APLICATII ACCESS si EXCEL

A.    ACCESS

Propunem trei categorii de probleme rezolvabile cu ajutorul sistemului de gestiune a bazelor de date ACCESS:

I.           Sa se stabileasca entitatile informatice si sa se elaboreze modelele: conceptional, relational si fizic al prelucrarii datelor pe un calculator PC in acceptiunea bazelor de date ACCESS.

II.        Sa se creeze formulare, interogari si rapoarte pe tabelele concepute (atentie la conexiunile dintre tabele).

III.     Sa se creeze un formular de tip SwitchBoard cu ajutorul caruia sa fie tinuta la zi o baza de date creata pentru a putea fi ulterior interogata.

B.    EXCEL

Cu ajutorul aplicatiei de calcul tabelar "Excel" prin import baze de date se pot rezolva urmatoarele categorii de probleme:

I.           Sa se creeze intr-un registru foi de calcul in care sa se importe tabele din baza de date creata (pe fiecare foaie cate o tabela);

II.        Sa se creeze diagrame, grafice pe unele tabele de la punctul I;

III.     Pe tabelele de sinteza sa se faca o analiza si sa se exerseze o optimizare cu ajutorul facilitatii Solver.

Cazul studiat nr.

O firma de tranzactionare a valorilor imobiliare lucreaza cu clienti care pot fi identificati prin: numar_unic, nume, adresa, oras, judet, telefon Clientul detine una sau mai multe     valori_imobiliare cu titluri de valoare. O valoare imobiliara se caracterizeaza prin: nr_identificare cod_client, denumire, valoare ceruta, numarul actului de proprietate, data actului de proprietate, o poza a proprietatii, o schita de amplasare a acesteia. Piata care poate absorbi aceste valorile imobiliare are urmatoarele insusiri: cod cumparator denumire, adresa, oras, judet, cod valoare imobiliara, valoare oferita.

Modelul Logic al Bazei de Date Relationale Valori imobiliare:

Sa se rezolve problemele: A.I.; B.I.; B.II.

Cazul studiat nr.

O societate comerciala doreste sa-si gestioneze stocurile cu ajutorul calculatoarelor. Furnizorii de materiale se caracterizeaza prin: numar unic de identificare, denumire, adresa, oras, judet, cod registru comert, cod fiscal, telefon, persoana de contact. Matrialele se cumpara de la furnizori pe baza de factura. Un material este descris de: codul de material, denumire, unitate de masura, cota de TVA, stoc la inceput de an, pret mediu. Facturile sunt documente care contin informatiile urmatoare: numar factura, data emiterii, cod furnizor, valoare totala materiale facturate. Pentru fiecare factura se intocmeste un document de intrare-receptie numit nir care contine informatiile detaliate din factura si cuprinde: numar unic, cod de material, pret unitar, cantitate, cod de gestiune. Fiecare material intra intr-un depozit cu gestiune care la randul ei este caracterizata prin: cod de gestiune, denumire responsabil, descriere, o schita a depozitului. In momentul consumului se intocmeste un bon de consum de catre gestiunea emitenta care contine informatiile: numar de bon, data, loc de consum, cod de matrial, cantitate.

Se cer rezolvate problemele: A.I., A.II, A.III, B.I., B.II.

Modelul Logic al Bazei de Date Relationale Stocuri:

Cazul studiat nr.

O casa de shimb valutar isi informatizeaza activitatea. Clientii sunt persoane fizice si se descriu din punct de vedere informatic asfel: cnp (cod numeric personal), serie act identitate, numar act identitate, nume, prenume, adresa. Un schimb efectuat de un client este insotit de un buletin de schimb ce se caracterizeaza prin: numar unic de buletin, data schimbului, tipul de operatie, suma schimbata si pretul schimbului. Fiecare valuta are zilnic un pret de cumparare stabilit in functie de piata. Preturile pot fi shimbate chiar in cursul zilei. Valutele sunt caracterizate prin: cod de valuta, denumire. Cursul valutar este inregistrat prin informatiile: cod de valuta, data, ora, pret de vanzare, pret de cumparare.

Modelul Logic al Bazei de Date Schimb valutar:

Cazul studiat nr.

Un centru de inchiriere echipament sportiv (schiuri, patine, biciclete, etc.) conduce activitatea cu ajutorul calculatorului. Clientii firmei sunt persoane fizice. Acestea sunt caracterizate prin: serie act identitate, numar act identitate, nume, prenume, adresa. Materialele inchiriate au un numar de inventar (unic), denumire, stare, valoare de inventar. In momentul inchirierii unui obiect pentru acesta se intocmeste un bon de imprumut caracterizat prin : numar de bon, data imprumutului, numar de ore imprumutat. Pe baza bonului de imprumut se poate imprumuta un singur fel de obiect. In momentul restituirii obiectului imprumutat se anuleaza bonul specificandu-se data si ora la care a fost facuta restituirea. Pentru fiecare ora intarziere se percepe o penalizare de 10% din tariful orar de inchiriere.

Se cere: A.I, A.II., A.III

Modelul Logic al Bazei de Date Echipament sportiv:

Cazul studiat nr.

Intr-o societate de amanet activitatea se conduce cu un calculator. Clientii pot fi persoane fizice caracterizati prin: serie act identitate, numar act identitate, nume, prenume, adresa. Acestia amaneteaza diferite obiecte caracterizate prin: numar de identificare unic, denumire, descriere. Amanetarea este insotita de un bon de amanet care se intocmeste pe baza informatiilor: numar bon, data, durata amanetului, valoarea de rascumparare.

Se cere: A.I, A.II., A.III

Modelul Logic al Bazei de Date Amanet:

Cazul studiat nr.

Un furnizor de produse doreste informatizarea gestiunii vanzarilor. Clientii firmei sunt identificati prin: numar unic, denumire client, adresa, telefon, persoana de contact. Produsele vandute sunt caracterizate de: cod, denumire, descriere, unitate de masura, o poza. Orice produs are un stoc la inceputul perioadei de productie (an, trimestru, luna, zi). Vanzarea se face pe baza unei facturi care cuprinde informatiile: numar, serie, data, cod client, denumire client, valoare. Fiecare produs se vinde intr-o anumita cantitate, la un anumit pret si are o cota de TVA. Pretul este variabil in timp. Produsele necorespunzatoare sunt returnate firmei intocmindu-se o factura de retur (storno). Factura de retur are corespondent factura de vanzare. Produsele se obtin din activitatea firmei. In momentul finisarii acestora si vizarii controlului tehnic de calitate se intocmeste un bon de receptie care face trecerea in gestiunile firmei. In bonul de receptie se consemneaza: numarul de bon, data intocmirii, gestiunea. Pe bon se scriu mai multe produse in cantitati diferite. Gestiunile sunt codificate si denumite.

Se cere: A.I, A.II., A.III

Modelul Logic al Bazei de Date Produse:

Cazul studiat nr.

Se propune informatizarea activitatii de creditare intr-o banca. Clientii se descriu astfel: numar unic, denumire client, adresa, oras, judet, telefon. In momentul acordarii creditului se incheie un contract caracterizat prin: numar contract, data, valoare credit , rata dobanzii. Pentru fiecare credit clientii pot prezenta una sau mai multe garantii caracterizate prin: cod garantie, tip garantie, denumire bun, caracteristici tehnice. O garantie se depune pe baza unei scrisori de garantie caracterizata prin: numar unic, data emiterii, valoare. Fiecare credit contractat are obligatia de plata caracterizata prin: numarul transei de restituire a creditului, numarul contractului de credit, data scadenta, valoarea ratei si valoarea penalizarii in cazul depasirii datei scadente. Pentru fiecare obligatie de plata se vor efectua plati de catre clienti, plati ce se vor caracteriza prin: numar de document, felul documentului data documentului, suma platita. Cu un document clientul poate plati maxim o transa.

Se cere: A.I, A.II., A.III

Modelul Logic al Bazei de Date Credite:

Cazul studiat nr.

O societate de asigurari isi propune informatizarea activitatii. Clientii sunt persoane fizice sau persoane juridice si sunt descrise de atributele: numar unic, denumire client, adresa, oras, judet, telefon. Se pot incheia de catre agenti diferite tipuri de asigurari. Agentii vor avea: cod unic, nume, prenume, serie act identitate, numar act identitate, adresa, oras, judet, telefon.

Contractul de asigurare are: numar,     data asigurarii, obiect asigurat, perioada (in luni ), valoarea asigurata, prima platita lunar. Clientii efectueaza plata primelor direct la caserie pe baza de chitanta sau prin ordin de plata.

Chitanta contine : numar chitanta, data chitantei, suma platita. In momentul producerii riscului pentru care a fost intocmita asigurarea societatea plateste clientului despagubiri. Plata despagubirii se consemneaza intr-un proces verbal unde se inregistreaza: numarul procesului, data incheierii, descriere cauzei care a generat despagubirea, procentul despagubirii clientului.

Se cere: A.I, A.II., A.III, B.I., B.II.

Modelul Logic al Bazei de Date Asigurari:

Cazul studiat nr.

O filiala a unei bilioteci dispune de un calculator PC Pentium II la 266 Mhz cu un HDD 4,3 GB si doreste informatizarea imprumutului de carti.

Abonatilor li se intocmesc fise caracterizate prin: numar fisa, data intocmirii, seria si numar act identitate, nume, prenume, adresa, telefon, e-mail. Imprumutul se restrictioneaza la maximum 10 carti. Fiecare carte are o cota, titlu, numar de exemplare, numar de exemplare disponibil, anul editarii, autor. Editurile sunt caracterizate prin numarul editurii, denumirea, obs. Fiecare imprumut este insotit de cerere de imprumut care contine: numar de intregistrare, data, cartile imprumutate. Toate imprumuturile se acorda pe 21 de zile. Cererea de imprumut se poate aproba in functie de titlurile disponibile in momentul intocmirii cererii. Anularea cererii de imprumut se realizeaza atunci cand se restituie cartea cu mentionarea datei restituirii.

Se cere: A.I, A.II., A.III, B.I., B.II.

Modelul Logic al Bazei de Date Carti:

Cazul studiat nr.

O cantina studentesasca isi tine evidenta retetelor de mancare pe un calculator PC. Administratia cantinei a clasificat mancarea preparata pe categori de mancare acestea avand un numar al categoriei, descrierea categoriei si o poza de categorie. Ingredientele utilizate in prepararea hranei sunt definite de un numar unic, denumire si note de pastrare. Hrana se prepara pe baza unei retete care se caracterizeaza prin: numar unic de reteta, denumire, sursa, categorie de mancare, vegetariana sau nu, timp de preparare, numar de portii, calorii per persoana, instructiuni de preparare, ustensile utilizate. Deasemenea se mai evidentiaza si un retetar care cuprinde informatiile: numar de retetar, cod de reteta, cod de ingredient, unitate de masura, cantitate. Pentru fiecare categorie de mancare se intocmesc meniuri care se caracterizeaza prin: numar de meniu, denumire, total calorii, vegetarian sau nu.

Se cere: A.I, A.II., A.III, B.I., B.II.

Modelul Logic al Bazei de Date Cantina:

Cazul studiat nr.

Un asistent al managerului unei societati comerciale printre altele tine si evidenta contactelor manageriale pe un calculator. Acesta inregistreaza toate contactele manageriale intr-o tabela care contine: numar identificator de contact, nume, prenume, adresa, oras, judet, firma, titlul de reprezentare, telefon, telemobil, fax, tip de contact. Contactele sunt impartite pe categorii descrise prin numar de categorie si denumire. Odata ce au fost inregistrate contactele se fac apeluri care se inregistreaza si sunt descrise prin informatiile: numar de apel, cod de contact, data, durata, subiectul, notite.

Se cere: A.I, A.II., A.III.

Modelul Logic al Bazei de Date Contacte manageriale:

Cazul studiat nr.

Intr-o Organizatie NeGuvernamentala (ONG) se evidentiaza pe un calculator campaniile de strangere de fonduri prin donatii angajate de contribuabili. Contribuabilii care se angajeaza in donatii sunt inregistrati cu urmatoarele informatii: numar unic, nume donator, adresa, oras, judet, telefon serviciu, telemobil, fax, adresa e-mail. Acestia raspund obiectivului campaniei de donatii care se caracterizeaza prin: numar donatie, contribuabil, data angajamentului de contributie, valoarea contributiei angajate, plata donatiei, data platii, felul platii care poate fi (CEC, Ordin de plata, cache, card, etc).

In acelasi mod se face si evidentierea campaniilor de donatii care se inregistreaza pe baza informatiilor: numar de campanie, denumire campanie, descriere, persoana responsabila, data lansarii campaniei, data inchierii campaniei, fondul necesar. Orice campanie este condusa de o persoana din cadrul organizatiei, persoana care este inregistrata in personal astfel: numar unic, nume, prenume, adresa, oras, judet, telefon, telemobil.

Se cere: A.I, A.II., A.III.

Modelul Logic al Bazei de Date Donatii:

Cazul studiat nr.

O societate pe actiuni doreste sa gestioneze evidenta actionarilor si dividendelor care revin acestora in urma incheierii bilantului anual al firmei. Societatea tine evidenta actionarilor (care pot fi persoane fizice sau juridice) intr-un registru al actionarilor unde sunt inregistrate informatiile: numar registru, numar de actiuni, tip persoana, nume, prenume, cod numeric personal/cod registru comert, nr. act identitate/cod fiscal, adresa, oras, judet, telefon, notatii. Odata cu incheierea bilantului anual se face calcului distribuirii dividendelor aferente care se inregistreaza intr-o tabela cu structura urmatoare: numar identificare, numar registru actionari, suma dividende, anul aferent, data platii acestora, felul platii (mandat postal, caserie societate, ordin de plata, alte).

Se cere: A.I, A.II., A.III., B.I., B.II., B.III.

Modelul Logic al Bazei de Date Actionari:

Cazul studiat nr.

O firma de distributie marfuri isi doreste evidentierea activitatii cu ajutorul unei retele de calculatoare conectata la internet. Activitatea acestei firme se desfasoara pe baza comenzilor inregistrate de la clientii pe carei onoreaza efectuand livrarile la datele cerute de acestia. Marfurile solicitate sunt cumparate de la diferiti furnizori si sunt inregistrate pe categorii. In societate lucreaza mai multi angajati care raspund de anumite comenzi. Furnizorii de produse sunt inregistrati astfel: numar unic al furnizorului, denumire, nume persoana de contact , adresa, oras, judet, telefon serviciu, telemobil, fax, adresa e-mail. Clientii care fac comenzile si ei se caracterizeaza prin: numar unic al clientului, denumire, nume persoana de contact , adresa, oras, judet, telefon serviciu, telemobil, fax, cod postal, adresa e-mail. Produsele care sunt comandate se descriu astfel: numar unic de produs, denumire, categorie, pret unitar, unitate de masura, cantitate pe stoc, descriere. Produsele se clasifica pe categorii descrise astfel: numar categorie, denumire categorie, descriere categorie, poza. Comenzile se fac pe documente care au doua categorii de informatii. Informatiile generale despre comanda sunt: numar unic comanda, client, responsabil, data comenzii, data cererii, data transportului, felul transportului (postal, auto, naval, feroviar, aerian), nume persoana care receptioneaza marfa, adresa, oras, judet, cod postal. Informatiile Comenzii detaliate sunt: denumire produs, pret unitar, cantitate, discount. O comanda contine informatii despre mai multe produse comandate. In firma sunt angajati care au responsabilitati diferite legate de activitatea de distribuire. Angajatii sunt inregistrati cu informatiile urmatoare: numar unic al angajatului, nume, prenume, functie, data nasterii, data angajarii, adresa, oras, judet, tara, cod postal, telefon, poza, raporteaza la, notite. Deasemenea sunt inregistrate si firmele transportatoare     cu datele urmatoare: numele firmei, telefonul.

Se cere: A.I, A.II., A.III., B.I., B.II., B.III.

Modelul Logic al Bazei de Date Distributie: