FACTURA VODAFONE - Prezentarea Software-lui folosit

ATESTAT PROFESIONAL

Cuprins

1.Tema proiectului ;

2.Prezentarea Software-lui folosit;

3.Explicarea programului si a procedurilor folosite in aplicatie;

4.Listarea programului

5.Bibliografie

1. Tema proiectului:

FACTURA VODAFONE

2. Prezentarea Software-lui folosit

Cu Object Pascal (Delphi) poti crea programe pentru Windows: aplicatii de consola Win32, sau interfete grafice Win32(GUI).

Orice componenta din Delphi are proprietati ce controleaza modul cum respectiva componenta lucreaza. Diferitele evenimente apar in functie de modul in care utilizatorul sau Windows interactioneaza cu o componenta. Un handler de eveniment este o portiune de cod ce este lansata in executie ca raspuns la respectivul eveniment(ex. apasarea unui buton, e.t.c.). Delphi genereaza un handler de eveniment pentru evenimentul de apasare a unui buton, eveniment numit OnClick. Notiunea de Form reprezinta o fereastra in aplicatie. Form poate fi fereastra principala a aplicatiei, o casuta de dialog, sau ori alt tip de fereastra.

Borland a extins Pascalul prin Object Pascal,care adauga notiunea de clasa la Pascal, introducand Pascalul in lumea programarii orientate pe obiecte OOP. Dezvoltand Delphi-ul un nou comportament si cuvinte cheie au fost introduse pentru a administra acest model de programare ce foloseste componente. Au fost adaugate cuvinte cheie precum published si property. Limbajul aflat la baza lui Delphi este Object Pascal, aceasta fiind cauza pentru care mai este denumit si in acest fel. Un Obiect este o secventa de cod binar ce realizeaza o anumita sarcina in aplicatie(Componentele sunt obiecte, dar nu toate obiectele sunt componente).OOP iti permite sa ai o abordare modulara asupra programarii, lucru ce duce la evitarea "reinventarii rotii". Acest lucru se datoreaza faptului ca odata ce o componenta a fost creata ea poate fi folosita ori de cate ori este nevoie in cadrul programelor realizate in Delphi. De asemenea o componenta poate fi dezvoltata prin mostenire, creand o componenta noua cu caracteristici noi adaugate.

O aplicatie Delphi contine cel putin doua biblioteci. Biblioteca ce contine sursa proiectului (orice aplicatie in Delphi poarta numele de proiect) are extensia DPR, iar cea de a doua biblioteca ce este mereu prezenta in aplicatii GUI Delphi biblioteca formei principale, si este un cod sursa ce are asocioata o forma. Extensia pentru acest tip de biblioteca este PAS. O aplicatie de consola nu are o forma principala si poate avea sau nu alte forme sau mai multe aplicatii. Al treilea tip de biblioteca ce contine doar cod sursa se numeste biblioteca de cod simplu si codul continut se afla in alte biblioteci incluse in proiect el fiind aici doar apelat. O biblioteca ce contine sursa proiectului contine cuvantul cheie program ce identifica aceasta biblioteca ca biblioteca principala a programului, urmat de numele bibliotecii urmat apoi de un bloc de instructiuni incadrat de begin si end. Numele bibliotecilor cu urmeaza dupa cuvantul cheie uses pana la aparitia semnului ; sunt folosite de aceasta biblioteca in momentul compilarii. Instructiunile din aceasta biblioteca initializeaza aplicatia, creeaza forma principala a aplicatiei si lanseaza aplicatia.

O biblioteca ce nu este sursa principala a programului trebuie sa contina o sectiune numita interface si una numita implemetation. O biblioteca principala a unui program trebuie sa aiba ambele cuvinte cheie begin si end, dar o biblioteca de cod simplu trebuie sa contina instructiunea de final end. Procedura Application.CreateForm se afla in biblioteca Form.pas, si identificatori TForm1 si Form1 se gasesc in biblioteca formei principale care poarta numele de Unit1.pas. Delphi va adauga in locul tau biblioteci in cadrul listei uses alegand din meniul File optiunea Use Unit.

Sectiunea Interface este sectiunea in care identificatorii exportati din aceasta biblioteca sunt declarati, acestia sunt identificatorii ce pot fi accesati de o alta biblioteca din proiect. Aceasta sectiune se incheie la intalnirea cuvantului cheie implementation. Orice obiect ce este accesibil pentru alte biblioteci dintr-o biblioteca trebuie sa fie declarat in sectiunea interface indiferent ca acesta este o clasa, procedura, functie sau variabila.

Sectiune implementation a unei biblioteci este locul ce contine codul concret al bibliotecii si se termina la intalnirea oricarui cuvant cheie din biblioteca (de obicei end dar poate fi si initialization in bibliotecile ce au o sectiune initialization). Daca vrem sa avem o procedura ce valabila pentru toate bibliotecile din proiect declaram numele procedurii in sectiunea interfata si definirea procedurii in sectiunea implementare.

3. Explicarea programului si a procedurilor folosite in aplicatie

Aceasta aplicatie este realizata pentru verificarea corectitudinii facturii connex. Aplicatia reprezinta un model de factura, dupa care se poate calcula valoarea minutelor consumate, valoarea bonusurilor, valoarea reducerilor. Respectand politica firmei Vodafone (adaugarea la factura a pliantelor publicitare) am introdus in aplicatie cateva date referitoare la alte pachete de abonamente.

Selectarea campurilor dorite se face afectunad click pe butoanele care reprezinta calculul facturii si informatii despre ccelelalte abonamente.

In acest program se folosesc sase forme. Forma Form1 (prima activata) va aparea ca mai jos.

Aceasta forma este alcatuita, dupa cum se poate observa, din o componente de tip Timage (sigla firmei), doua componente de tip Tlabel (folosite la afisarea informatiilor),patru componente de tip Tbutton (trei pentru cele trei tipuri de abonamente prezentate, iar una pentru calcularea facturii), doua componente de tip Tbevel pentru design, o componenta de tip Tmainmenu cu doi itemi, REALIZATOR si IESIRE, depre care vom vorbi mai tarziu.

La efectuarea unui clic pe unul dintr-e butoanele afisate de prima forma Form1, se va activa o noua forma care va contine informatiile dorite. Una dintr-e aceste forme este cea pentru calcularea facturii si este reprezentata astfel:

Dupa cum se poate observa, aceasta forma este alcatuita din 23 componente de tip Tlabel din care 19 active (pentru afisarea titlului, a instructiunilor) si 4 inactive (pentru afisarea numelui si prenumelui completat in campurile Nume si Prenume), cele 4 activandu-se la validarea primei parti a aplicatiei, 4 componente de tip Tbevel pentru design, trei componente de tip Timage (care au actiunea unui buton) cele trei butoane de validare

Procedura aferenta acestei forme este urmatoarea:

unit Unit2;

interface

uses

Windows, Messages, SysUtils, Variants, Classes, Graphics, Controls, Forms,

Dialogs, StdCtrls, ExtCtrls;

type

TForm2 = class(TForm)

Image1: TImage;

Label1: TLabel;

Label2: TLabel;

Bevel1: TBevel;

Label3: TLabel;

Label4: TLabel;

Label5: TLabel;

Bevel2: TBevel;

Label6: TLabel;

Label7: TLabel;

Label8: TLabel;

Label9: TLabel;

Label10: TLabel;

Label11: TLabel;

Label12: TLabel;

Label13: TLabel;

Label14: TLabel;

Label15: TLabel;

Label16: TLabel;

Image2: TImage;

Bevel3: TBevel;

Label17: TLabel;

Bevel4: TBevel;

Label18: TLabel;

Label19: TLabel;

Label20: TLabel;

Image3: TImage;

Edit1: TEdit;

Edit2: TEdit;

Edit3: TEdit;

Edit4: TEdit;

Edit5: TEdit;

Edit6: TEdit;

Edit7: TEdit;

Edit8: TEdit;

Edit9: TEdit;

Edit10: TEdit;

Edit11: TEdit;

Edit12: TEdit;

Edit13: TEdit;

Edit15: TEdit;

Label21: TLabel;

Edit14: TEdit;

procedure FormClose(Sender: TObject; var Action: TCloseAction);

procedure Image1Click(Sender: TObject);

procedure Image2Click(Sender: TObject);

procedure Image3Click(Sender: TObject);

private

public

end;

var

Form2: TForm2;

implementation

uses Unit1;

procedure TForm2.FormClose(Sender: TObject; var Action: TCloseAction);

begin

FORM1.ENABLED:=TRUE;

FORM2.Enabled:=FALSE;

end;

procedure TForm2.Image1Click(Sender: TObject);

var a,b:string; c1,a1, b1:integer;

begin

a:=edit1.Text;

a1:=strtoint(a);

b:=edit2.Text;

b1:=strtoint(b);

c1:=a1-b1;

edit3.text:=inttostr(c1);

end;

procedure TForm2.Image2Click(Sender: TObject);

var d,e,f,g,h,i,j,k,l:string; c1,d1,e1,f1,g1,h1,i1,j1,k1,l1,m1:integer;

begin

d:=edit4.Text;

d1:=strtoint(d);

e:=edit5.Text;

e1:=strtoint(e);

f:=edit6.Text;

f1:=strtoint(f);

g:=edit7.Text;

g1:=strtoint(g);

h:=edit8.Text;

h1:=strtoint(h);

i:=edit9.Text;

i1:=strtoint(i);

j:=edit10.Text;

j1:=strtoint(j);

k:=edit11.Text;

k1:=strtoint(k);

l:=edit12.Text;

l1:=strtoint(l);

c1:=strtoint(edit3.text);

m1:=c1+d1+e1+f1+g1+h1+i1+j1-k1-l1;

edit13.text:=inttostr(m1);

end;

procedure TForm2.Image3Click(Sender: TObject);

begin

label20.Caption:=edit14.Text+' '+edit15.text;

label21.Caption:=edit14.Text+' '+edit15.text;

end;

end.

Una dintre celelalte trei forme este urmatoarea:

Dupa cum se poate observa, aceasta forma este alcatuita dintr-o componenta de tip Timage si o componenta de tip Tmemo (pentru afisarea textelor).

Aceasta aplicatie contine si o bara de meniu cu doi itemi (REALIZATOR si IESIRE), la activarea meniului REALIZATOR vom gasi o optiune (realizator). La activarea optiunii Realizator aplicatia va deschide o noua forma care va cuprinde cateva date referitoare la realizator. Aceasta forma este reprezentata astfel:

Dupa cum se poate observa forma Realizator este alcatuita din doua componente de tip Timage, patru componente de tip Tlabel, o componenta de tip Tbevel (pentru design).

Meniul corespunzator acestei forme este urmatorul:

iar procedura acestei optiuni a meniului este:

procedure TForm1.REALIZATOR2Click(Sender: TObject);

begin

FORM1.Enabled:=FALSE;

FORM6.show;

form6.caption:='REALIZATOR';

Cealalta optiune este reprezentata in felul urmator:

iar procedura acesteia este urmatoarea:

procedure TForm1.INCHIDEREAPLICATIE1Click(Sender: TObject);

begin

APPLICATION.Terminate;

end;

4. LISTAREA PROGRAMULUI

unit Unit1;

interface

uses

Windows, Messages, SysUtils, Variants, Classes, Graphics, Controls, Forms,

Dialogs, ExtCtrls, StdCtrls, Menus;

type

TForm1 = class(TForm)

Image1: TImage;

Label1: TLabel;

Button1: TButton;

Bevel1: TBevel;

Label2: TLabel;

Button2: TButton;

Button3: TButton;

Button4: TButton;

Bevel2: TBevel;

MainMenu1: TMainMenu;

REALIZATOR1: TMenuItem;

REALIZATOR2: TMenuItem;

IESIRE1: TMenuItem;

INCHIDEREAPLICATIE1: TMenuItem;

procedure Button1Click(Sender: TObject);

procedure Button2Click(Sender: TObject);

procedure Button3Click(Sender: TObject);

procedure Button4Click(Sender: TObject);

procedure REALIZATOR2Click(Sender: TObject);

procedure INCHIDEREAPLICATIE1Click(Sender: TObject);

procedure FormActivate(Sender: TObject);

private

public

end;

var

Form1: TForm1;

implementation

uses Unit2, Unit3, Unit4, Unit5, Unit6;

procedure TForm1.Button1Click(Sender: TObject);

begin

FORM1.Enabled:=FALSE;

FORM2.show;

form2.caption:='CALCUL FACTURA';

end;

procedure TForm1.Button2Click(Sender: TObject);

begin

FORM1.Enabled:=FALSE;

FORM3.show;

end;

procedure TForm1.Button3Click(Sender: TObject);

begin

FORM1.Enabled:=FALSE;

FORM4.show;

end;

procedure TForm1.Button4Click(Sender: TObject);

begin

FORM1.Enabled:=FALSE;

FORM5.show;

end;

procedure TForm1.REALIZATOR2Click(Sender: TObject);

begin

FORM1.Enabled:=FALSE;

FORM6.show;

form6.caption:='REALIZATOR';

end;

procedure TForm1.INCHIDEREAPLICATIE1Click(Sender: TObject);

begin

APPLICATION.Terminate;

end;

procedure TForm1.FormActivate(Sender: TObject);

begin

end;

end.

5. Bibliografie

Delphi 3.0 Ghid de utilizare, Kovacs Sandor, editura Albastra Cluj-Napoca 2000

Turbo Pascal in 12 lectii - Bogdan Patrut, editura Teora Bucuresti 1996

Programare avansata in Object Pascal - Mihai Oltean, editura Teora Bucuresti 1999

4. Aplicatii in Delphi - Bogdan Patrut editura Teora Bucuresti 2001