Dezvoltarea servleturilor

Dezvoltarea servleturilor

Urmatoarea sectiune face o introducere pentru ce este nevoie pentru a incepe sa dezvoltam si sa testam servleturi.

1. Platformele suportate

Servleturile API au castigat repede suportul pentru majoritatea distribuitorilor de servere Web. Lista Web serverelor care permit servleturi include servere comerciale de la JavaSoft, Netscape si Microsoft ca si cateva servere necomerciale cum ar fi Apache si Jingsaw.

Desi toate aceste servere suporta servleturile, nu toate au aceasi perfomanta. Multe au implementate suportul pentru servleturi ca o adaugare separata la server. De exemplu Apache executa JVM intr-un proces separat si comunica cu acesta printr-o conexiune locala TCP/IP. In acest caz toate servleturile implica pauze de comunicatii in plus si schimbarea proceselor intre ele.

JavaSoft's Java Web Server si Jingsaw, pe de alta parte, sunt implementate in intregime in Java si de aceea au performante excelente pentru servleturi. Daca nu se are accesul la unul din aceste servere, atunci servleturile ar trebuie developate si testate cu serverul de test care este inclus in Java Servlet Development Kit (JSDK).

2. Pachetul Java Servlet Development Kit

JSDK este un pachet oferit gratuit de Java Soft care are inclus tot ce este necesar pentru a incepe dezvoltarea de servleturi. Desi JSDK a ajuns in prezent la versiunea 2.0, multe servere au suport doar pentru JSDK 1.0.

In primul rand, JSDK include pachetele javax.servlet si javax.servlet.http, care contin toate clasele care au legatura cu servleturile. In plus, JSDK are un server de test Web care este folositor pentru a testa operatiile cu servleturi; serverul va permite servleturilor sa se lanseze in executie dar nu va servi fisierele cum ar fi fisierul unei clase sau un document HTML.

Inainte de a incepe sa se scrie servleturi, trebuie instalat JSDK si adaugat fisierul jsdk.jar (classes.zip in JSDK 1.0) la codul sursa din Java.

3 Instalarea servleturilor

In timpul procesului de dezvoltare servleturile pot fi instalate prin simpla copiere a fisierelor clasei in directorul pentru servleturi a serverului Web si apoi adaugand o intrare intr-un fisier de configurare ori folosind un instrument administrativ.

Pentru a usura dezvoltarea dupa ce un servlet a fost deja instalat, unele servere vor verifica automat daca fisierele clasei servlet au fost modificate, dezistaland si reinstaland servletul daca a fost observata o modificare. In acest caz, pentru a instala o noua versiune a unui servlet nu va fi nevoie de a restarta manual serverul Web; in schimb se poate copia simplu in fisierele clasei modificate.

Java Web Server are o facilitate speciala pentru instalarea servleturilor de la distanta. In aceasta situatie, serverul va face automat download la fisierele clasei servletului de un punct de distributie aflat la distanta.

4. Configurarea servleturilor

Arhitectura servleturilor se poate accesa usor prin instrumente de administrare grafice. Java Web Server are un instrument de administrare care permite servleturilor sa fie configurate prin intermediul unui applet cu interfata GUI. Dupa adaugarea unui nou servlet, instrumentul permite specificarea parametrilor de initializare a servletului, printre alte optiuni.

Servleturilor li se pot da aliasuri facilitand accesul usor si configurarea lor. Odata ce unei clase servlet i s-a dat un alias, clientul poate accesa servletul prin intermediul numelui simplificat. Depinzand de mediul in care se lucreaza, un alias servlet poate fi creat fie folosind un instrument de administrare GUI ori fie prin editarea fisierului de proprietati a servletului.