Analiza transversala - caracterizarea download-erilor

Analiza transversala - caracterizarea download-erilor

Aceasta analiza se refera la datele din Barometrul Cultural din 2005. Pentru inceput, voi prezenta cateva statistici descriptive relevante pentru studiul de fata. Astfel, la nivelul anului 2005, din esantionul total de 1372 de subiecti, 447 de subiecti (33% din total esantion) detin un calculator personal in gospodarie, 199 de subiecti (15%) au in gospodarie acces la internet, dintre care 73 (5%) au acces prin sistemul dial-up si 137 (10%) prin banda larga/broadband. Graficul de mai jos prezinta procentele celor care declara ca utilizeaza internetul pentru a descarca muzica sau filme, si va fi utilizat in aceasta analiza ca un indicator al pirateriei prin sistemele peer-2-peer. Am avut anumite rezerve sa utilizez acest indicator, intrucat nu se precizeaza daca este vorba despre incalcarea dreptului de autor in intrebare. O astfel de precizare, insa, nu ar fi fost dezirabila intrucat ar fi putut reduce artificial raspunsurile pozitive prin sugestia de ilegalitate. Intrucat muzica si filmele fara copyright disponibile pe internet reprezinta o minoritate, am considerat ca aceasta variabila ii descrie pe cei care au descarcat fisiere audio-video de pe internet.

Asadar, 10,6% dintre respondenti declara ca au apelat la download-ul continutului digital (9,2% au descarcat muzica si 6,7% au descarcat filme). Din totalul celor care detin un calculator in gospodarie, procentul download-erilor este de 27,5%; 32,9% dintre cei cu internet de tip dial-up si 51,1% dintre cei cu broadband au apelat la aceasta practica. Se observa o crestere a probabilitatii de download pe masura ce tehnologia este mai accesibila. Graitoare este proportia download-erilor din randul celor cu internet de viteza mare, ei formand o majoritate fragila (contestabila prin prisma marjei de eroare), dar relevanta pentru practicile romanilor in spatiul virtual. Procentele par sa ne sugereze ca principalul impas in calea extinderii pirateriei digitale este accesul la internetul de banda larga. Voi detalia acest aspect la analiza de regresie.

Un alt posibil indicator al pirateriei continutului audio-vizual este principala metoda de obtinere a acestor tipuri de fisiere. Astfel, din totalul subiectilor care achizitioneaza muzica, 45% o cumpara de obicei de la magazin in vreme ce 8% apeleaza in primul rand la descarcarea de pe internet. Restul de 46% sunt cei care obtin muzica de la prieteni sau cunostinte, acestia avand potentialul de a practica ceea ce s-ar putea numi "pirateria pasiva" (obtinerea pe suport fizic - CD, DVD - a continutului digital cu copyright, ceea ce inainte se numea home taping), intrucat intrebarea se refera la achizitii, si nu la imprumut. Cumpararea muzicii din magazin nu pare a fi principalul mod de obtinere a acestor produse in randul respondentilor. Toate trei modurile de achizitie suporta variatii de intensitate in functie de tehnologia accesibila. Exista si aici o scadere a procentului achizitiilor legitime (din magazin), de la 45% pana la 30%, precum si o crestere a descarcarilor de pe internet (30% fata de 8%) cand se trece de la total esantion la cei cu acces la internet broadband. In randul acestora, procentul celor care obtin muzica de la cunostinte este minim (40%), ceea ce sugereaza ca majoritatea download-erilor ar putea proveni mai curand din randul celor care oricum nu cumparau muzica.

Graficul 3 se refera la declaratiile subiectilor privind principala metoda de achizitie a filmelor. O prima observatie este ca numarul celor care achizitioneaza filme pe casete video sau DVD este mult mai mic fata de numarul celor care achizitioneaza muzica (25% din esantion, comparativ cu 50% din esantion pentru muzica). In al doilea rand, marea majoritate (66%) a acestora obtin muzica de obicei de la cunostinte sau prieteni, doar 26% cumparand-o din magazin. Download-ul filmelor de pe internet isi dubleaza popularitatea in randul celor cu internet broadband (de la 7% la 16%), dar nu pentru detinatorii unei conexiuni de tip dial-up (care prefera pirateria pasiva in proportie de 71%), prea lenta pentru descarcarea unor fisiere mari cum sunt filmele. Surprinzator este ca procentul maxim al celor care prefera sa cumpere filmele (32%) apare in randul celor cu internet broadband. Acest fapt s-ar putea datora nivelului de trai mai ridicat al celor care isi permit sa fie conectati la internet.

In continuare, voi prezenta variatia cazurilor de download in functie de principalele variabile socio-demografice (vezi grafic 4). Astfel, de doua ori mai multi barbati (14%) decat femei (7%) descarca muzica sau filme de pe internet. In ceea ce priveste educatia, 25% dintre cei cu studii superioare descarca de pe internet, fata de 14% dintre cei care au terminat liceul sau 5% dintre cei care nu au trecut prin scoala. Diferentele mari se datoreaza probabil si accesului la internet mai ridicat al celor cu o educatie mai inalta. 16% dintre cei din mediul urban descarca muzica de pe internet fata de doar 4,4% dintre cei din rural. Media de varsta a download-erilor este mult mai mica decat media generala (44,7 ani), situandu-se la valoarea de 26,2 ani, intrucat 75% din cei care iau muzica sau filmele de pe internet au sub 30 de ani. O ultima caracteristica este cea a venitului median, acesta fiind de 700 RON pentru grupul studiat, dublu fata de venitul median al celor care nu downloadeaza. Toate aceste caracteristici confirma ideea conform careia pirateria pe internet este o crima a gulerelor albe, intrucat necesita investitii in bunuri mai scumpe (in special calculatorul) o conexiune rapida la internet, dar si o minima cunoastere a modului de operare pentru a obtine fisierele dorite.

In continuare, voi prezenta analiza de regresie logistica prin care am incercat sa descopar care sunt factorii ce favorizeaza practicarea pirateriei pe internet. Conform schemei prezentate in capitolul de metodologie, am introdus variabile legate de accesul la tehnologie, consumul de muzica/filme/jocuri PC, timp liber, capital cultural si variabilele socio-demografice (vezi si Anexa X). Tabelul de corelatii bivariate este prezentat in Anexa X. Regresia logistica binara a avut ca variabila dependenta "descarca muzica sau filme de pe internet", cu valorile 1 pentru "da" si 0 pentru "nu", iar ca metoda, am ales din SPSS "Enter". Modelul rezultat ofera o buna descriere a datelor, conform testului goodness-of-fit Hosmer-Lemeshow (sig=0,607) si o buna predictie a cazurilor (92%), motiv pentru care pot fi prezentate rezultatele.

baza: Barometrul Cultural 2005, metoda Enter; exemplu de citire pentru variabila PC: sansa ca o persoana care detine un calculator personal in gospodarie sa descarce muzica sau filme de pe internet este in medie mai mare cu 214% mai mare fata de sansa unei persoanae care nu detine un calculator sa descarce de pe internet tinand sub toate celelalte variabile

variabila dependenta: descarca de pe internet muzica sau filme (0=nu, 1 da)

Asadar predictorii semnificativi sunt urmatorii: calculator personal in gospodarie, conexiune internet dial-up, conexiune broadband, timp acordat navigarii pe internet, jucatului pe calculator, prezentei la concerte, prezentei la cinematograf, timpul liber disponibil si, dintre sociodemografice - genul, varsta si educatia.

Rezultatele confirma importanta detinerii mijloacelor tehnologice (calculator, internet) ca facilitatori ai pirateriei. Astfel, indiferent de gen, educatie, varsta, sau mediu rezidential, cei care detin aceste mijloace in propria gospodarie au sanse mai mari de a descarca muzica sau filme. Inclusiv conexiunea la internet prin dial-up, in pofida vitezei mici pe care o ofera, favorizeaza aparitia pirateriei. Nu doar mijloacele tehnologice conteaza, ci si implicarea in mediul virtual, cei care acceseaza mai mult internetul fiind mai tentati sa utilizeze retelele peer-to-peer (fiecare ora in plus la doua saptamani aduce un plus de 4% sansei de a pirata). Daca timpul liber petrecut navigand pe internet explica acest comportament, cantitatea de timp liber disponibil zilnic nu numai ca nu face ca sansele pirateriei sa creasca, influenta sa fiind chiar una negativa, cei cu timp liber mai mult, tinand sub control timpul petrecut pe internet, facand sa scada probabilitatea comiterii actului deviant. Aceste prime rezultate arata cat de importanta este tentatia de a descarca gratuit muzica sau filme pe care internetul o ofera, aproape irezistibila pentru cei care dispun de aceste mijloace.

Am dorit sa testez daca interesul pentru produsele culturii audio-vizuale influenteaza in vreun fel variabila dependenta. Cei care asculta mai des muzica nu au o predispozitie spre piraterie diferita fata de ceilalti, coeficientul nefiind semnificativ. Este posibil ca efectul acestei variabile sa fie anulat de o posibila scindare, intrucat pirateria este doar una dintre caile de a obtine muzica. Interesul pentru jocuri video coreleaza pozitiv cu pirateria produselor digitale, explicatia fiind cel mai probabil pretul prohibitiv al multor asemenea jocuri, care i-a impins pe gameri spre aceasta cale. Cele doua variabile legate de consumul institutionalizat de muzica si filme (la cinematograf sau la concert) influenteaza pozitiv actul pirateriei. Aceasta influenta se poate explica prin interesul mai mare al acestora pentru filme si muzica, insa relatia este usor neasteptata avand in vedere credinta ca acei oameni care descarca filmele sau muzica de pe internet se duc mai rar la cinematograf sau la concerte. Desi nu elimina posibilitatea unui asemenea efect al pirateriei de reducere a vizionarii/auditiei in masa, este relevanta observatia ca oamenii care merg la asemenea spectacole, consumatorii legitimi de cultura muzicala sau cinematografica, apeleaza mai des la mijlocul considerat nelegitim al descarcarii muzicii si a filmelor de pe internet.

Un alt rezultat surprinzator este lipsa asocierii dintre doua practici aparent antagonice: cumpararea muzicii si a filmelor, respectiv obtinerea lor gratuit de pe internet. Conform studiilor economice realizate de industriile culturale, piratarea inhiba cumpararea, deci ne-am astepta ca acei oameni care cumpara mai des sa pirateze mai putin. Nu este insa asa, chiar tinand sub control interesul pentru muzica, cresterea numarului de CD-uri/DVD-uri cumparate nu creste si sansele ca acesta sa apeleze mai rar la piraterie.

Dintre variabilele sociodemografice se observa lipsa efectului direct a venitului. Astfel, desi actioneaza indirect prin oportunitatile mai mari pe care le ofera in ceea ce priveste accesul la tehnologie, cei cu venit mai ridicat nu renunta definitiv la piraterie in favoarea cumpararii. Celelalte variabile ajuta la faurirea portretului piratului tipic: un tanar barbat cu educatie peste medie (incluzand categoria studentilor) cu acces la internet, pasionat de filme, muzica si eventual jocuri pe calculator, care merge la cinematograf sau la concerte.

Ceea ce demonstreaza acest mic studiu este faptul ca pirateria este in primul rand o chestiune de acces la calculator si internet. Rezultatele imi dau motive sa cred ca, in situatia ipotetica in care toti romanii ar dobandi acces la internet de banda larga, pirateria s-ar extinde puternic si fara obstacole, mai ales in randul celor care apeleaza momentan la cunostinte pentru a obtine muzica sau filmele dorite. Cu toate acestea, nu este clar daca acest lucru dauneaza cu adevarat industriei muzicale si cinematografice, intrucat comportamentul de achizitie legitima si cel de achizitie ilegitima nu se exclud reciproc.