Planificare program

Figura 21

GESTIUNEA ASISTATA DE CALCULATOR A PRODUCTIEI  PPS

Figura 22

Prin expresia gestiune asistata de calculator a productiei se desemneaza un ansamblu de activitati care realizeaza planificarea si ordonarea productiei, controlul si stocarea produselor, supervizarea productiei, controlul calitatii si gestionarea stocurilor.

Toate aceste elemente sunt precizate in standardul ISO 88.

Exista 3 modalitati logice adoptate ca metode de realizare a gestionarii:

definirea prin planificare - MRP (Manufacturing Requirements Planning) - planificarea cerintelor de fabricatie;

sistemul JIT (Just In Time) sistemul de planificare fara stocuri;

determinarea punctelor de ingustare sau de strangulare penrtu mijloacele de productie

Dintre cele 3 proceduri logice de realizare a gestionarii fabricatiei cea mai larga extindere o cunoaste metoda generic notata MRP. Aceasta metoda are in vedere sistemele de planificare la nivelul cererilor de resurse, cele mai importante resurse fiind considerate cele materiale - MRP altele considerate fiind resursele de capacitate - CRP.

Intr-o reprezentare schematica precum cea din figura (vezi figurase poate evidentia mecanismul de lucru prin care se realizeaza o asemenea gestionare . Acest mecanism de lucru releva faptul ca la baza procesului de gestionare sta programul generat de productie sau fabricatie. In conformitate cu acest mecanism se pot evidentia un set de informatii de intrare care sunt grupate pe categorii de activitati ( marketing, productie, personal uman sa), care sunt prelucrate prin intermediul programelor de calculator specifice care constituie esenta derularii MRP sau CRP.

UTILIZAREA CALCULATOARELOR PENTRU COMANDA NUMERICA A MASINILOR -UNELTE

INTRODUCERE

In cadrul sistemelor de productie, in mediul industrial o foarte larga perioada de timp atributul specific de derulare al procesul a fost productia pe loturi relativ mari. Problema care se pune acum este aceea a productivitatii muncii in conditiile in care marimea acestor loturi de fabricatie are tendinta de a scadea, de a se diminua, mai ales ca rezultat al diversificarii cererii. Raspunsul la aceasta diversificare a cererii il constituie realizarea unei game mult mai diverse de produse, dar acest lucru este posibil la nivelul unor loturi sau cantitati mult mai mici.

De aici a aparut necesitatea modernizarii sistemelor de productie in vederea cresterii capacitatii de adaptare la astfel de conditii. Termenul tehnic consacrat, asociat acestei adaptari este flexibilitatea

Realizarea flexibilitatii in productie presupune cel putin doua cai diferite. Aceste cai se refera atat la nivelul conceptiei cat si la nivelul fabricatiei propriu-zise. Aceste aai sunt:

Standardizarea, unificarea si tipizareaiin cadrul conceptiei

Dotarea tehnica a sistemelor de productie cu mijloace tehnice cu un grad cat mai inalt de flexibilitate la schimbarea sarcinii de productie

Ultimii 20 de ani au consacrat tendinta de inlocuire a masinilor-unelte clasice, care poseda comenzi rigide cu o alta clasa de masini-unelte care poseda sisteme de comanda elastice, masini generic denumite MASINI UNELTE CU COMANDA PROGRAM.

Sistemele cu comanda elastice permit schimbarea cu usurinta a succesiunii si a duratei semnalelor de comanda adica schimbarea programului de de comanda al unei masini in momentul trecerii la prelucrarea unui alt reper se poate face foarte repede. Ca exemplu de sisteme de realizare a programulor se pot mentiona: sisteme cu came, cu fise, cu bile, cu opritori etc.

COMANDA NUMERICA A MASINILOR UNELTE

Programul de comandA al tuturor secventelor de lucru ale unei masini se realizeaza si se memoreaza cel mai frecvent folosind un anumit suport purtator. Una din variantele cele mai eficiente s-a dovedit a fi utilizarea unor date numerice atat ca elemente pentru definirea unui program cat si ca elemente de tip suport.

Progresele tehnice si tehnologice au facut posibil ca blocurile mecanice si electronice ale masinilor unelte echipate cu comanda numerica sa scada ca pondere a pretului in costul productiei din costul total al masinii unelte si sa faca astfel eficienta utilizarea lor. Astfel, s-a ajuns ca pentru MU normale (medii) sa fie de 20 -25% iar la MU mari (centre de prelucrare) de 5 -10%. Aceste avantaje au dat si orientarea in dezvoltarea echipamentelor de productie, de unde se apreciaza ca intr-un viitor prevezibil majoritatea MU sa fie echipate cu astfel de sisteme.

Acestea pot fi exploatate in conditii de precizie si iin 3 situatii:

Utilizarea sau exploatarea individuala;

Integrarea in cadrul unui sistem de masini comandate prin intermediul unui calculator;

Utilizarea in cadrul unor sisteme flexibile de fabricatie.

Structura unui sistem de prelucrare cu CN

Echipamentul de comanda numerica este constituit dintr-un bloc electronic care are rolul de a prelucra informatia de comanda, de a prelucra si transmite comenzile la organele sau dispozitivele de executie ale componentei mecanice propriu-zise a sistemului. Introducerea datelor in cadrul acestor blocuri electronice se poate face in mai multe moduri: manual, automat prin intermediul unui purtator de program, automat prin intermediul unui calculator de proces,

Suportii pentru informatiile de prelucrare pot fi benzi perforate, suporti magnetici sa.

Ansamblul mecanic al masinii-unelte include: blocurile de actionare, sistemele mecanice de comanda, sistemele si blocurile de executie, senzorii si traductorii.

Figura 23

Schema prezentata in figura alaturata evidentiaza fluxurile care apar in cadrul proceselor pentru elaborarea programului si respectiv pentru indeplinirea programului pentru MU cu comanda program. Se pot evidentia doua etape de prelucrare a datelor astfel:

prelucrarea externa a datelor care se refera la procesele care iau in considerare informatiile care pleaca de la desenul de executie si continua cu elaborarea programului pe suportul sau;

prelucrarea datelor pe masina ce cuprinde totalitatea proceselor de prelucrare a informatiilor de pe suport catre comenzile masinii cu eventualele bucle de reactie.

UTILIZAREA CALCULATORULUI PENTRU COMANDA NUMERICA

Scopul final al activitatilor in cadrul unui sistem de productie il reprezinta indeplinirea in conditii de performanta maxima a proceselor. Acest proces poate merge pana la automatizarea completa, lucru care este posibil prin intermediul echipamentelor cu comanda numerica care utilizeaza calculatoarele pentrucomanda sistemelor masinii, optimizarea regimurilor de lucru si elaborarea programelor.

Folosirea calculatoarelor s- a concretizat in 3 directii:

comanda adaptiva a MU;

conducerea a una sau mai multe MUCN;

programarea asistata a MU.

Exista doua sisteme de conducere cu calculatorul: CNC si DNC.

CNC (Computerized numerical control) - asigura conducerea unei masini sau a mai multor masini similare care executa simultan aceleasi operatii. Calculatorul preia de regula o parte din functiile echipamentului numeric.

DNC (Direct numerical control) - asigura conducerea centralizata a unui grup de MU. Calculatorul asigura realizarea suplimentara a unor functii cum ar fi elaborarea programelor piesa (suport ), planificarea si controlul productiei, distribuirea si evidenta materialelor si sculelor, comunicarea intre calculator si operator.

PROGRAMAREA ASISTATA DE CALCULATOR A MASINILOR UNELTE CU COMANDA NUMERICA (MUCN)

In vederea prelucrarii pe MUCN a oricarei piese, procedura de programare asistata de calculator presupune furnizarea catre calculator a urmatoarelor informatii:

informatii asupra piesei turnate ( forma geometrica, dimensiuni, precizii etc)

informatii privind caracteristicile MUCN (dimensiuni ale suprafetelor de prindere, curse, etc. )

informatii privind caracteristicile tehnologice ale procesului realizat de MUCN ( viteze, avansuri, operatii posibile de prelucrat, etc. )

Toate aceste informatii se preiau si se introduc pe diverse cai si in diverse moduri, ca de exemplu: citirea de pe un desen si introducerea manuala a datelor in calculator utilizand o piesa model sau etalon, schita pe display utilizand un dispozitiv de intrare specializat (light- pen ).

Elaborarea programului respectiv presupune utilizarea unui limbaj de programare, limbaj prin intermediul caruia se preiau si se transmit atat informatiile de natura constructiva (cele care se refera la piesa ) cat si a celor de natura tehnologica (cele care se refera la masina). Functie de nivelul de implementare al calculatorului programul poate fi materializat pe un suport sau programul poate fi memorat ca un fisier de lucru utilizabil direct de calculator. In finalul derularii acestor programe rezulta seturi de informatii de iesire evidentiabile pe acelasi grupaje de activitati.