Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica | |
Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
TIPURI STRUCTURATE DE DATE
Un tablou (array) este o structura formata dintr-un numar fixat de componente de acelasi tip, numit tip de baza. Numarul de componente este determinat de numarul de valori ale indicilor, care sunt obligatoriu tipuri ordinale.
Diagrama generala de sintaxa a unui tip tablou:
Tip
tablou
Tablouri unidimensionale (vectori)
Sintaxa
Putem sa definim un vector de elemente de acelasi tip, in felul urmator:
tip ordinal] of tip
Siruri de caractere (STRING)
Un vector de caractere poate fi afisat astfel:
Program Paradoxal;
Var a:array[1..10] of char;
i:integer;
begin
for i:=1 to 10 do read(a[i]);
writeln;
writeln(a);
end.
tipul STRING
Tipuri bidimensionale (matrici)
Exemple
v Sa presupunem ca vrem sa facem un program pentru un orar pentru elevii din clasele I-IV. Vom defini o matrice in care, pe coloane vom avea zilele saptamanii, iar pe linii orele de lucru.
Type orar=array[1..4,1..5] of string;
Var orarulmeu:orar;
v Sa definim o matrice pentru o tabla de sah; piesele vor fi codificate: -1 pion negru, +1 pion alb, -2 cal negru, +2 cal alb, s.a.m.d., iar 0 pentru patratele neocupate.
Type tabla_de_sah=array['a'..'h', 1..8] of integer;
v Sa presupunem ca avem un grup de n baieti si n fete care sunt prietene cu cei n baieti. Vom memora aceasta sub forma unei matrici patratice (are numarul de coloane egal cu cel de linii):
Type matrice=array[1..20,1..20] of boolean;
Var x:matrice;
N:1..20;
Vom avea x[i,j]=true daca baiatul i este prieten cu fata j, respectiv false, daca nu.
Tipul multime (SET)
Un tip multime se defineste astfel:
Type id_tip_multime=set of id_tip;
Unde id_tip_multime este identificatorul tipului multime care se defineste, iar id_tip identifica un tip ordinal cu cel mult 256 de elemente.
Fisiere text
Variabilele de tip fisier text se declara prin:
Var
f:text
Exista si fisiere text speciale, cum ar fi dispozitivele logice:
v Consola CON;
v Imprimanta: PRN.
Un fisier text poate fi deschis pentru a citi din el cu Reset(f), iar pentru a scrie la sfarsitul sau cu Append(f). Crearea sau rescrierea unui fisier text se realizeaza prin Rewrite(f).
1.Functia logica EoLn arata daca am ajuns sau nu la sfarsitul unei linii.
2.Functia booleana EoF indica faptul ca am ajuns sau nu la sfarsitul fisierului.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate