Medii de dezvoltare web .NET SI J2EE

Medii de dezvoltare web .NET SI J2EE

Pentru inceput vor fi detaliate cateva aspecte legate de arhitectura aplicatiilor internet, se va continua cu o prezentare a unor medii de dezvoltare a aplicatiilor web (Visual Studio .NET si J2EE), pentru ca in final sa se faca o analiza comparativa a acestora in realizarea serviciilor web.

Aplicatiile distribuite constau in mai multe componente ce ruleaza pe masini diferite, aceste aplicatii integrand actiunile partilor pe care le inglobeaza. Proiectarea aplicatiilor distribuite se axeaza nu numai pe detaliile componentelor individuale, ci si pe

realizarea unei integrari a componentelor distribuite. In mod traditional, aplicatiile software distribuite se bazeaza pe arhitectura client / server sau pe cea multi-nivel (n-tier).

Acest concept de arhitectura multi-strat porneste de la ideea ca o aplicatie software poate fi impartita pe mai multe nivele, izolate unele de altele. Avantajul in acest caz este ca se obtine o independenta intre nivele, modificarile unuia producand mici schimbari asupra celorlalte, daca interfata dintre ele nu se modifica. Un astfel de plan al aplicatiei se numeste nivel.

1. Arhitectura aplicatiilor Internet

a) Arhitectura clasica pe doua nivele (Two - tier

Arhitectura clasica pe doua nivele a aplicatiilor

In mod uzual, aplicatiile sunt structurate pe doua nivele: Nivelul de Prezentare (Presentation Tier) si Nivelul Logica Programarii/ Nivelul de Date (Business Logic/ Data Tier). In cele mai multe cazuri, aplicatiile create folosind doar doua nivele (tiers) sunt nescalabile si greu portabile. Arhitectura unei asemenea aplicatii poate fi observata in figura de mai jos.

b) Arhitectura multi-nivel (multi tier)

O arhitectura multi nivel, presupune interpunerea intre cele doua nivele din modelul clasic, a unuia sau a mai multor alte nivele. De fapt, ceea ce se face este separa rea logicii programului de cea legata de baza de date. In acest fel, se poate castiga independenta fata de baza de date. De obicei. aplicatiile multi nivel sunt divizate in trei straturi, dupa cum se poate observa si din figura de mai jos.

Arhitectura cu trei nivele ale aplicatiilor

Cele trei nivele (tiers) ale arhitecturii cu trei nivele, pornind de la nivelul bazei de date, sunt:

- Nivelul de date( Data Tier) : Este compus dintr-o baza de date gestionata de un SGBD si care poate contine pe langa date si logica de procesare sub forma de proceduri stocate.

- Nivelul de logica programului (Business Logic Tier): Este stratul in care sunt inglobate diversele module de prelucrare (containere si componente soft). Serverul (serverele) utilizat in acest strat are rolul de a furniza un mediu de viata potrivit pentru acestea. De exemplu, serverul poate furniza un serviciu de acces la baza de date, permitand componentelor sale sa salveze si sa incarce date din nivelul de Date.

-Nivelul de prezentare(Presentation Tier) Are rolul de a prezenta informatia la client, de obicei fiind reprezentat de un browser.

Avantajele unei aplicatii multi tier ar fi urmatoarele:

-Modificarea bazei de date se poate face cu usurinta, deoarece clientii nu mai acceseaza direct baza de date, ci un nivel intermediar care va face legatura cu baza de date. Deci o modificare a bazei de date va duce doar la modificari ale nivelului intermediar, fara a necesita vreo modificare la partea aplicatiei client.

-Modificarea logicii de prezentare (business) este usor de realizat, deoarece nu este nevoie de recompilarea clientului.

-Partile vitale ale aplicatiei pot fi protejate folosind programe de protectie (firewalls) amplasate intre nivelul de prezentare si nivelul de logica programului.

-Resursele pot fi reutilizate in mod eficient exploatand faptul ca, de
obicei, clientii fac alte lucruri pe langa utilizarea de resurse, ca de exemplu utilizarea interfetei grafice. Se poate implementa un mecanism prin care componentele folosesc impreuna conexiunile la re­surse. Acest mecanism se numeste mecanismul de grupare a resurselor (pooling mechanism) si are avantajul cresterii scalabilitatii aplicatiei. Acest mecanism se poate aplica si asupra componentelor, avand ca rezultat faptul ca un client nu va avea nevoie de o componenta dedicata doar lui. Acesta este un avantaj major al arhitecturii multi nivel fata de arhitectura pe doua nivele (cea clasica), unde fiecare client avea o componenta dedicata lui.

-Erorile sunt localizate, nu se propaga de la un nivel la altul. Daca apare o eroare critica, ea se gaseste intr-un singur nivel Celelalte nivele pot sa functioneze fara probleme in continuare, punand la dispozitie ceea ce le sta in putere pentru a face fata situatiei.

Dezavantajul acestui gen de aplicatii este reprezentat de necesitatea unui transfer de date mai mare in reteaua de calculatoare. Aceasta apare deoarece nivelele aplicatiei sunt separate fizic, aflandu-se de multe ori pe masini diferite, iar obiectele distribuite trebuie sa comunice unele cu altele. Toate acestea duc la cresterea traficului. Exista, totusi, posibilitatea de a elimina o parte din trafic, daca se face o proiectare a obiectelor distribuite, astfel incat sa se apeleze intre ele cat mai rar si atunci sa-si transmita unul altuia datele in mod eficient.

2. .NET si Microsoft Visual Studio .NET

Microsoft Visual Studio este cel mai important mediu de dezvoltare de la Microsoft. El permite programatorilor sa creeze aplicatii de sine statatoare, site-uri web, aplicatii web si servicii web care ruleaza pe orice platforma suportata de infrastructura .NET ( .NET Framework). Platformele suportate includ serverele, statiile de lucru, PocketPC-urile, Smartphone-urile Microsoft Windows si browserele web.

.NET se compune din :

NET Framework & Tools - Un nou mod de executie pe intelesul tuturor cu o singura structura de lucru multilingva, o noua generatie de pagini Active Server si un nou model de programare, toate asistate de setul de instrumente Visual Studio.

NET Building Block Services - O familie de servicii Web disponibile permanent care permit noi clase de solutii si de experiente de tip 'servicii client - server'. Serviciile initiale de generare a structurilor includ mesageria, calendarul, notificarea, stocarea, actualizarea codurilor, identificarea, personalizarea, cautarea si structura de directoare.

.NET Servers & Clients - Familia Windows 2000 si serverele .NET de intreprindere includ suportul pentru integrare, scalabilitate, armonizare si defalcare pe baza de XML, asigurand intregul suport final pentru rapida implementare si gestionare a serviciilor bazate pe Web. Calculatoarele cu Windows 2000 si dispozitivele controlate sub Windows vor asigura asistenta client pentru platforma .NET.

Introducerea platformei Microsoft.NET a inceput o noua era in domeniul dezvoltarii aplicatiilor internet .ASP.NET , este un mediu de programare revolutionar care permite dezvoltarea rapida a aplicatiilor web de tip enterprise (major). Aceasta tehnologie ofera cel mai rapid si fiabil mod de dezvoltare, de copiere pe server si de rulare a aplicatiilor Web .Aceste facilitati sunt doar cateva din multe altele care transforma ASP.Net in prima alternativa pentru programatorii web. Cu ASP.NET se creeaza aplicatii mult mai simplu decat cu varianta clasica de ASP. Totodata a fost imbunatatita productivitatea ( a scazut timpul necesar dezvoltarii unei aplicatii).ASP.NET ofera functionalitatii multiple aplicatiilor dezvoltate prin scrierea unui cod de dimensiune redusa. Partea buna in ASP.NET este ca programarea se poate face cu oricare din limbajele suportate de platforma .NET(C#,VB).Asadar, fata de clasicul ASP in care se depindea de interpretarea limbajelor VBScript si Jscript, ASP.NET ofera programatorului posibilitatea de a alege dintr-o gama larga de limbaje.

".NET Framework" este o platforma de calcul care simplifica dezvoltarea aplicatiilor in mediul puternic distribuit al Internetului. Acest .NET Framework este conceput astfel incat sa satisfaca urmatoarele obiective:

Sa ofere un mediu consistent de programare, obiect-orientat, indiferent daca codul obiectului este stocat si executat local, executat local dar distribuit pe Internet, sau executat la distanta.

Sa ofere un mediu de executie a codului care sa minimizeze desfasurarea software-ului si conflictele de versiune.

Sa ofere un mediu de executie a codului care sa garanteze executia sigura a codului, incluzand codul creat de dezvoltatori (third-party) necunoscuti sau necertificati.

Sa ofere un mediu de executie a codului care sa elimine problemele de performanta ale mediilor scripted sau interpreted.

Sa faca experienta dezvoltatorului consistenta in cazul variatelor tipuri de aplicatii, cum ar fi aplicatiile de tip Windows-based si aplicatiile de tip Web-based.

Sa construiasca toate comunicatiile pe standarde industriale care sa asigure integrarea ca codului bazat pe .NET Framework in orice alt cod.

.NET Framework are doua componente principale: common language runtime (CLR), respectiv biblioteca de clase .NET Framework. CLR-ul (common language runtime), este fundatia .NET Framework. Va puteti gandi la runtime ca la un agent care administreaza codul in momentul executiei, oferind servicii de baza precum managementul memoriei, managementul thread-urilor, si servicii de lucru la distanta, in timp ce promulga siguranta tipurilor si alte forme de acuratete a codului, care asigura securitate si robustete. De fapt, conceptul de management al codului este un principiu fundamental al runtime-ului. Codul care vizeaza runtime-ul este cunoscut ca managed code, iar codul care nu vizeaza runtime-ul este cunoscut ca unmanaged code. Biblioteca de clase, cealalta componenta principala a Framework-ului .NET, este o colectie cuprinzatoare, obiect-orientata, de tipuri reutilizabile care poate fi folosita pentru dezvoltarea variatelor aplicatii, pornind de la aplicatiile traditionale in linie de comanda sau cu interfata grafica (GUI - Graphical User Interface), pana la aplicatii bazate pe ultimele inovatii oferite de ASP.NET, inovatii precum Web Forms sau XML Web services.

Framework-ul .NET poate fi suportat de componente de tip unmanaged care incarca CLR-ul (common language runtime) in procesele lor si initiaza executia codului de tip managed, in felul acesta creand un mediu software care poate exploata atat trasaturile de tip managed cat si pe cele de tip unmanaged. .NET Framework nu ofera doar cateva suporturi pentru runtime, ci permite si dezvoltarea de suporturi pentru runtime de catre dezvoltatorii third-party.

De exemplu, ASP.NET suporta runtime-ul pentru a oferi un mediu scalabil si orientat catre server pentru codul de tip managed. ASP.NET lucreaza direct cu runtime-ul pentru a permite aplicatii de tip Web Forms sau servicii de tip XML Web.

Internet Explorer este un exemplu de aplicatie de tip unmanaged care suporta runtime-ul (sub forma unei extensii de tip MIME). Folosind Internet Explorer pentru a suporta runtime-ul, permite incorporarea componentelor de tip managed sau a controalelor de tip Windows Forms in documente HTML. Suportand runtime-ul in acest fel, face codul mobil de tip managed (similar controalelor ActiveX) posibil, dar cu imbunatatiri semnificative pe care doar codul de tip managed le poate oferi, precum executia de tip semitrusted si stocarea sigura a fisierelor izolate.

Urmatoarea ilustratie arata relatia CLR-ului si a bibliotecii de clase cu aplicatiile utilizatorului si cu sistemul. Ilustratia mai arata si cum codul de tip managed opereaza in cadrul unei arhitecturi mai mari.

Dezvoltarea aplicatiilor de tip server folosind .NET

Aplicatiile de tip server in lumea aplicatiilor dinamice sunt implementate prin intermediul gazdelor runtime. Aplicatiile de tip unmanaged suporta CLR-ul (Common Language Runtime), care permite codului personalizat de tip managed sa controleze comportamentul serverului. Acest model ofera toate trasaturile CLR-ului si biblioteca de clase, profitand in acelasi timp de performanta si scalabilitatea serverului gazda.

Urmatoarea ilustratie prezinta schema de baza a unei retele, cu cod de tip managed ruland in medii server diferite. Servere precum IIS (Internet Information Services) si SQL Server pot efectua operatii standard in timp ce logica aplicatiei este executata prin intermediul codului de tip managed.

ASP.NET este mediul gazda care permite dezvoltatorilor sa foloseasca framework-ul .NET pentru a viza aplicatiile de tip Web-based. Si totusi, ASP.NET este mai mult decat o gazda runtime; este o arhitectura completa pentru dezvoltarea site-urilor Web si obiectelor distribuite pe Internet folosind codul de tip managed. Atat Web Forms cat si serviciile XML Web folosesc IIS si ASP.NET ca mecanism de publicare pentru aplicatii si amandoua au o colectie de clase care le suporta in .NET Framework.

Serviciile XML Web, o evolutie importanta in tehnologia bazata pe web, sunt componente distribuite ale aplicatiilor server, similare site-urilor Web obisnuite. Si totusi, spre deosebire de aplicatiile bazate pe Web, componentele serviciilor XML Web nu au interfata cu utilizatorul si nu sunt destinate browser-elor, precum Internet Explorer sau Netscape Navigator. In schimb, serviciile XML Web constau in componente software reutilizabile, concepute pentru a fi consumate de catre alte aplicatii, precum traditionalele aplicatii client, aplicatiile bazate pe Web, sau chiar alte servicii XML Web. Drept urmare, tehnologia serviciilor XML Web indreapta rapid dezvoltarea aplicatiilor si deployment-ul acestora catre mediul extrem de distribuit al Internetului.

Daca ati mai folosit versiuni precedente ale tehnologiei ASP (Active Server Pages), veti remarca imediat imbunatatirile pe care ASP.NET si Web Forms le ofera.. De exemplu, se pot dezvolta pagini Web Forms in orice limba care suporta .NET Framework. In plus, codul nu mai are nevoie sa imparta acelasi fisier cu textul HTTP (cu toate ca se poate acest lucru). Paginile Web Forms se executa in limbajul nativ masinii deoarece, ca orice alta aplicatie de tip managed, profita din plin de runtime. In contrast, paginile ASP de tip unmanaged sunt intotdeauna in forma scrisa si interpretate. Paginile ASP.NET sunt mai rapide, mai functionale, si mai usor de dezvoltat decat paginile ASP de tip unmanaged, deoarece ele interactioneaza cu runtime-ul ca orice alta aplicatie de tip managed.

.NET Framework ofera, de asemenea, o colectie de clase si instrumente pentru a ajuta in dezvoltarea si utilizarea de aplicatii XML Web services. Serviciile XML Web sunt construite pe standarde precum SOAP, XML si WSDL (Web Services Description Language). Framework-ul .NET este construit pe aceste standarde pentru a promova interoperabilitatea cu alte solutii decat cele oferite de Microsoft.

De exemplu, instrumentul WSDL, inclus in kit-ul de dezvoltare software (SDK - Software Development Kit) al .NET Framework, poate interoga un serviciu XML Web publicat pe Web, analiza descrierea sa WSDL si produce cod sursa C# sau Visual Basic, care poate fi folosit de catre aplicatie pentru a deveni un client al serviciului XML Web respectiv. Codul sursa poate crea clase derivate din clasele aflate in biblioteca de clase care sa manevreze toata comunicatia de la nivelul inferior, folosind analiza XML si SOAP. Desi se poate folosi biblioteca de clase pentru a utiliza servicii XML Web direct, instrumentul WSDL (Web Services Description Language), precum si celelalte instrumente incluse in SDK, usureaza eforturile dezvoltarii cu ajutorul .NET Framework.

Daca dezvoltati si publicati propriul dumneavoastra serviciu XML Web, framework-ul .NET ofera un set de clase care sunt in concordanta cu toate standardele de comunicatie de la nivel inferior, precum SOAP, WSDL si XML. Folosirea acestor clase permite concentrarea asupra logicii serviciului fara preocuparea privind infrastructura comunicatiilor ceruta de dezvoltarea software-ului distribuit.

In cele din urma, precum Web Forms in mediul managed, propriile servicii XML Web vor rula cu viteza caracteristica limbajului nativ masinii folosind comunicarea scalabila a IIS (Internet Information Services).

2.2 .NET si serviciile web

Microsoft.NET este in mare o rescriere a Windows DNA, platforma anterioara pentru dezvoltarea aplicatiilor enterprise. Windows DNA include multe tehnologii care si-au dovedit utilitatea, cum ar fi Microsoft Transaction Server (MTS) si COM+, Microsoft Message Queue (MSMQ) si baza de date Microsoft SQL Server. Infrastructura .NET inlocuieste aceste tehnologii si include un nivel al serviciilor WEB, precum si un suport imbunatatit pentru limbaje.

Aplicatia .NET este gazduita de un container care ofera serviciile necesare, cum ar fi cele de tranzactii, de securitate si de mesagerie.

In aplicatiile de .NET nivelul logic este construit folosind componente managed .NET. Acest nivel se conecteaza la bazele de date utilizand Active Data Objects(ADO.NET) sau sisteme deja existente, prin serviciile oferite de Microsoft Host Integration Server 2000. Un exemplu de astfel de serviciu ar fi COM TI (COM Transaction Integrator). De asemenea, se conecteaza la alte aplicatii ale unui mediu de afaceri, folosind tehnologii specifice serviciilor web (SOAP, UDDI, WSDSL).

Partenerii de afaceri se pot conecta la aplicatia . NET prin intermediul tehnologiilor serviciilor web (SOAP, UDDI, WSDL, BizTalk).

Clientii traditionali, browser-ele web, dispozitivele mobile se conecteaza la paginile ASP care randeaza interfata grafica in HTML, xHTML sau WML. Interfetele utilizator complexe sunt construite cu ajutorul Windows Forms.

Serverele .NET

.NET include o serie de servere. Multe dintre acestea sunt reimpachetari ale produselor existente sub un nume comun.. SQL Server este severul de baze de date relationale. Exchange este platforma de mesagerie si colaborare, folositoare in rularea serviciilor esentiale si integrata cu Windows. Commerce Server ofera posibilitatea unei dezvoltari si implementari rapide si putin complicate a unei solutii de comert electronic. Application Center Server permite controlul clusterelor de servere. Host Integration Server confera accesul la sistemele "mostenite" care ruleaza pe alte platforme (in principal bazate pe IBM). Internet Security and Acceleration Server ofera un firewall si capabilitati de web caching. BizTalk Server este o solutie de colaborare e-business bazata pe XML pentru integrarea aplicatiilor, partenerilor si proceselor de afaceri prin intermediul Internetului.

De mentionat este si serviciul Hailstorm. Microsoft si partenerii Microsoft vor gazdui serviciile Hailstorm. Unele servicii Hailstorm vor fi disponibile pe baza unui abonament. Spre exemplu serviciul .NET Passport este disponibil fara nici o taxa, fiind un serviciu de identificare. Serviciile web precum Microsoft .NET Passport ofera un context comun pentru alte servicii.

3. J2EE si serviciile WEB

J2EE are o traditie din punct de vedere istoric in construirea aplicatiilor server IDE in limbajul de programare Java.. Poate fi folosit pentru a construi site-uri web traditionale, componente software si pachete de aplicatii. J2EE a fost extins recent sa includa suport pentru serviciile web bazate pe XML. Aceste servicii pot interactiona cu alte servicii web care au fost sau nu scrise folosind J2EE.

Modelul de dezvoltare al serviciilor web este reprezentat in figura de mai jos.

Modelul de dezvoltare al serviciilor web

Aplicatia J2EE este gazduita de un container, care     ofera servicii necesare aplicatiilor de tip enterprise, cum ar fi cele de tranzactii, de securitatea si de persistenta.

In aplicatiile de tip enterprise J2EE , nivelul logic este construit cu componente EJB (Enterprise Java Beans). Acest nivel se conecteaza la bazele de date utilizand Java Database Connectivity (JDBC), SQL/J sau sisteme deja existente cu Java Connector Architecture (JCA). De asemenea, se conecteaza la alte aplicatii ale unui mediu de afaceri, folosind tehnologii specifice serviciilor web(SOAP, UDDI, WSDSL, ebXML), prin intermediul Java APIs for XML

Partenerii de afaceri se pot conecta la aplicatiile J2EE prin intermediul serviciilor web. Un servlet este un obiect Java de tip cerere / raspuns care accepta cereri ale serviciilor web. Servlet-urile utilizeaza JAX pentru a efectua operatiile specifice serviciilor web.

Clientii traditionali, cum ar fi applet-urile sau aplicatiile, se conecteaza direct la EJB prin IIOP (Internet Inter-ORB), protocol scris de aceeasi aplicatie care a creat aplicatia J2EE, nefiind nevoie de un serviciu web.

Browserele WEB si dispozitivele mobile se conecteaza la paginile JSP care randeaza interfetele utilizator in HTML, XHTML sau WML

4. Analiza comparativa .NET - J2EE

4.1 Suportul pentru sistemele existente

Suportul pentru sistemele existente "mostenite" oferite de J2EE sunt superioare acelora oferite de .NET : Java Message System (JMS) pentru integrarea cu sistemele de mesagerie existente, CORBA pentru interfatarea cu cod scris in alt limbaj de programare aflat pe o masina distanta, JNI pentru incarcarea bibliotecilor native si apelarea lor locala si J2EE Connector Architecture(JCA). JCA este o specificatie pentru conectarea adaptoarelor resursa ce stiu sa comunice cu aplicatiile existente. S-au realizat un numar mare de astfel de adaptoare care usureaza integrarea aplicatiilor. In cazul Microsoft nu exista o replica similara, conectivitatea fiind limitata la anumite sisteme oferite de Host Integration Server.

4.2 Portabilitatea

O diferenta esentiala dintre J2EE si .NET este independeta de platforma.: Java este independent de platforma, ruland pe o gama larga de hardware si sisteme de operare, cum sunt sistemele Win32, UNIX si Mainframe, Java Runtime Environment (JRE) fiind disponibila pe o gama larga de platforme.

4.3 Suportul pentru servicii WEB

In cazul J2EE, dezvoltarea si implementarea serviciilor web se poate face cu JAXP. Totusi, nu aceasta este maniera ideala de a construi servicii web, deoarece necesita o interventie manuala semnificativa. O varianta ar fi folosirea unor librarii 3rd party care sa accelereze dezvoltarea. In viitor acestea vor fi standardizate prin intermediu JAXP. Deocamdata acestea trebuie sa fie impachetate cu aplicatia.

.NET nu suporta cu adevarat servicii web din cauza lipsei de suport pentru ebXML, un standard foarte important de colaborare eBussines care se bucura de o acceptare larga. Mii de companii, institutii guvernamentale, institutii academice si de cercetare au adoptat ebXML.

4.4 Uneltele de dezvoltare

Privita in ansamblu, functionalitatea conferita de setul de instrumente dezvoltat de comunitatea J2EE o depaseste pe cea a instrumentelor oferite de Microsoft. In cazul J2EE, acestea nu sunt 100% interoperabile pentru ca nu sunt realizate de un singur vendor.

In acest caz, integrarea venita din partea unui singur vendor, usurinta in utilizare precum si wizard-urile fac din Microsoft un castigator sigur la acest capitol.

4.5 Contextul comun

Pentru a intelege contextul comun, trebuie sa ne gandim la acele elemente pe care este necesar sa le introducem cand vizitam un anumit site : nume de utilizator, parole, informatii despre cartile de credit. Ideea care sta la baza contextului comun este aceea ca datele sunt introduse o singura data, iar apoi informatiile sunt accesibile tuturor site-urilor carora utilizatorul a ales sa le dea acces la informatie. Informatia este mai degraba sub controlul utilizatorului decat sub controlul serviciului web si este protejata utilizand securitatea definita de acesta.

Viziunea Sun pentru contextul comun este una descentralizata, distribuita. Spre deosebire de Sun, Microsoft realizeaza contextul comun prin intermediul serviciului Passport .NET. Passport .NET este o baza de date unde Microsoft stocheaza informatii legate de identitatea utilizatorilor. Este piatra de hotar a serviciilor Microsoft Hailstorm. Diferenta notabila intre Sun si Microsoft este ca daca in primul caz informatiile sunt distribuite pe Internet, in mai multe baze de date, in cel de-al doilea caz contextul comun este stocat intr-o baza de date unica.

Avantajele abordarii Sun sunt:

Fiecare baza de date de context poate fi particularizata pentru nevoi diferite. Spre exemplu pot exista baze de date pentru stocarea informatiei medicale, altele pentru stocarea informatiilor financiare, cum ar fi cartile de credit si conturile bancare. Este putin probabil ca Passport .Net poate fi indeajuns de specializat pentru a putea acoperi toate aceste tipuri de nevoi.

Nu exista un monopol asupra datelor.

Nu exista un singur punct de eroare.

Este greu sa ne putem imagina existenta unui singur serviciu de identificare controlat de un singur vendor si unanim acceptat de toata lumea.

Avantajele abordarii Microsoft sunt :

Nu exista problema gasirii bazei de date oficiale intr-o anumita situatie, pentru ca exista un singur loc unde se gasesc informatiile de identificare.

Passport este un serviciu deja implementat.

Pana cand Sun standardizeaza o schema si un API pentru accesarea serviciilor web care sunt de context comun, este putin probabila utilizarea reala a acestui sistem.

4.6 Scalabilitatea

Scalabilitatea este importanta cand un serviciu web este extins in timp, deoarece niciodata nu se poate prezice cum un obiectiv de afacere nou propus va afecta traficul utilizatorilor.

Implementarile importante, bazate atat pe J2EE cat si pe .NET, au integrata o tehnologie de load- balancing care permite unui cluster de masini sa colaboreze pentru a servi cererile utilizatorilor. Diferenta semnificativa intre J2EE si .NET in ceea ce priveste scalabilitatea este ca, din moment ce .NET are suport doar pentru Win32, este necesar un numar mai mare de masini din cauza limitarilor de procesor.

Bibliografie

1. J2EE vs. Microsoft.NET A comparison of building XML-based web services by Chad Vawter and Ed Roman

2. Tehnologii Web - Sabin Corneliu Buraga -Editura Matrix Rom 2001

3. Tendinte actuale in deyvolatarea aplicatiilor Internet / Intranet - Stoian Georgiana

4. Tehnologia Microsoft .NET - Brezoi Bogdan

5. https://msdn2.microsoft.com/en-us/vstudio/aa973782.aspx

6. https://en.wikipedia.org/wiki/Visual_Studio_.NET

7. https://en.wikipedia.org/wiki/J2EE