utilizator.

2.3 Expunerea laser

2.3.1 Generalitati

Acest copiator foloseste o dioda laser pentru a produce imagini electrostatice pe cilindrul OPC [A] aflat in caseta [B]. Dioda laser [C] converteste informatia imaginii de la placa BICU in impulsuri laser, si componentele optice conduc aceste impulsuri spre cilindru.

Expunerea razei laser pe cilindru creaza o imagine latenta. Raza laser realizeaza scanarea principala in timp ce rotatia cilindrului controleaza sub-scanarea.

Viteza motorului oglinzii poligonale:

2.3.2 Calea optica

[A]: Oglinda poligonala

[B]: Lentile cilindrice

[C]: Placa unitatii LD

[D]: Cilindru

[E]: Obturator LD

[F]: Oglinda F-theta

[G]: Lentile tambur toroidal

(BTL Barrel Toroidal Lens)

[H]: Prima oglinda

[I]: Detector sincronizare laser

[J]: Sticla protectie toner

Calea optica de la dioda laser la cilindru este aratata mai sus.

Unitatea LD [C] distribuie raza laser oglinzii poligonale [A] prin lentilele cilindrice [B], care converg raza laser.

Raza laser se duce la oglinda F-theta [F], prima oglinda [H] si BTL [G]. Apoi, raza atinge tamburul [D] prin sticla de protectie a tonerului.

Raza reflectata de oglinzile poligonale scrie pixelii imaginii latente pe tambur. Oglinda F-theta [F] asigura intervale constante intre pixeli. BTL [G] corecteaza neregularitatile de pe fata oglinzii poligonale.

Detectorul de sincronizare laser [I] sincronizeaza inceputul scanarii principale.

Controlul automat al puterii (APC - Auto Power Control)

Pentru a impiedica schimbarea intensitatii razei laser datorita temperaturii, copiatorul monitorizeaza raza laser cu o fotodioda (PD). PD este incapsulata in dioda laser. Prin PD trece un curent electric spre driver-ul LD al IC si acest IC modifica nivelul de iesire pentru a mentine iesirea diodei laser constanta.

Nivelul puterii diodei laser este modificat pe banda de productie.

Nu este permisa atingerea rezistoarelor variabile de pe unitatea LD.

2.3.4 LD SAFETY SWITCH

Comutatorul 1 usa dreapta

Pentru a se asigura ca raza laser nu se schiba necorespunzator in timpul operatiei, exista un comutator de siguranta in interiorul usii din dreapta. Acest comutator este in serie cu linia de 5V LD ce vine de la IOB prin placa BICU.

Obturatorul mecanic al laserului

Cand caseta este indepartata, obturatorul laserului este eliberat si se intrerupe raza laser.

2.4 Caseta multifunctionala (All-In-One Cartridge)

2.4.1 Generalitati

Caseta multifunctionala (AIO) este formata din componentele de mai sus. Ea contine tamburul OPC si cartusul cu toner, si include mecanismele pentru incarcarea, punerea in valoare si curatarea tamburului. Tamburul are un diametru de 30 mm.

[A]: Rola de incarcare

[B]: Lama de curatare

[C]: Tamburul OPC

[D]: Rola de transfer

[E]: Lama de transfer

[F]: Rola de punere in valoare

[G]: Lama de amestecat

[H]: Senzor consumare toner

[I]: Amestecator

Motorul principal pune in miscare rolele din caseta multifunctionala. Rola de incarcare [A] incarca tamburul [C]. Este folosit toner cu o singura coponenta. Lama de curatare [B] curata suprafata tamburului.

Pentru a indeparta tensiunea remanenta pe suprafata tamburului, dioda laser descarca periodic tamburul OPC. Configurarea prestabilita este la fiecare 25 de pagini; copiatorul asteapta pana cand operatia in desfasurare este terminata.

2.4.2 Unitatea

Motorul principal [A] pune in miscare tamburul [B], rola de punere in valoare [C] si agitatoarele [D] printr-o serie de angrenaje. BICU controleaza viteza motorului principal.

2.4.3 Incarcarea tamburului

Acest copiator foloseste un sistem de incarcare a tamburului cu rola in loc de sistemul cu cablu corona de incarcare a tamburului. Rola de incarcare [A] are contact intotdeauna cu suprafata tamburului [B] datorita arcurilor rolei presoare [C] si da o sarcina negativa suprafetei tamburului. In timp ce tamburul se roteste, rola de incarcare se roteste de asemenea datorita frecarii dintre rola si tambur.

Sistemul rolei de incarcare genereaza mai putin ozon decat sistemul cu cablu corona. Datorita acestuia, nu exista filtru de ozon in copiator.

Sursa de alimentare aplica o tensiune rolei de incarcare prin terminalul rolei de incarcare [D], arcul rolei presoare [C] si bucsa rolei de incarcare [E]. Sunt aplicate ambele componente: continua si alternativa.

Inainte ca laserul sa inceapa sa scrie pe tambur, rola de incarcare primeste -600V continua si 1.6 kV varf la varf 1kHz de la placa de inalta tensiune. Aceasta realizeaza pe suprafata tamburului o sarcina negativa de -600 V.

Componentele continua si altenativa sunt furnizate in timpul operatiei de imprimare. Aceasta asigura suprafetei tamburului o sarcina uniforma de -600V indiferent cand trece rola de incarcare.

La sfarstul operatiei, tensiunea contiunua este setata la 0V, dar cea alternativa ramane. In timp ce tamburul se roteste, componenta alternativa aduce sarcina de pe suprafata tamburului la o tensiune uniforma de 0V.

Cartusul tonerului nu are placuta de curatare, control al temperaturii sau mecanism de contact cu rola de incarcare (materialul rolei de incarcare permite un mecanism simplu). Rola de incarcare este parte componenta a cartusului cu toner, deci cand tonerul se termina, rola de incarcare este schimbata in acelasi timp. Aceasta se intampla inainte ca rola de incarcare sa se murdareasca.

2.4.4 Punerea in valoare

Acest copiator foloseste toner cu o singura componenta. Exista doua agitatoare [A] in caseta AIO.

Agitatoarele [A] si lama de amestec [B] amesteca tonerul in caseta AIO si il transporta la rola de punere in valoare [C]. Frecarea dintre tonerul transportat si lama de retus [D] da tonerului o sarcina negativa.

Magnetii permanenti interni din rola de punere in valoare atrag tonerul pe mansonul rolei respective. Lama de retus curata tonerul la grosimea dorita pe mansonul rolei de punere in valoare. Rola nu intra in contact cu tamburul [E]. Exista un mic spatiu intre tonerul de pe suprafata rolei si tambur. Tonerul sare prin acest spatiu pentru a realiza imaginea latenta.

Amplificarea polarizarii are componentele altenativa si continua. Componenta alternativa imbunatateste transferul tonerului.

Lama de transfer [F] este incarcata la aceasi tensiune ca amplificarea polarizarii. Aceasta ajuta la mentinerea tonerului pe tambur. Senzorul de consumare a tonerului [G] este amplasat sub cartusul tonerului.

Detectarea terminarii tonerului

Nu exista senzor de terminare a tonerului pe acest copiator. Toutsi, terminarea tonerului este detectata folosind senzorul de consum al tonerului.

Cand senzorul de consum al tonerului detecteaza o pozitie scazuta a tonerului timp de 5 secunde [A], copiatorul incepe numaratoarea pentru situatia cand tonerul se apropie de sfarsit . Din acest punct, numarul de copii care mai pot fi realizate depinde de setarile facute.

Alimentarea cu toner

Agitatoarele din AIO si lama de amestecat amesteca tonerul in caseta AIO. Senzorul de detectie a tonerului nu este folosit    pentru controlarea alimentarii cu toner. Cand copiatorul este pornit sau cand usa dreapta este inchisa, agitatoarele si lama de amestec rotesc si amesteca tonerul un timp scurt.

Amplificarea polarizarii

Sursa de aliementare cu inalta tensiune da rolei de punere in valoare o sarcina de -400 V tensiune continua si o componenta alternativa de 1.6 kV v-v 1 kHz. Pentru a preveni tonerul sa se transfere pe suprafete ce nu apartin imaginii de pe tambur, amplificarea polarizarii este diferita pentru suprafetele cu si fara imagine.

2.4.5 Curatarea tamburului

Lama de curatat [A] indeparteaza tonerul ramas pe tambur dupa ce imaginea este imprimata pe hartie. Lama de curatat razuieste tonerul ramas pe tambur transferandu-l automat in zona de colectare. Stratul de mylar [B] impiedica tonerul sa cada afara din unitatea de curatare.

Cartusul tonerului din caseta AIO are o serpentina de colectare a tonerului [C] si o razuitoare [D]. Acestea imbunatatesc colectarea tonerului risipit. Nu exista mecanism de reciclare a tonerului.

2.5 Transferul imaginii si desprinderea hartiei

2.5.1 Generalitati

Copiatorul foloseste o rola de transfer [A], care atinge suprafata tamburului [B]. Un bloc de alimentare cu baterie asigura un curent pozitiv rolei de transfer, care atrage tonerul de pe tambur pe hartie. Curentul depinde de latimea hartiei, tipul hartiei si de tava de alimentare cu hartie.

Drumul de la tambur printr-un angrenaj intoarce rola de transfer. Peria antistatica [C] ajuta hartia sa se desprinda de tambur. Peria antistatica este legata la impamantare.

2.5.2 Curatarea rolei de transfer

Daca hartia este mai mica decat imaginea, sau daca o eroare se intampla in timpul imprimarii, tonerul poate poate fi transferat pe suprafata rolei. Pentru a impiedica tonerul sa se transfere pe partea opusa o copiei, rola de transfer necesita o curatare inaintea inceperii urmatoarei operatii.

In timpul curatarii rolei de transfer, sursa de inalta tensiune da o tensiune negativa rolei de transfer. Orice particula de toner incarcata negativ pe rola de transfer este transferata inapoi pe tambur. Apoi o tensiune pozitiva ce curata este aplicata rolei de transfer pentru a impinge inapoi pe tambur orice particula de toner incarcata pozitiv de pe rola de transfer.

Copiatorul intra in modul de curatare in urmatoarele conditii:

· Dupa ce copierea a fost oprita.

· Imediat dupa ce este pornit.

· Dupa ce 10 sau mai multe foi de hartie au fost copiate si copierea s-a terminat.

2.6 Alimentarea cu hartie

2.6.1 Generalitati

Exista o tava interna [A] si o tava auxiliara [B].

Tava are o capacitate de 250 de foi. Tava auxiliara poate depozita 100 de foi de hartie. Rola de alimentare cu hartie [C] conduce prima foaie din tava catre rolele de imprimare [D].

Tava are o placuta de frecare [E] care permite alimentarea unei singure foi odata.

Cand tava este inchisa dupa ce hartia este incarcata, dispozitivul de actionare al dimensiunii hartiei impinge comutatorul tavii. Aceasta informeaza CPU ca tava este la locul ei si ce dimensiune are hartia din tava.

2.6.2 Tava interioara

Ridicarea placii inferioare

Placa inferioara [A] este ridicata de un arc comprimat si ridica hartia la rola de alimentare cu hartie.

Cand caseta este trasa afara, placa inferioara este lasata sa cada de bratul casetei [B], care este conectat la parghia casetei [C] si este blocat de tamponul [D].

Cand caseta este introdusa in copiator, tamponul este eliberat si placa inferioara se ridica.

Detectarea sfarsitului hartiei

Cand tava de hartie nu mai are coli, dispozitivul de actionare al senzorului de sfarsit de hartie [E] cade in deschizatura placii inferioare, activand senzorul respectiv.

Senzorul de consum al hartiei este pe carcasa copiatorului langa coltul din dreapta spate al casetei. Senzorul este folosit doar in modul imprimare.

Unitatea de alimentare cu hartie

Motorul principal conduce mecanismul de alimentare si detectorul. Cuplajul alimentarii cu hartie [A] transfera actionarea de la motorul principal la rola de alimentare cu hartie [B].

Acest copiator foloseste un mecanism format din o rola de alimentare si o placuta de frecare. Placuta de frecare [C] permite alimentarea numai a foii de deasupra. De aceea, in timpul alimentarii cu hartie, prima foaie de deasupra este separata de stiva si livrata spre rolele de inregistrare.

Cand hartia actioneaza senzorul de inregistrare [E], cuplajul alimentarii cu hartie se opreste. Cand hartia atinge o anumita pozitie, cuplajul de inregistrare [F] porneste unitatea de transfer de la motorul principal la rolele de inregistrare. Apoi, rolele de inregistrare livreaza hartia in suprafata de transfer a imaginii.

Determinarea dimensiunilor hartiei

Comutatorul dimensiunii hartiei [A] include trei senzori (microcontacte). Dispozitivele de actionare de pe cadranul [B] din spatele indicatorului dimensiunii hartiei actioneza senzorii.

Fiecare dimensiune a hartiei are propriul sau dispozitiv, cu o combinatie unica de crestaturi. Pentru a determina dimensiunea hartiei, CPU citeste care dintre dipozitivele de actionare s-a oprit.

CPU dezactiveaza alimentarea cu hartie a unei tavi daca dimensiunea hartiei nu poate fi determinata. Daca dispozitivul de reglare al dimensiunii hartiei este defect sau nu exista unitatea instalata, placa de control a imprimarii recunoaste ca unitatea nu este instalata.

Cand dipozitivul de reglare al dimensiunii hartiei este la semnul "Q", tava hartiei poate fi setata sa se adapteze uneia din dimensiunile mai largi ale hartiei folosind tabloul de comanda al copiatorului.

2.6.3 Tava auxiliara

Actionarea

Cand hartia este asezata in tava, alimentatorul cu hartie al tavei auxiliare [A] este impins in sus si dispozitivul de actionare lasa senzorul tavii auxiliare [B].

Cuplajul tavii auxiliare de alimentare cu hartie [C] transfera actionarea de la motorul principal la rola auxiliara de alimentare [D].

Acest copiator foloseste ca mecanism o rola de alimentare si o placuta de frecare, pentru actionarea de la motorul principal transmisa cand cuplajul de alimentare auxiliar se porneste. Placuta de frecare permite numai primei foi sa fie livrata rolelor de inregistrare.

Cand prima foaie activeaza senzorul de inregistrare, cuplajul de inregistrare [E] se porneste.

Determinarea dimensiunilor hartiei

Senzorul ce detecteaza latimea hartiei [A] din tava auxiliara monitorizeaza latimea hartiei. Partea protejata este conectata la angrenajul placii terminale. Cand partile protejate se muta sa potriveasca latimea hartiei, placa circulara terminala se roteste peste modelele imprimate ale partii rectangulare ale senzorului de latime. Modelele pentru fiecare latime a hartiei pentru senzorul de detectie a latimii hartiei sunt unice.

2.6.4 Inregistrarea hartiei

Rotatia motorului principal este transmisa angrenajului cuplajului de inregistrare [A].

Senzorul de inregistrare [B] este chiar inaintea rolelor de inregistrare [C].

Cand prima hartie activeaza senzorul de inregistrare, cuplajul inregistrarii [D] porneste si rolele de inregistrare incep sa se intoarca putin dupa aceea. Cu toate acestea, cuplajul rolei de alimentare cu hartie ramane in loc pentru o perioada mai lunga. Aceasta intarziere permite presare hartiei pe rolele de inregistrare si curbarea usoara pentru a corecta oblicitatea.

Apoi cuplajul de inregistrare se incarca la timpul potrivit pentru a alinia hartia cu imaginea de pe tambur. Rolele de inregistrare alimenteaza hartia pe suprafata de transfer a imaginii.

Senzorul de inregistrare este de asemenea folosit pentru determinarea alimentarii gresite a hartiei.

2.7 Formarea imaginii

2.7.1 Generalitati

Unitatea de formare are urmatoarele componente:

1. Parghia de eliberare a rolei presoare

2. Arc de presiune

3. Lampa de flux

4. Termistorul de flux

5. Siguranta termica

6. Rola calda

7. Rola de iesire

8. Senzorul sigurantei de iesire

9. Striper rola calda

10. Rola presoare

Dupa ce imaginea a fost transferata, hartia intra in unitatea de formare. Imaginea este formata pe hartie prin aplicarea caldurii si presiunii prin folosirea combinata a rolei calde [A], lampii de flux [B] si rolei presoare.

CPU monitorizeaza temperatura rolei calde prin termistorul de flux [C], care este in contact cu suprafata rolei calde. Siguranta termica [D] protejeaza unitatea de supraincalzire.

2.7.2 Unitatea de formare

Motorul principal actioneza rola calda [A] printr-un tren de rotite.

Rola calda antreneaza rola de iesire [B] printr-un angrenaj.

2.7.3 Rola presoare/iesirea hartiei

In timpul imprimarii, rola presoare [A] este presata pe rola calda [B] de arcuri.

Striperele rolei calde [C] separa hartia de rola calda si o conduc spre rola de iesire. Apoi rola de iesire duce hartia in tava de hartie.

2.7.4 Descarcarea unitatii de formare

Cand rola presoare elibereaza pargiile [A] sunt impinse in jos, rola presoare se indeparteaza astfel incat hartia blocata poate fi indepartata.

2.7.5 Controlul tempereaturii de formare

Temperatura de formare este controlata folosind un termistor [A].

CPU verifica iesirea de la termistor o data pe secunda. CPU compara temperatura actuala si cea precedenta, apoi decide rata de putere pentru urmatoarea secunda. Pentru a mentine temperatura dorita, CPU controleaza rata lampii de flux.

Palpairea lampii fluorescente

Pornirea si oprirea lampii de flux duce la luminarea fluorescenta si palpaire.

In plus, toata puterea este aplicata lampii de flux gradat, nu toata odata. Aceasta previne caderea puterii din interior deodata. Aceasta caracteristica este cunoscuta ca "start soft". Copiatorul face aceasta gradat permitand mai multa putere lampii de flux in timpul ciclilor de treceri prin zero ale sursei de tensiune alternativa.    Graficul de mai jos arata cum puterea este aplicata gradat pe durata a 6 ciclii de treceri prin zero.

2.7.6 Protectia la supraincalzire

Daca temperatura rolei calde devine mai mare de 230°C mai mult de o secunda, CPU intrerupe alimentarea lampii de flux. In acest moment, LCD-ul va afisa o eroare.

Chiar daca protectia termistorului la supraincalzire este depasita, exista o siguranta termica in serie cu masa comuna a lampii de flux. Daca temperatura sigurantei termice atinge 169°C, siguranta termica se deschide, oprind alimentarea lampii de flux. In acest moment, copiatorul se opreste.