Retele - Conceptele de baza ale reteli - Tehnologii

Retele

(Principii, standarde si scopuri) Vor fi discutate

• LAN (Local Area Network) retele locale
• WAN (Wicle Area Network) retele nationale
• WLAN (Wireless LAN) retele nationale

Diferite tipuri de topologii de retele, protocoale, modele logice si hard-ul necesar pentru o retea.

1.0 Principiile retelelor

Retea = sisteme formate prin legaturi. Site-urile web care permit accesul la alte poagini web s.n site-uri sociale de retea. Un set de idei inrudite pot fi numite retea conceptuala. Legaturile pe care le aveti cu prietenii vostri poate fi numita reteaua voastra personala.

In fiecare zi, oamenii folosesc urmatoarele retele :

• Posta
• Telefonul
• Reteaua publica de transport
• Reteaua PC a institutiei
• Internetul

Computerele pot fi logate in retele ca sa imparta date si resurse. O retea poate fi o simpla legatura cu cablu intre 2 PC-uri sau foarte complexa, cum ar fi sute de computere conectate la dispozitive care controleaza fluxul de informatie. Retelele de date pot include PC si servere pentru scopuri generale, de exemplu PC-uri ca si dispozitive foarte specializate ca imprimante, telefoane, TV, console de jocuri. Toate retelele de date, voce, video, impart informatiile si folosesc variate metode de schimb de informatii. Informatiile intr-o retea curge dintr-un loc in altul, uneori ocolind pe diferite cai, pentru a ajunge la destinatia cuvenita. Sistemul public de transport este similar unei retele. Masinile, camioanele, si alte vehicole, sunt ca mesajele care circula intr-o retea. Fiecare driver defineste un punct de plecare (sursa) si un punct de sosire (destinatie). In sistem sunt reguli ca si stopurile (semafoarele) din traficul vehicolelor care controleaza circulatia de la sursa la destinatie.

1.1 Definirea retelei (de calculatoare)

O retea de date de PC-uri e o colectie de gazde conectate prin dispozitive specifice retelelor. O « gazda » (=statie) este orice dispozitiv care trimite/primeste informatiile in/din retea. Perifericile sunt dispozitive ce se conecteaza la statii. Unele dispozitive pot servi atat ca periferice, cat si ca statie (gazda). De exemplu o imprimanta conectata la laptopul tau care e cuplat la retea joaca rolul de periferic. Daca insa imprimanta e conectata direct la un dispozitiv ca de exemplu un hub, switch sau router, joaca rolul de gazda (statie).

Hub=cel mai important punct unde se intampla ceva anume. Centrul unei roti.

Switch=

Router=

Reteaua de Computere se foloseste in general in business, acasa, scoli si agentii guvernamentale. Multe retele sunt conectate intre ele prin INTERNET.

Iata cateva dispozitive ce se pot lega intr-o retea

• PC ● Scanner
• Laptop ● PDA-uri
• Imprimante ● Mobile (celulare)
• Servere pentru dosare/imprimante

O retea poate imparti multe tipuri de resurse :

* Servicii (imprimante, scannere)

* Memorare de date pe dispozitive portabile (HD, CD)

* Aplicatii (Baze de date)

Puteti folosi reteaua sa accesati informatii din PC-uri, sa tipariti documente pe imprimante din retea, si sa sincronizati timpul din celular cel din PC.

Dispozitivele de retea se leaga laolalta folosind o multitudine de conexiuni.

● Cabluri de Cupru pentru transmiterea datelor intre dispozitive prin semnale electrice

● Cabluri cu fribra optica - folosesc fire de sticla sau plastic, multe fibre sa transporte informatii ca impulsuri de lumina

● Conexiuni Wireless (radio/infrarosii/laser/satelit)

1.2 Beneficiile retelei

Costuri reduse si productivitate marita. In retele, resursele pot fi impartite (« share ») care conduc la diminuarea duplicarii datelor si a coruperii datelor. Iata cateva beneficii :

● Necesar de periferice mai mic

Fig1 indica mai multe periferice care pot fi conectate intr-o retea. Fiecare PC in retea nu are nevoie de propria imprimanta, scanner sau dispozitiv de backup ( de ex HD, CD ) Mai multe imprimante pot fi amplasate intr-un loc central ar retelei si impartite intre nevoile utilizatorilor din retea. Toti utilizatorii retelei trimit sarcini de tiparire la serverul central de imprimare cae va gestiona cererile, distribuind sarcinile imprimantelor sau sa le aseze la coada pentru o imprimanta anume.

● Cresc capacitatile de comunicare

Retelele pun la dispozitie cateva unelte de colaborare pentru comunicare in retea a utilizatorilor : e-mail, forum si chat, voce si imagine, mesagerie instant. Astel userii pot comunica cu prietenii, familia, colegii.

● Evita Duplicarea si Coruperea Fisierelor

Un server manageriaza resursele retelei. El retine datele si le imparte cu utilizatorii retelei. Datele confidentiale sau sensibile pot fi protejate si impartite numai acelora care au dreptul. In retea, exista un soft care urmaerste documentele pentru a preveni pe utilizator sa nu stearga fisiere sau sa le modifice in timp ce altii le folosesc.

● Costuri de licenta mai mici

Licentele pot fi foarte scumpe pentru PC-uri individuale. Multi vanzatori de soft ofera licenta de site pentru retelele care pot reduce spectaculos costul licentelor pentru soft. Licenta de site permite unui grup de oameni sau unei intregi organizatii sa foloseasca aplicatia platind o singura taxa.

● Administrare Centralizata (AC)

AC reduce necesarul de personal care deserveste dispozitivele si datele retelei reducand costurile si timpul companiei. Utilizatorii individuali ai retelei nu au nevoie sa managerieze propriile date si dispozitive si accesul utilizatorilor in retea. Back-up e usurat, caci se va face intr-un singur loc, centralizat.

● Conservarea Resurselor

Procesarea datelor poate fi distribuita multor PC-uri pentru a preintampina suprasolicitarea unui PC cu sarcini de procesare.

2.0 Tipuri de retele

Retelele de date sunt intr-o continua evolutie ca design, folosire sau complexitate. Exista cateva notiuni folosite in descrierea retelei. Retelele sunt indentificate prin caracteristicile :

Aria pe care o deservesc

Cum sunt memorate datele

Cum sunt manageriate resursele

Cum e organizata reteaua

Tipul dispozitivelor de retea folosite

Tipul de media folosit la conectare

2.1 Descrierea R-LAN

LAN= Local Area Network se refera la un grup de dispozitive interconectate, aflat sub un singur control administrativ. In trecut LAN erau considerate ca retelele mici amplasate intr-un singur loc. Desi LAN poate fi atat de mica incat poate fi instalata intr-o mica intreprindere sau acasa, in timp, definitia LAN a evoluat astfel incat include retele locale interconectate constituite de sute de dispozitive instalate in mult ecladiri sau locuri diferite. De remarcat e ca toate retelele locale dintr-o LAN sunt sub un singur control administrativ de grup sau controleaza securitatea si accesul in retea. In acest context, cuvantul Local se refera mai degraba la controlul local constient, decat la dimensiunea spatiala. Dispozitivele din LAN pot fi si adunate laolalta dar acesta nu e o necesitate.

Face o parte a muncii de procesare a PC-ului-client ca de exemplu:sortarea intr-o BD inaintea livrarii munci a acelor inregistrari cerute de client.

Un exepmlu de R client-Server e un mediu de corporatie,unde angajatii,folosesc un server de e-mail al companiei ca sa tremeata/primeasca si sa inregistreze e-mailuri.E-mailu client pe PC-ul unui angajat/Serverul raspunde trimitand e-mailurile cerute de client.

In modelul client/server,serverele sunt intretinute de un administrator de retea.Masurile de securitate si backup-ul cad in seama acestuia,care controleaza si accesul la resursele sistemului ale utilizatorilor.Toate datele R sunt memorate centralizat pe un server de fisiere.Imprimantele partajate din R sunt manageriate de un server de imprimante.Utilizarii R care au permisinui valide (potrivite) pot accesa atat datele cat si imprimante partajate.Fiecare utilizator trebuie sa furnizeze un nume de user automat si o parola ca sa aibe acces la resursele R si sa li se permita sa le foloseasca.

Pentru protectia datelor,un administrator intocmeste un backup al fisierelor din server. Daca un PC cade, sau datele sunt pierdute, administratorul poate sa le regaseasca rapid din ultimul backup.

2.2 Descrierea retelelor tip WAN

WAN=Wicle Area Network sunt retelele care conecteaza LAN-uri din regiuni geografice diferite. Cel mai comun exemplu de WAN este Internetul, care e un WAN mare compus din milioane de LAN-uri interconectate. TSP (Telecomunications Services Providers = Furnizorii de servicii de telecomunicatii) sunt folositi pentru a interconecta aceste LAN-uri aflate in locuri diferite.

2.3 Descrierea retelelor tip LWAN

Intr-un LAN traditional , dispozitivele sunt interconectate prin cabluri de cupru. In unele medii, instalarea cablurilor de cupru poate sa nu fie practica, sau de dorit sau chiar posibila. In aceste cazuri dispozitivele wireless (fara fir) sunt folosite pentru a transmite si receptiona date folosind undele radio. Aceste retele se numesc WLAN (Wireless LAN). Ca si in cazul LAN, in WLAN se pot imparti resursele (fisiere, imprimante si accesul la Internet).

In WLAN dispozitivele wirelessd se conecteaza la punctele de acces intr-o anumita marja de spatiu. Punctele de acces sunt conectate uzual prin cablu de cupru. In loc sa cablam prin cupru fiecare gazda in WLAN, numai punctul de acces wireless este conectat cu cablu de cupru. Acoperirea WLAN poate fi mica si limitata la spatiul unei camere sau poate avea un domeniu mai mare.

2.4 Retele per to per (pereche la pereche )

Intr-o retea p-t-p (per to per), dispozitivele sunt conectate direct unul la altul,fara nimic aditional intre ele. In aceste retele, fiecare dispozitiv are posibilitati si responsabilitati echivalente. Userii individuali sunt raspunzatori pentru propriile resurse si pot decide care date si care dispozitive se pot impartasi (pot fi partajate) deci nu exista punct central de control sau administrare in retea.

Aceste retele lucreaza bine in medie cu 10 sau mai putine computere. Fiecare utilizator raspunde de PC-ul lui, inseamna ca nu e nevoie de administrator de retea. Au dezavantajele :

• Nu au administrare centralizata => e dificil de stabilit cine controleaza resursele resursele in retea
• Nu exista securitate centralizata. Fiecare PC are propria lui securitate
• Cu cat creste numarul de PC-uri, cu atat reteaua devine mai complexa si dificil de manageriat
• E posibil sa nu existe depozit centralizat de date => este necesar un backup separat, individual in raspunderea fiecaruia

Aceste retele exista inca azi in interiorul altor retele mari. Chiar intro-o retea a unui client mare (numeros), utilizatorii pot partaja resurse direct intre ei, fara a folosi un server de retea. Acasa, daca aveti mai mult de un PC puteti configura o retea p-t-p. Puteti partaja fisiere cu alte PC-uri, sa trimiteti mesaje intre PC-uri si sa tipariti documente la o imprimanta partajata.

2.5 Rele client-server

Intr-o astfel de retea, clientul cere informatii sau servicii de la server, iar acesta i le da. Intr-o retea client-server, serverul, uzual kkkkk

3.0. Conceptele de baza ale retelistici .Tehnologii

Ca tehnician,vi se va cere sa configurati si sa depanati PC-ului in retea.Pt asta va trebui sa intelegeti adresarea IP,protocoalele si alte concepte despre retele.

Largimea de banda si transmisa de date

Largimea de banda este cantitatea de date ce poate fi transimisa intr-o perioada fixa de timp.Cand datele sunt trimise de un PC dintr-o R,ele sunt sparte in aschii mici numite pachete.Fiecare pachet contine capete(informatii adaugate fiecarui pachet care contie sursa si destinatia pachetului ;si info ce poate fi transmisa.Este masurata in bps(bits per second)si uzual este notata in :

-bps bits 1 Bps = 8bps (1B=8b)

-kbps kb 1KBps = 8Kbps

-Mbps mega 1MBps ≈ 8Mbps

FIG1 arata o comparative a largimii de banda cu o autostrada.Masinile si camioanele sunt ca datele.

Liniile intrerupte sunt benzile de circulatie.(Cate vehicole pentru trece in acelasi timp pe acelasi sens de autostrada).O autostrada cu 8 benzi permite numar de 4 ori mai mare de vehicule,in acelasi timp ca una cu 2 benzi.

Datele pot fi transmise in retea intr-unul din urmatoarele 3 moduri :Simplex/half-cluplex/full-duplex.

*SIMPLEX(unidimensional)este o singura transmisie intr-un singur sensEx/semmnalul transmis de la o statie TV de emise la aparatul TV de acasa.

*HALF-duplex-canalul de transimise este folosit alternativ pentru fiecare sens de comunicatie.Nu se poate transmite simultan in ambele sensuri.Polita are astfel de telefoane.Cand apesi butonul pentru a transimite la microfon nu poti auzi cealalta perosana aflata la celalat capat.Daca ambii interlocutori vorbesc in acelasi timp nu se transmite nimic in nici un sens.

*FULL DUPLEX-Cand datele cirucula in ambele sensuri in acelasi timp.Desi datele circula in ambele directii,largimea de banda e masurata doar intr-o directie.O retea de bablu cu 100Mbs in mod full-duplex are o largime de banda de 100Mbs.Un ex este convorbirea telefonica.Ambii vorbitori se pot auzi in timp ce vorebesc simultan.

-Acest mod (f-d) creste performanta R deoarece datele pot fi trimise si receptionate in acelasi timp.

Tehnologia braodband(transimitearea simultana a dif tipuri de semnale) permite mai mulutor semnale sa calatoreasca simultan pe acelasi fir(cablu).Acesta tehnologie,ex DSL(Digital Subscriber Line) si cablu,lucreaza Full-duplex.Cu conexiuni DSL,de ex,utilizatorii pot descarca date in PC si pot vorbi la telefon in acelasi timp.

3.2.Adresarea IP

-O adresa IP este un numar folosit la identificarea unui dispozitiv dintr-o R.Fiecare dispozitiv din R trebuie sa aive un IP unic ca sa poata consuma cu alte dispozitive din R.Dupa cum am vazut mai devreme o gazda e un dispozitiv care trimite sau primeste informatii in R.Dispozitivele de R sunt cele care plimba datele prin retea,includ,hub-uri,switch-uri si router-e.Intr-o LAN fiecare gazda si dispozitv de R trebuie sa aibe o adresa IP in acea R ca sa poata comunica cu altele.

De obicei,numele unei persoane si amprentele sale nu se modifica.Ele furnizeaza o eticheta sau o adresa pentru aspectul fizic al unei persoane.-corpul.Adresa de mail a unei persoane,pe de alta parte face legatura cu locul unde traieste persoana ori de unele ridica posta.Aceasta adresa se poate schimba.Pe o gazda adresa MAC(Media Acces Control)(explicata mai jos)este atribuita gazdei NIC si e cunoscuta ca adresa fizica.Acestea ramane aceiasi indiferent unde e plasata gazda in R,la fel cum amprentele raman neschimbate,indiferent unde pleaca persoana.Adresa IP este similara adresei de posta a unei persoane.Este cunoscuta ca adresa Logica deoarece e atribuita in mod logic bazanduse pe R locala si este atribuita fiecarei gazde de administratorul de R.Acest proces este similar cu cel in care primnaria atribuie o adresa de starda bazandu-se pe descrierea logica a orasului sau a satului si imprejurimilor.

-O adresa IP consta intr-o serie de 32 bits pe care oamenii nu o pot citi usor(in binar).De aceea cea cu 32 bits sunt grupati in 4 octeti(bytes)O adresa IP chiar asa grupata e gen de citit,sens si memorate de oameni,asa ca fiecare octet e prezentat ca valoarea sa zecimala separat printr-un punct zecimal sau perioada.Acesta e asa zisul format zecimal cu punct(Dotted-decimal notation).Cand o gazda e configurata o adresa IP,ea e introdusa ca un sir zecimal cu punct ca de ex 192.161.5.Echivalentul in binar ar fi 11000000101010000000000100000101.Doar un bit gresit conduce la imposibilitatea de a adresa dispozitiva.Adresa logica de 32 biti ,IP,este erarhica si e compusa din 2 parti :prima identifica reteaua iar a doua dispozitivul gazda din retea.Ambele sunt necesare.Acest exemplu daca o gazda are IP 192.16157 ,primi 3 octeti 192.1618identifca partea de retea a adresei iar ultimul octet 57 identifica gazda.Asta se cheama adresare ierarhica. ???partea de retea a adresei indica reteaua unde este localizata fiecare adresa unica de gazda.Routerele au nevoie doar sa stie cum sa ajunga la fiecare retea,nu si unde e locul fiecarei gazde

-Adresele IP se impart in urmatoarele 5 clase :

-Clasa A-retele mari,companii mari si unele tari

-Clasa B-retele medii,universitati

-Clasa C-retele mici implementate de ISP pentru subscriptii ale clientilor

-Clasa D-retele speciale pt multicoasting

-Clasa E-retele folosite pt texte experimentale ;

Subnet Mask(Masca subnet)

Este folosita sa indice portiunea de retea a unei adrese IP.Ca si afresa IP este un numar zecimal cu punct.Uzual,toate statiile unui LAN folosesc aceiasi masca de subnet.FIG 1.arata masca subnet implicita pt adresa IP care este tabelata pentru primele 3 clase de adrese IP:

255.0.0.0-Clasa A care arata ca primul octet al adresei IP este portiunea de retea.

255.255.0.0 -Clasa B care arata ca primii 2 octeti ai adresei IP sunt portiunea de retea.

255.255.255.0 -Clasa C,unde primii 3 octeti ai ai adresei IP sunt portiunea de retea.

Clasa D e folosita pentru grupele multicast sin u e nevoie sa se aloce octeti sau biti pt a separa adresele de network si de statie.

Clasa E: Adrese rezervate pentru cercetare,exclusive.

Daca o organizatie detine o retea din clasa B,dar trebuie sa frunizeze adrese IP pentru 4 LAN-uri,organizate va trebui sa subdivizeze adresa clasei B si 4 parti mai mici.Subnetingul este o divizare logica a retelei.Ea furnizeaza si partajeaza mijloacele de divizare a unei retele si felul in care este facuta subdiviziunea este aratat de masca subnet.Un administrator de retea experimentat face usual subneting.Dupa crearea schemei de subneting,adresele IP adecvate si masca subnet pot fi configurate la statie in 4 LAN-uri.Aceste abilitati se invata in CCNA.

Configurarea manuala

-Intr-o retea cu un numar mic de statii e usor sa se configureze fiecare dispozitiv ca adresa IP potrvita.Un administrator de retea care intelege adresarea IP,va repartiza adresele si va sti cum sa aleaga adresa valida pentru o retea anume.Adresa IP introdusa e unica pentru fiecare statie in aceiasi retea sau subnet.

Pentru a introduce manual o adresa IP intr-o gazda,mergeti la TCP/IP settings in Properties pt NIC(Network Interface Card),NIC=hard-ul care permite un PC sa se conecteze la o retea.el are o adresa numita MAC(Media Acces Control) address.In timp ce adresa IP este o adresa logica care e definite de administrator de retea ,o adresa MAC este "burned-in "(arsa) sau programata permanent in NIC cand e fabricate.Adresa IP a unui NIC poate fi schimbata,dar adresa MAC,niciodata.Diferenta principala intre adresele IP si MAC este ca MAC e folosita pt a livra cadrele din LAN,pe cand adresele IP sunt folosite la transortul cadrelor inafara LANului.Cadrul ("frame")este un pachet de date caruia I se adauga la inceput si la sfarsit informatie de adresa,inaintea transmiteri in retea.Odata livrat,un cadru catre LAN-ul de destinatie adresa MAC e folosita sa livreze cadrul catre statia de sfarsit a Lanului.Daca LAN-ul are mai multe PC-uri,configurarea manuala a adreselor IP pentru fiecare gazda.Reteaua poate fi indelungata si predispusa la erori.In acest caz,folosirea unui server DHCP(Dynamic Host configuration protocol) va repartiza automat adrese IP si va simlifica mai mult procesul de adresare.

3.3 DHCP-este un utilitar soft folosit in alocarea dinamica a adreslor IP pt dispozitivele de retea.Acest process dynamic elimina nevoile de atribuire manuala a adreselor ip.Un server DHCP poate fi setat sa configureze automat adrese de IP pt statile de retea.Cand un PC e setat sa obtina autmat o adresa IP,toate celalalte optiuni de configurare ale adresei sunt inactive(intunecate pe ecran) ca in fig 1.Serverul are o lista de adresa IP pe care le atribuie si conduce procesul astel incat fiecare dispozitiv al reteleisa primeasca o adresa IP unica.Fiecare adresa este retinuta o perioada de timp predeterminata.La exprimarea timpului,serverul DHCP poate folosi aceasta adresapt oricare PC de retea.Iata informatia de adresa IP pe care serverul DHCP o pate atribui statiilor:

-IP adresa

-Masca de subnet.

- Poarta de acces implica(Default gateway)

-Valori optional ca adresa de server DNS(Domein Name System)

Servelul DHCP primeste o cerere de la o statie,dupa care selecteaza info de adresa IP dintr-un set predefinit de adrese memorate intr-o BD.Odata selectata info de adresa IP,serverul DHCP ofera aceste valori din R care le-a cerut.Daca statia accepta oferta,serverul DHCP lasa acesta adresa IP gazdei,o perioada de timp.

Folosirea unui server DHCP simplifica admiterea unui R,deoarece softul retine urma(parcursul) adresei IP .Configurarea automata a TCP/IP deasemenea reduce posibilitatea de a atribui adrese invalide sau duplicate.

Inainte ca un PC din R sa poata beneficia de servicile serverului DHCP ,PC trebuie sa identifice serverul in R.Un PC poate fi configurat sa accepte o adresa IP de la un server DHCP,cu click"optain an IP address automatically" in fereastra de configurare a NIC ca in FIG2.

Daca PC-ul nu poate comunica cu serverul DHCP ca sa obtina adrese IP Sistemul de operare,Windowsul va atribui automat o adresa IP private.Daca PC vostru are atribuit o adresa IP in domeniul 169.254.0.0 --- 169.254.255.255.PC-ul vostru va fi capabil doar doar sa comunice cu alte PC-uri dar cu acelasi domeniu.Un exemplu cand aceasta adresa privata ar fi utila este un laborat de clasa(scoala)unde doriti sa preveniti accesul in afara R dumneavoastra.Aceasta caracterisita ca a sistemului de opereare e numita AP/PA(automatic private ip addressing)si va cere continuu o adresa IP de la serverul DHCP pt PC dvs.

3.4.Protocoalele Internetului si aplicatii

Un protocol e un set de reguli.Protocoalele Internet sunt reguli care guverneaza comunicatiile cu si intre PC si R.Specificatiile protocolului definesc formatul mesajelor care se transmit.O scrisoare trimisa prin posta foloseste si ea protocoale.O parte a protocoalelor stabileste pozitia de pe plic unde e scrisa adresa de destinatie.daca aceasta este scrisa intr-un loc gresit,scrisoarea nu poate fi trimisa .

Sincronizarea ("Timing")este cruciala pt operarea unei retele.Protocoalele cer ca mesajele sa soseasca in anumite intervale de timp astefel incat PC-urile sa nu astepte un timp nedefinit mesaje care ar putea fi pierdute. De aceea sistemele unul sau mai multe timere(ceasuri) in timpul transmiterii datelor.De asemenea protocoalele initiaza actiuni alternative daca reteaua nu respecata regulile de sincronizare.Multe protocoale constau dintr-o suita de alte protocoale asezate in straturi.Aceste straturi depind de operatiile altor straturi in insiruirea actiunilor pt o functionare corecta.Iata principalele functii ale protocoalelor:

• Identifica erorile
• Compreseaza datele (comprima)
• Decid cum se vor transmite datele
• Adreseaza datele
• Decid cum sa anunte datele trimise sau receptionate

Desi exista multe alte protocoale, FIG 1 insiruie cateva din cele mai folosite protocoale in Retele sau Internet.

• TCP / IP: Protocol (P) folosit la traficul datelor pe internet (IN)
• NETBEUI / NETBIOS: Un (P) mic, rapid, destinat grupurilor de lucru in Retele care nu necesita conexiune la (IN)
• IPX / SPX: (P) folosit la tragicul datelor intr-o Retea Novell Netware
• HTTP / HTTPS: Defineste cum se face schimbul de fisiere pe WEB
• FTP: (P) care furnizeaza servicii pentru transferal si manipularea fisierelor
• SSH: (P) folosit pentru a conecta mai multe PC-uri in mod sigur
• Telnet: foloseste o conexiune bazata pe un computer TCP / IP la distanta
• POP: folosit pentru descarcarea mesajelor e-mail de la un server e-mail
• IMAP: folosit pentru descarcarea mesajelor e-mail de la un server e-mail
• SMTP: folosit pentru a transmite mail intr-o Retea TCP / IP.

Pentru a intelege cum lucreaza Reteaua si (IN) trebuie sa va familiarizati cu cele mai folosite protocoale. Acestea sunt folosite pentru a furniza WEB, pentru a trimite / primi e-mail, pentru a transfera fisiere de date. Pe masura ce veti lucra in IP, veti cunoaste si alte (P) care insa nu sunt asa de folosite ca cele descries aici.

FIG 2 spune ce face fiecare (P) din cele des utilizate

TCP / IP: este o insiruite de (P) care au devenit standardul dominant in lucrul cu Retele. Este un set public de (P) care specifica cum sunt schimbate intre PC-urile unei retele sau intre retele pachetele de date (info)

IPX / SPX: (Internet work Pocket Exchange / Sequenced Pocket Exchange) este o secventa de (P) folosita initial de Corporatia Novell pentru sistemele de operare ale Retelelor sale (Netware). Ele furnizeaza functii similare celor incluse in TCI / IP. Azi Novell e compativil cu TCI / IP. Exista inca o multime de Retele care inca lucreaza cu IPX / SPX

NETBEUI: (NetBIOS Extended User Interface) e un (P) folosit in principal in Retele mici Windows. Nu poate fi rout-at sau folosit de router-e pentru a vorbi unele cu altele intr-o retea mare. Este potrivit pentru Retele mici (peer to peer) implicand cateva PC-uri legate direct unele cu altele. Pot fi folosite impreuna cu alte protocoale rout-able a TCP / IP. Aceasta ii da administratorului de Retele avantajul performantei ridicate a NetBEUI in LAN si capacitatea de a comunica dincolo de LAN prin TCP / IP.

Apple Talk: Este o suita de (P) pentru retele Macintosh. Consta dintr-un set de (P) asezate in 7 structuri in sistemele de operare Macintosh. A fost destinat sa ruleze in Local Talk care este un Apple LAN in topoligia fizica. Sunt destinate si pentru cele mai multe tipuri de LAN, Ethernet si Token Ring.

HTTP: Hypertext Transfer Protocol controleaza schimbul de fisiere (text, grafice, numet, video) pe WWW (web) Internet Engineering Task Force (IETF) a dezvoltat standardele pentru HTTP

FTP: File Transfer Protocol furnizeaza servicii pentru transferal si manipularea fisierelor. Permite conexiuni multiple, simultane la sistemele de fisiere la distanta

SSH: Secure Secket Host folosit pentru securizarea conexiunilor la un PC aflat la distanta

TELNET: Este o aplicatie folosita la conectarea unui PC la distanta, dar .. trasaturile de siguranta

POP: Post Office Protocol, folosit la descarcarea e-mail de la un server e-mail la distanta

IMAP: Internet Message Acces Protocol face acelas lucru ca POP

SMTP: Simple Mail Transfer Protocol, folosit sa se trimita e-mail la un server e-mail la distanta

Cu cat intelegeti mai bine aceste (P) cu atat veti intelege mai multe despre Retele si Internet

3.5 ICMP (Internet Control Message Protocol), folosit de dispozitivele unei Retele pentru a trimite mesaje de eroare si control la PC-uri si servere. Exista cateva scopuri in care sunt folosite ICMP: anuntarea erorilor de Retele, anuntarea aglomerarii Retelei, depanare, diagnostic.

Pachetul de scotocitor ("ping" / "groper") de internet e folosit uzual pentru a testa conexiunea intre PC-uri. Ping-ul este o linie de comanda simpla dar foarte eficienta, folosita pentru a determina daca o adresa IP specificata (anume) este accesibila. Puteti scotoci adresa IP ca sa testate conectivitatea IP> Ping lucreaza trimitand o cerere "ecran" de ICMP unui PC - destinatie sau unui alt dispozitiv din Retea. Dispozitivul care primeste mesajul trimite inapoi "ecranul" mesajului trimic care va confirma existenta conectivitivitatii. Ping este o unealta soft pentru diagnosticarea conectivitatii de baza. Comutatoarele liniei de comanda ce pot fi folosite la "ping" sunt ilustrate in FIG 1.

4 cereri de ecran ICMP (pings) sunt trimise PC-ului destinatie. Daca PC-ul adresat e disponibil, va raspunde cu 4 ecouri. Procentul de replica reusit va poate ajuta sa stability gradul de incredere si accesibilitatea PC-ului adresat.

De asemenea puteti folosi ping-ul pentru a afla adrese IP a unor gazed cand numele ei este cunoscut. Daca ping-ati numele unui website, de exemplu www.cisco.com, ca in FIG 2 adresa IP a serverului va fi afisata.

Alte mesaje ICMP sunt folosite pentur a raporta pachetele nelivrate, datele unei adrese IP a retelei care include adresele IP ale sursei si destinatia si daca un dispozitiv este prea ocupat ca sa poata gestiona pachetul.

Datele, sub forma de pachet, sosesc la un router, care e un dispozitiv de retea care trimit mai departe pachetul catre destinatia finala din retea. Daca router-ul nu stie unde sa trimita pachetul, router-ul il va sterge (pe pachet). Apoi router-ul va trimite inapoi la PC care a trimis pachetul un mesaj ICMP care va informa despre stergerea pachetului. Cand un router devine prea ocupat, el poate trimite un alt fel de mesaj ICMP PC-ului emitator indicandu-i ca trebuie sa scada viteza de transmisie pentru ca e aglomerat.

4.0 Componentele fizice ale unei retele

Exista multe dispozitive ce pot fi folosite pentru a realize conectivitatea intr-o Retea. Dispozitivele folosite vor depinde de cate dispozitive aveti de conectat, timpul de conexiune folosit pentru acestea si viteza de lucru a acestora. Cele mai folosite dispozitive sunt:

• PC - urile
• Hub - urile
• Switches (comutatoarele / "suiciurile")
• Router-ele
• Wireless access points (Puncte de acces fara fir)

Componentele fizice ale unei Retele sunt nevoite sa schimbe datele intre aceste dispozitive. Caracteristicile "media" determina unde si cum sunt folosite componentele. Cele mai folosite "media" in Retele sunt:

• Twisted pair (Perechi resucite)
• Fiber-optic Cabling (Cablu prin fibra optica)
• Radio waves (Unde radio)

4.1 Numele, scopurile si caracteristicile dispozitivelor de Retea

Pentru a face transmisia datelor mai extensibila si eficienta ca o simpla Retea p-t-p proiectantii de retea folosesc dispozitive de retea specializate: hub-uri, switch-uri, router-e si puncte de acces wireless, pentru a transmite date intre dispozitive

Hub-uri - FIG 1 sunt dispozitive care extend dimensiunea uneri retele, receptionand date printr-un port si apoi regenerand datele si retransmitandu-le prin toate celelalte porturi. Acest process inseamna ca tot traficul de la un dispozitiv conectat la hub, e transmis tuturor celorlalte dispozitive conectate la hub de fiecare data cand hub-ul transmite date. Acest lucru creaza o mare cantitate de date transmise. Hub-urile se mai numesc concentratoare, deoarece ele servesc ca punct central de conexiune intr-un LAN

Bridges and switches (punti si comutatoare)

Fisierele sunt sparte in piese mai mici de date, numite pachete, inainte de a fi trimise in retea. Acest process permite verificarea erorilor si usurarea retransmisiei in cazul in care pachetul a fost pierdut sau corrupt. Informatia de adresa este adaugata la inceputul si la sfarsitul pachetelor, inainte de a fi transmise. Pachetul, impreuna cu informatia de adresa se mai numeste rama ("frame") LAN-urile adesea sunt impartite in sectiuni, numite segmente la fel cum comapniile sunt impartite in departamente. Legatura intre segmente se face folosind poduri (punti, "bridges"). Un pod (0 punti) e un dispozitiv folosit pentru a filtra traficul in retea, intre segmentele LAN-ului. Puntile pastreaza inregistrarile tuturor dispozitivelor fiecaruisegment la care e conectata puntea.

Cand o punte primeste o rama, adresa de destinatie este examinata de punte pentru a stabili daca rama este de trimis altui segment sau abandonata. Puntile mai servesc la imbunatatirea traficului de date, pastrand ramene strict in interiorul segmentului caruia rama ii apartine.

Switches (Comutatoarele), (S) FIG 2 se numesc si punti multiport. O punte tipica are 2 porturi numai, legand 2 segmente ale aceleiasi retele. Un (S) are cateva porturi, in functie de cate segmente ale retelei sunt de conectat. (S) e un dispozitiv mai sofisticat ca o punte. (S) mentine un table al adreselor MAC pentru PC-urile conectate la fiecare port. Cand o rama sosete in port, (S) compara informatia de adresa din rama cu adresa MAC din tabelul sau. Apoi (S) determina pe care port va expedia rama.

Router-e (Rt)

In timp ce (S) conecteaza segmente ale retelei, (Rt) FIG 3 interconecteaza intre ele retele. (S) folosesc adrese MAC pentru a ghida ramele printr-o singura retea. (Rt) folosesc adresele IP pentru a ghida ramele printer retele. Un (Rt) poate fi un PC cu un soft special instalat, sau un dispozitiv construit special de fabricantii de echipamente de retele. (Rt) contine tabele cu adrese IP optime ca traseu catre alte retele.

Wireless Access Points (WEB) FIG 4. Furnizeaza accesul retelei la dispozitive wls, ca laptop-uri sau PDA. Folosesc undele radio pentru comunicarea cu PC-urile, PDA-urile si altele (wap). Au o raza de acoperire limitata. Reteaua mai necesita cateva pentru a furniza acoperirea adecvata WLS.

Multipurpose Devices (MD) Sunt dispozitive de retea cu mai multe functii. Este mult mai convenabil de procurat un dispozitiv multifunctional, decat mai multe pentru cate o functie. Adecvat in special pentru utilizatorii cosmici. Acasa un MC tine loc de (S) + (Rt) + (wap). In FIG 5 aveti un astfel de MC tip Linksys 300N.

4.2 Numele, scopurile si caracteristicile cablurilor uzuale din retea

Pana de curand cablurile erau singurul mediu folosit pentru a corecta dispizitive in retea. Acum exista o mare varietate. Cablurile coaxiale si cele cu perechi rasucite folosesc fibre de cupru. Cablurile cu fibra optica folosesc sticla sau plasticul. Aceste cable difera ca banda de transmisie, dimensiuni, etc. Va trebui sa stiti ce fel de cablu sa folositi in fiecare situatie astfel incat sa puteti instala corect cabluri pentru cerinta data. Va trebui sa stiti de asemenea sa diagnosticati si reparati problemele cu care va veti confrunta.

Twisted - pair (Perechi rasucite) - Tip de cablu de cupru folosit in telefonie si majoritatea retelelor Ethernet. O pereche de cabluri rasucite formeaza un circuit ce poate trasnmite data. Rasucirea se face pentru protejarea la crosstalk (zgomotul produs de celalalte perechi de cabluri adiacente)

Perechile de fire de cupru sunt acoperite de o izolatie de plastic colorat in cod si rasucit impreuna. Un strat exterior de izolatie protejeaza manunchiul de perechi rasucite. Printr-un fir de cupru trece un current electric, in jurul firului apare un camp magnetic. Un circuit are doua fire si in circuit cele doua fire au campurile magnetice opuse, astfel incat cele doua campuri magnetice ale celor doua fire se anuleaza reciproc (effect de anulare). Fara acest efect, comunicarea in retea ar deveni inceata din cauza interferentelor campurilor magnetice. Exista doua tipuri de baza de cabluri perechi rasucite:

UPT (Unshieldet Twisted Pair) Au 2/4 perechi de fire. Se bazeaza exculsiv pe efectul de anulare al perechilor rasucite care limiteaza degradarea semnalului cauzata de EMI (ElectroMagnetic Interface) si RFI (Radio Frequency Interface) este tipul de cablu cel mai folosit in retea. Pana la 100 metri (328 feel)

STP (Shieldet Twisted Pair) fiecare pereche de fire este invelita intr-o folie metalica pentru o protectie la zgomot mai buna. Apoi 4 perechi de fire sunt invelite intr-o folie metalica exterioara. Reduc considerabil zgomotul in cablu. Reduc si EMI si RFI din afara cablului.

Desi STP e net superior UTP, e mult mai scump din cauza ecranelor si mai greu de instalat pentru ca e mai gros. In plus camasa metalica trebuie inpamantata la ambele capete. In caz de impamantare necorespunzatoare, ecranul protector joaca rol de antenna care culege zgomote. STP e folosit in special in America de Nord.

Category Roting (Ratele de transmisie, pe categorii de cabluri)

UTP -urile se impart in cateva category bazate pe 2 factori:

Numarul de fire din cablu

Numarul de rasuciri ale firelor

Categoria a 3-a are 4 perechi de fire si este folosita pentru sistemul de telefonie si LAN- ul Ethernet la 10 Mbps.

Categoria a 5-a are 4 perechi de fire cu o rata de trensmisie de 100 Mbps- Sunt cele mai folosite cabluri in retele.

Categoria a 5-a are mai multe rasuciri/foot ca cele de categoria 5 ceea ce confera o protectie superioara la zgomot.

Unele cabluri de categoria 6 folosesc separatii de plastic pentru perechi, care previn interferenta. Au si mai multe rasuciri /foot ca cele din a 5-a. FIG 1- Twisted Pair Cable.

Coaxial Cable- Are o inima de cupru, incojurata intr-o plasa de protectie.Se foloseste la conectarea PC-urilor in retea.

Iata cateva tipuri:

10 BASE 5 sau Thicknet- a fost folosit in retele la 10 Mbps pana la 500m

10 BASE 2 sau Thinnet- folofit in retele la 10 Mbps pana la 185m

RG-59 Cel mai folosit in TV-cable in SUA

RG-6 De calitate mai buna decat RG-59,cu banda mult mai mare si protectie mai buna la interferenta

Cabluri cu fibra optica

fibra optica e un conductor de sticla sau plastic care transmite informatia cu ajutorul luminii FIG 3. Au una sau mai multe fibre optice protejate intr-o teaca de plastic. Fiind de sticla, nu e afectat de interferente electromagnetice sau R.F.I. Toate semnalele sun tonvertite in pulsuri de lumina la intrare in cablu siu reconvertite in semnal electric la iesirea din cablui.De aceea aceste cabluri au banda mai mare, pot conduce semnale mai curat si mai departe decat celelalte cabluri metalice. Pot ajunge la distante da cativa Km fara a fi nevoie de regenerare.Sunt mai scumpe in exploatare, au conectori mai scumpi si mai gru de manevrat ca cele cu conductori metalici. Uzual la cablurile cu fibra optica avem conectorii:

SC

ST -> semi duplex(half-dulpex). De aceea este nevoie de 2 astfel de cabluri, cate unu pe directie

LC

Iata inca 2 tipuri de cabluri cu fibra oprica

Multimode- Au un miez mai gros ca cele Singlemode ,sunt usor de facut, pot folosi surse de lumina simple(LED-uri) si lucreaza bine pana la distante de cativa Km.

Singlemode- Au un miez foarte subtire . E greu de facut folosesc LASER-ul ca sursa de lumina si pot transmite usor la distante de multi Km.

FIG 3

5.0 Topologiile LAN si arhitecturile LAN

Cele mai multe PC-uri pe care lucrati vor fi parte dintr-o retea. Topologiile si arhitecturile sunt lucruri constructive pentru proiectarea retelelor. Desi nu veti construi retele, trebuie sa intelegeti cum sunt proiectate pentu a putea lucra cu PC-urile care sunt porti de retea.

• Exista 2 tipuri de topologie LAN -fizica FIG 1

- logica FIG 2

Topologia fizica este dispunerea fizica a componentelor retelei.

Topologia logica determina modul de comuniocare intre gazed/statie prin mediul de propagare(prin cablu sau aer)

Topologiile sunt reprezentate ca diagrame de retea.

• Arhitectura LAN este construita in jurul topologiei.

Cuprinde toate componentele care alcatuiesc structura sistemului de comunicare (hard,soft, protocoale,secvente de operatii)

5.1 Topologiile LAN

Topologia fizica defineste modul in care PC, printerele si alte dispozitive sunt conectate la retea.

Topologia logica descrie cum acceseaza statiile(gazdele) mediul de transmisie si cum comunica cu reteaua.

Tipul de topologie determina capacitatiile retelei(usurinta de setare, viteza, si lungimea cablurilor).

Topologii fizice FIG1 pt LAN-uzual:

• BUS 1)
• RING 2)
• STAR 3)
• HIERARCHICAL(Extended Star) 4)
• MESH 5)

1) BUS- Fiecare PC e conectat la un cablu comun. Fiecare PC e legat de celelalte ca statiile autobuzelor pe traseu. Cablul are un terminator(capison) instalat la capete ca sa previna ecolul semnalelor, care vor provoca erori (reflectarea)

2) RING- PC sunt conectate in inel(cerc). Nu are inceput sau sfarsit, nu e nevoie de terminator. O rama speciala, numita token(fisa) calatoreste prin inel vizitand fiecare post(statie/gazda)- Daca o statie vrea sa transmita date, va aduga datele si adresa destinatiel la rama(token=naveta).Token-ul continua plimbare pana ajunge la PC-ul destinatiei unde datele sunt descarcate.

3) STAR- Are un pct central de conexiune (hub,switch sau router). Fiecare PC e legat printr-un segment de cablu la pct central de conexiune.Avantajul principal e usurinta de depanare. Daca un PC e out, nu afecteaza restul retelei.

4) HIERARCHICAL (extended Star)- E o retea Star cu dispozitive de retea aditionale conctate la dispozitivul de retea principal. Tipic un cablu de retea leaga la un hub si apoi alte cateva hub-uri se leaga la prtimul. Folosite in retele mari (in universitati, sau corporatii)

5)MESH-Fiecare e legat la fiecare. Cand un cablu cade nu afecteaza reteaua. E folosita la WAN care interconecteaza LAN-uri.

Topologii logice

Cele mai folosite sunt:

-broadcast 1)

-token possing 2)

1) fiecare statie adreseaza date unei anumite statii sau tuturor celor din retea. Nu exista o o rdine in care se transmite: primul sosit/srimul servit.

2) Este controlat accesul in retea prin trecerea unei "navete" (token) electronice pe rand la fiecare statie.Cand la o stati a sosit naveta, ea poate transmite datele in retea .Daca are de trimis date, paseaza naveta la urmatoarea statie.

5.2 Arhitecturile LAN- Descriu atat topologiile fizice cat si cele logice folosite in retea. FIG 1 arata cele 3 tipuri de arhitecturile LAN cele mai folosite:

• ETHERNET- se bazeaza pe standardul /EEE 802.3 care specifica faptul ca reteaua foloseste metoda de control al accesului in retea CSMA/CD(Carrier Secse Multiple Access with Collision Detection)

In CSMA/CD, posturie acceseaza reteaua folosing metoda topologiei broadcast(emitere peste tot) primul venit,primul servit, pt a transmite date.

Foloseste un bus logic sau o topologie broadcast cat si un gus sau o topologie fizica stea . Pe masura ce reteaua se extinde, cele mai multe retele Ethernet sunt implementate folosind o topologie hierarchical FIG 1. Retele de transfer standard sunt 10Mbps si 100 Mbps, mai sunt Gigabit Eternet: 1000 Mbps(1Gbps)

• TOKEN    RING

Studiul IBM a dezvoltat-o ca o arhitectura de incredere bazata pe token passing-ca metoda de control al accesului in retea. Adesea e integrata cu sistemele mainframe IBM. Se folosesc cu PC si mainframes. Este un exemplu in care topologia fizica e diferita de cea logica.Este inca numita STAR WIRED RING , pentru ca infatisarea exterioara a retelei este o stea. PC-urile se conectreaza la un hub central numit MSAU(Multistation Access Unit)

In interiorul dispozitivului, oricum cablurile formeaza o cale circulara pentru date creeind un inel logic prin calatoria navetei dintr-un port MSAU la un PC. Daca PC-ul nu are date de transmisie, naveta e trimisa inapoi la portul MSAU si apoi la urmatorul port spre urmatorul PC. Procesul continua la toate PC-urile si deci formeaza un inel fizic.

• FDDI( Fider Distributed Data Interface) -Este un tip de retea TOKEN RING. Topologia si implementarea FDDI difera de arhitectura LAN Token Ring. Este folosit adesea la conectarea catorva cladiri dintr-un complex de birouri sau in campusuri universitatre.

Folosesc fibre optice.Rata 100Mbps intr-o topologie dual-ring. Inelul exterior se numesete primary iar cel interior secundaryring.Normal avem trfic doar in inelul primar(exterior). Daca acesta cade, datele circula automat prin celalat inel, in sens contrat. Combina viteza crescuta cu avantajul Token- Passing Ring topology FDDI dual-ring support <=500 PC-uri/inel.Distanta totala a cablului de inel <=100Km. La fiecare 2KM e negesar un repetor. In ultimi ani, multe retele token ring au fost inlocuite de retele mai rapide ETHERNET.

Organizatii pentru Standarde -Exista in lume organizatii rensponsabile pentu emiterea de standarde de retele. Sandardele sunt folosite de fabricanti ca baza pentru a dezvolta tehnologii in special pentru telecomunicatii si retele. Standardizare asigura ca dispozicivele pe care le folositi sunt compatibile cu altele care folosesc aceasi tehnologie. Grupurile de standarde creaza, examineaza si adapteaza standarde. Scopul este banda mai mare, eficienta comunicarii, servicii de incredere .

FIG 1-> standarde: Vezi poza pentru detalii

• CCIT: fax, telefonie V.90 (mai mic decat 56 kbps)
• IEEE: 802 (PC)
• ISO: OSI (open system interconnection)-structura pentru retele
• IAB (Internet Achitecture Board)
• IEC (International Electritechical Comision)
• ANSI (American National Standard Institute)- afiliat la ISO
• TIA/EIA (telecommunication industry association)

Standardele Ethernet

Protocoalele Ethernet descriu reguli care controleaza circulatia informatiilor in retelele Ethernet. Pentru a ne asigurta de compatibilitatea tuturor dispozitivelor IEEE a deszoltat standarde pentru fabricanti si programatori.

Standardele Ethernet cablat

IEEE 802.3 specifica folosirea in retele a CSMA/CD de acces in retea. In CSMA/CD mod, toate statiile finale sunt pe "ascultare", pandind datele. Similar cu a astepta tonul la telefonia cu disc, inainte de a forma un numar. Cand statiile finale detecteaza ca nici o alta nu emite , atunci vor incerca sa transmita. Daca nici o alta statie nu transmite in acelas timp vreo data, trnsmisia va sosi la destinatie fara probleme. Daca insa dupa panda 2 PC incearca sa transmita se va produce o "coliziune" de date pe cablu. Prima statie care detecteaza coliziunea sau dublarea tensiunii, trimite un semnal de "cocolos"(jam) care spune tuturor statiilor sa opreasca transmisia si sa ruleze un algoritm de revenire la starea precedenta. Acest algoritm va calcula timpus aleator in care statia va reincerca transmisia. Acest timp este tipic de ordinal milisecundelor sau a miimilor de secunde. Acest lucru se intampla or ice date ori apare o coliziune si faptul reduice viteza de transmisie a ethernetului cu mai putin de 40%.

Tehologie Ethernet

Standardul IEEE 802.3 defineste cateva implementari fizice care sprijina ethernet-ul ,iata cateva:

Ethernet: 10 base-t- e o tehnologie Ethernet care folosete o topologie standard. Este o arhitectura populara ale care caracteristici sunt indicate de numele sau:- viteza= 10Mbps

-Base= transmisie baseband(intreaga banda de cabluri e folosita pt numai un tip de semnal)

-T= twisted peer capper cable

Are avantajele:

-instalarea cablului e mai ieftina decat la fibra optica

-cablul e subtire, flexibil, usor de instalat decat cel coaxial

-cablul si echipamentul suporta usor abgradarea.

Dezavantaje:

-lungimea este mai mica de 100 m pentru un segment

-cablul e susceptibil la EMI

Fast Ethernet

Cerintele de banda inalta ale aplicatiilor moderne (ex: conferinte video-live,audio) au crea o nevoie ridicata de viteza . Multe retele cer banda mai mare de 10Mbps rezulta o cerinta mai mare 100 BASE-TX au teoretic 100 MBps si e mult mai rapida

Avantaje:

-de 10 ori mai rapida decat 10 BASE-T

-foloseste cablarea dublu rasucita care este mai ieftina si mia usor de isntalat

Dezavantaje:

- lungimea mai mica de 100 mentri pe segment

- cable susceptibile la EMI

Gigabit Ethernet: Arhitectura LAN

1000 BASE-T

Avantaje:

- de 10 ori mai rapida ca Faster Ethernet (video-live)

- este interoperabila cu 10 BASE-T si 100 BASE-TX

Dezavantaje:

- lungimea mai mica de 100 metri pe segment

- susceptibil la interferente

- Gigabit NIC si switcher sunt scumpe

- e necesar echipament additional

Variante pe fibra optica de tehnologie Ethernet: 10 BASE-FL; 100 BASE-FX; 1000 BASE-SX sau LX

Standarde Ethernet cablate

7.2 Standardele Ethernet Wireless

Standardul care specifica conectivitatea retelelor wireless este IEEE 802.11 = Wi-Fi = 802.11a ; 802,11b; 802.11g; 802.11m. Aceste protocoale specifica frecventele, vitezele si alte capacitati ale diferitelor standarde Wi-Fi.

802.11a : Dispozitive care se conforma acestui standard permit WLAN-urilor sa ajunga la rate pana la 54 Mbps. Ele lucreaza in domeniul de frecventa de 5GHz la o ????? de maxim 45.7m (150 feet)

802.11b : Opereaza la 2.4GHz si rate de maxim 11Mbps si lungime de maxim 91m (300feet)

802.11g : viteza 54Mbps cu frecventa 2.4 GHz. Spre deosebire de 802.11a, este insa compatibil cu 802.11b, lungime maxim 91m

802.11n: cel mai mare standard web cu banda de 540Mbps si lucreaza atat la 2.4GHz cat si la 5GHz la o distanta de maxim 984 feed (250m)

0 Modelele de date OSI si TCP/IP

Un model arhitectural este un cadru comun de referenta pentru explicarea comunicatiilor Internet si dezvoltarii protocoalelor de comunicare. El separa functiile protocoalellor in straturi ce pot fi administrate. Fiecare strat face o anumita treaba in procesul de comnunicare in retele. Modelul TCP/IP a fost creat in USA, la Departamentul Apararii. Modelul TCP/IP este o unealta care ajuta la explicarea suitei de protocoale TCP/IP, care este standardul. Dominant pentru transportul dateor prin retea. Acest model are 4 straturi (vezi Fig1).

La inceputul arnilor 1980 ISO (International Standard Organization) a dezvoltat OSI (Open Systems Interconnect), definit in Standardul ISO 7498-1, ca sa standardizeze dipsozitivele de cale de comunicare in retea. Acest model are 7 straturi Fig1. A fost un pas major inainte catre asigurarea interoprobabilitatii intre dispozitivele de retea.

1 Modelul TCP/IP

Cele 4 straturi pregatesc datele pentru transmisia in retea Fig1

4. Application = Acolo unde opereaza protocoale de nivel inalt ca SMTP si FTP

3. Transport = Unde exista protocoale de control al transmisiei de date si de conexiune.

2. Internet = Acolo unde au loc adresari IP si de rout-are

1. Acces la retea = unde exista adresare MAC si de componente fizice ale retelei

Un mesaj incepe sa fie prelucrat de stratul de sus, Application-4 si se ????? in jos catre stratul Network Access - 1

Pe masura ce mesajul traverseaza de sus in jos cele 4 straturi, o informatie de "header" se adauga acestuia, apoi mesajul este transmis. Dupa ce ajunge la destinatie, mesajul calatoreste inapoi prin cele 4 straturi. Informatia de header e inlaturata succsesiv in fiecare strat de la 1 la 4.

Protocolul de Aplicatie

Protocoalele stratului de Aplicatii furnizeaza servicii de retea aplicatiilor utilizato0ilor, ca browsere de web, programe de e-mail. Vezi amanunte in Fig2

• HTTP (Hypertext Transfer Protocol) controleaza schimbul de fisiere (text, video, audio, grafice) pe Internet sau www. Un server web ruleaza un serviciu HTTP sau daemon (=program cerut de serviciile HTTP). Aceste cereri sunt transmise de catre softul HTTP al clientului(alt nume pentru web browser)
• TELNET = Aplicatie folosita pentru a accesa, controla si depana la distanta PC-uri si dispozitive de retea
• FTP (File Transfer Protocol) = un set de reguli care controleaza transferul fisierelor. Permite conexiuni multimple si simultane la sistemele de fisiere, la distanta.
• SMTP (Simple Mod Transport Protocol) furnizeaza servicii de mesagerie in TCP/IP si sprijina cele mai multe programe de Internet si e-mail
• DNS (Domain Name System) traduce numele domeniilor de ex www.cisco.com, in adrese IP
• HTML (Hypertext Markup Language) e un limbaj care descrie pagini. Proiectantii (designerii) de pagini web il folosesc ca sa indice softului bowserului web cum trebuie privita pagina. Include indentificatori pentru a indica tipul boldat, italice, linioare de separatie, sf de paragraf, "hyperlines" si inserari de tabele printre alte instructiuni.

Protocoale de Transport Fig3

Protocoalele stratului de transport furnizeaza administrarea datelor de la cap la cap ("end to end"). Una din functiile sale e sa sparga datele in segmente mai mici, usor de transportat in retea:

• TCP (Transmission Control Protocol) este cel mai important protocol pentru Internet in livrarea sigura a datelor. Are facilitati de stabilire a conexiunii "end-to-end", detectarea si corectarea de erori si masurarea ratei de trafic a datelor in retele. Multe aplicatii standard (e-mai, web browser, transfer de fisiere si telnet depind de serviciile TCP).
• UDP (User Datagram Protocol) ofera servicii fara conectare pentru livrarea de date. Foloseste mai putin "overhead" ca TCP si nu lucreaza cu informatii de mare incredere (de importanta, de incredere). E folosit la aplicatii de administrare a retelelor, sistem de fisiere de retele, si la transportul fisierelor.

Protocoale de Internet

Opereaza in stratul al 3-lea de sus in jos in modelul TCP/IP. Sunt folosite sa furnizeze conectivitate intre statiile unei retele. Vezi Fig4.

• IP (Internet Protocol) - furnizeaza adresele sursei si destinatiei mesajelor (ca adresaa de determinare si a experierii pe un plic). Impreuna cu protocoalele de rout-are furnizeaza informatiide ghidare a pachetelor de la o retea la alta.
• ICMP ( Internat Control Message Protocol) folosit pentru a testa retelele si a le diagnostica. Valideaza mesajele de eroare si diagnostic. Mesajele de ecran ale ICMP sunt folosite de aplicatia "ping" sa testeze daca un dispozitiv de la distanta este posibil de conectat.
• RIP (Routing Information Protocol) opereaza intre dispozitive router ca sa gaseasca cai intre retele. In intranet, routerele depinde de un protocol de rout-are ca sa construiasca si sa mentina informatiile despre cum sa ghideze pachetele catre destinatie. RIP alege rutele pe baza distantei sau numara pasii pana la destinatie.
• ARP (Adress Resolution Protocol) e folosit pentru a desemna adresa MAC a unui nod al retelei cand e cunoscuta adresa IP a acestuia. Statiile terminale ca si rounter-ele folosesc ARP pentru a gasi adresele MAC.

Protocoale de acces la retea - Descriu standardele folosite de statii pentru a accesa mediile fizice. Standardele si tehnologiile Ethernet IEEE 802.3, cum ar fi CSMA/CD si 10BASE-T sunt definite in acest strat.

2 Modelul OSI

Este un standard industrial folosit pentru a imparti comunicatiile in retea in 7 straturi. Desi exista si alte modele cei mai multi vanzatori de retele isi construiesc azi produsele folosind acest cadrul. Un sistem care implementeaza protocoale constand in atatea straturi e cunoscut ca un model stiva de protocoale. Acest model poate fi realizat hard, soft sau combinat. Tipic, doar straturile de jos sunt implementate hard iar cele de sus, soft. Fiecare strat e respinsabil de o parte a procesului de pregatire a datelor pentru a fi transmise in retea. Fig1 arata ce face fiecare strat.

In modelul OSI, cand sunt transferate datele, se spune ca se traverseaza in jos virtual straturile modelului OSI ale PC-ului emitator si in sus cele ale PC-ului receptor. Cand un utilizator vrea sa trimita date (ex e-mail) procesul de ??? incepe in stratul Application, care e responsabil de furnizarea accesului in retea pentru aplicatie. Informatia parcurge in jos 3 straturi si e considerata a fi data, cand a coborat in stratul Transport. Aici datele sunt sparte in mai multe unelte segmente sau "transport layer protocol data units" (PDUs) pentru transportul comandat in retea. PDU descrie datele ca si cum s-ar misca de la un strat la altul. PDU contine de asemenea si informatii cum ar fi numarul de porturi, numarul de secvente, numerele de recunoastere, care sunt folosite pentru un transport de iincredere. In stratul Network, fiecare segment din stratul de Transport devine un pachet. Acesta contine adresarea logtica si informatia de control pentru celelalte 3 straturi.

In stratul Data Link,fiecare pachet din stratul Network devine un cadru (o rama).Rama contine adresa fizica si info pentru corectarea erorilor.

In stratul Physical ,ramele devin biti.Acestia sunt trimisi . . . prin mediul retelei ,unul cate unul.

La PC-ul destinatie, procesul de decapsulare este invers celei de incapsulare. Bitii sosesc la stratul Physical al . . . . al PC-ului receptor. Procesul de traversare virtuala a celor 7 straturi in sus, aduc datele la stratul Applications, unde un program de e-mail il va afisa ca e-mail.

NOTA: . . . :"All People Seem To Need Data Processing" si "Please Do Not Throw Sausage Pizza Awey".

3 Comparatia intre modelele OSI si TCP/IP

Ambele sunt modele de referinta pentru descrierea procesului de tranmitere a datelor. TCP/IP este folosit specific pentru suita de protocoale TCP/IP.

Modelul OSI e folosit pentru dezvoltarea . . . .. standardelor pentru echipamente si aplicatii de la diferiti furnizori.

TCP/IP face acelasi lucru ca si OSI dar cu 4 straturi in loc de 7.

OSI TCP/IP

7 Application   

6 Presentation    Application 4

5 Session

4 Transport    Transport 3

3 Network    Internet 2

2 Data Link    Network

1 Physical    Interface 1

9.0 Configurarea unui NIC si a unui modem

Network Interface Card=NIC e necesat pentru a te conecta la Internet.PC-ul poate sa-l aibe initial sau va trebui sa-l procurati si sa-l . . ..Rareori va trebui sa updatati driverul . Puteti folosi discul de driver livrat odata cu MB sau cu AC (Adaptor Card) sau puteti descarca unul de la fabricant .

Dupa instalare NIC si a driverului puteti conecta PC-ul la Retea. Aditional la NIC s-ar putea sa fiti nevoiti sa instalati un modem pentru a va putea conecta la internet.

9.1 Instalartea sau updatarea unui driver penrtu NIC

Uneori fabricantii vor publica soft nou ca driver pentru NIC, care sa-i inbubnatateasca functionalitatea sau pentru a-l face compatibil cu Sistemul de Operare. La instalarea unui driver nou asigurati-va ca invalidati softul anti-virus astfel in cat nici un fisier sa nu fie instalat incorect.

Unele detectoare de virusi pot confunda un driver updatat cu un atac cu virusi. Numai un driver trebuie instalat o data, astfel updatarea unui process poate intra in conflict cu . .

Cea mai buna metoda e sa inchideti toate aplicatiile care ruleaza astfel incat ele san u foloseasca nici un fisier asociat cu driverul updatat. Inainte de a updata un driver ar trebui sa vizitati site-ul fabricantului. De cele mai multe ori puteti descarca un fisier de driver autoextractabil executabil, care va instala sau updata automat driverul. Astfel, puteti da click pe "Update Driver" din bara de unelte a lui "Device Manager". Un "+" aflat langa categoria de adaptoare de Retea va permite sa extindeti categoria sis a vizualizati adaptoarele de Retea instalate in sistemul vostru.Pentru a vedea si schjimba proprietatile adaptorului sau sa updatati driverul, 2 click pe adaptor sis a selectati tab-ul "Driver" in fereastra proprietatilor adaptorului.

Dupa ce updatarea a fost terminate, e bine sa reboot-ati PC-ul chiar daca nu promiti un mesaj sa va spuna s-o faceti. Asta va va asigura ca instalarea a fost OK si noul driver lucreaza bine.

Daca instalati mai multe drivere , reboot-ati dupa fiecare instalare pentru a va asigura ca nu apar conflicte. La timp,dar e OK.

Dezinstalarea unui NIC driver

Daca un driver de NIC nu face dupa instalare ceea ce asteptam de la el, poate fi dezinstalat si se poate reveni la driverul vechi 2X click pe adaptor in "Device Manager". In fereastra Adaptor Properties select "Driver" tab si click pe "Roll Back Driver".

Daca nu exista driver instalat inainte , aceasta optiune nu va fi valida. In acest caz va trebui sa gasiti un driver pentru dispozitiv sis a-l instalati manual da Sistemul de Operare nu poate gasi un driver potrivit pentru NIC.

9.2 Introducerea unui PC la o Retea existenta

Acum, ca driverul NIC e instalat, sunteti gata pentru a va conecta la Retea. Introduceti un cablu de retea ( . . . . ) in portul de retea al PC-ului. Introduceti celalalt capat al cablului in dispozitivul de retea sau jack-ul din perete.

Dupa conectarea cablului de retea, priviti LED-urile , sau la luminile de legatura de langa portul Ethernet de pe NIC pentru a vedea daca e ceva activitate.FIG 1 indica activitatea de retea in NIC. Daca nu exista activitate asta poate fi de la cablu, portul de Hub sau NIC. Rezolvati prin inlocuirea defectului. Dupa conectare si constatarea activitatii (prin luminile de legatura), PC-ul are nevoie de o adresa IP. Cele mai multe retele sunt setate astfel incat PC-ul va primi automat o adresa IP de la serverul DHCP local. Daca PC-ul n-are o adresa IP , va trebui sa introduceti o adresa IP unica in TCP/IP Properties a NIC-ului. Fiecare NIC trebuie configurat in urmatoarele informatii:

->Protocoale: Acelasi protocol trebuie sa fie implementat intre oricare 2 PC-uri care comunica in aceiasi retea.

->IP address: Aceasta adresa este configurabila si trebuie sa fie unica pentru fiecare dispozitiv. Adresa IP poate fi configurata manual sau automat, asumata de DHCP.

->MAC Address. Fiecare dispozitiv are o adresa MAC unica, care e asumata de fabricant sin u poate fi schimbata.

Dupa conectarea la Retea a PC-ului va trebui sa listati conectivitatea cu o comanda de "ping". Folositi comanda "ip config" FIG 2 ca sa afloti care e adresa voastra IP. Ping-ati propria voastra adresa IP pentru a fi sigur ca NIC lucreaza correct. Dup ace vedeti ca NIC lucreaza ping-ati "your default gateway" pe un alt PC din retea, ca in FIG 3. O "default gateway" va permite unei statii sa . . . afara in Retea. Daca aveti o conexiune Internet ping-ati un site popular ca WWW.CISCO.COM . Daca puteti ping-a un site Internet sau alt PC din reteaua voastra cu success, totul lucreaza OK. Daca nu puteti suna(=ping) una dintre acestea, trebuie sa incepeti diagnosticarea /depanarea conexiunii.

9.3 Instalarea unui modem = dispozitiv electronic care transporta date intre 2 PC-uri, folosind semnala analoge, pe o linie telefonica.EX. FIG 1. MODEM converteste datele digitale in semnal analog pentru transmisie. Modemul de la receptie reconverteste semnalul analog in digital ca sa fie interpretat de PC (modulare/demodulare). Transmisia bazata pe Modem e foarte precisa desi linia telefonica poate fi zgomotoasa.

Un MODEM intern se introduce intr-un slot de expansiune al MB. Pentru a configure un Modem trebuie sa setam jumper-ii sa selecteze adresele IRQ si I/O. Pentru Modem PnP, nu e nevoie de configurare. Doar se introduce in MB( daca aceasta suporta PnP).

Un Modem care foloseste un port serial care inca nu e in uz, trebuie sa fie configurat. Aditional si softul de Modem, trebuie instalat. Driverele pentru Modem se instaleaza la fel ca cele pentru NIC.

Modem-urile externe se conecteaza la PC-uri prin porturi seriale sau USB. Cand PC-ul foloseste pentru comunicarte sistemul public de telefonie se spune ca avem "dial-up networking"(DUN). Modem-urile comunica cu altele folosind semnale de ton audio. Asta inseamna ca Modem-urile sunt capabile sa lucreze ca si telefoanele. DUN creeaza legaturi "Point-To-Point Protocol" (PPP) intre 2 PC-uri pe o linie telefonica.

Dup ace o conexiune pe linie a fost stabilita, o secventa "handshaking" are loc intre cele 2 Modem-uri si PC-uri. Astea sunt o serie de comunicari scurte ce apar intre cele 2 sisteme.Asta inseamna ca cele 2 sistreme sunt pregatite sa inceapa transmisa de date.Modem-urile DUN transmit datele pe linia telefonica,serial ,sub forma unui semnal analog.Deoarece semnalele analoge se modifica continuu si gradual, ele trebuie tratate ca si undele . . . Semnalele digitale . . . "0" si "1" care trebuie transformate in unde pe linia telefonica.La receptare se transforma inapoi in digital astfel incat PC-ul care le receptioneaza sa le poata procesa.

Comenzile AT

Toate Modem-urile necesita soft pentru a controla sesiunea de comunicare. Cele mai multe soft-uri Modem folosesc seturi de comenzi compatibile cu Hayes ( un grup de instructiuni care incep totdeauna cu un set de caractere de atentionare (AT) urmate de caractere de comanda AT. FIG 2.

Comenzile AT sunt comenzile de control ale Modem-ului si sunt folosite pentru a da instructiuni (dial,hang up,reset,etc) Modem-ului. Toate se gasesc in manualul Modem-ului.

10.0 Numele,scopurile,caracteristicile altor tehnologii folosite la stabilirea conectivitatii

Exista multe moduri de a te corecta la Internet. Telefon,cablu,satelit si companii private de telecomunicatii, care ofera conectarea la internet pentru afarari si scopuri domestice.

In anii 1990, Internetul era folosit tipic pentru transferal de date. Viteza era mica comparativ cu cea de azi. Cele mai multe conexiuni Internet erau modemurile analoge care foloseau POTS (Plain Old Telephone System) pentru a transmite date. Azi, multi utilizatori folosesc conexiuni de mare viteza pentru acces la internet. Largimea de banda aditionala pentru transmisia video ori audio la fel de biner ca si datele.

Diferitele modalitati de conectare au avantje si dezavantaje.

BRI (Basic Rate Interface)

PRI (Primary Rate Interface)

BISDN (Broadband ISDN)

ISDN foloseste 2 tipuri de canale de comunicatie:

tipul B (folosit pentru a transporta informatia: date, voce, video)

tipul D (folosit pentru control si semnalizare, si posibil pentru date)

Vezi FIG 1:

BRI: Ofera o conexiune dedicate de 128 Kbps folosind 2 canale tip B a 64 Kbps. Foloseste si un canal D de 16 Kbps pentru setari de apel, control si distrugere (spargeri in tandari)

PRI: Ofera viteza mai mica de 1.544 Mbps pe 23 de canale B in Japonia si SUA/ canale, sau 2.048 Mbps pe 30 canale in Europa si Australia. Foloseste deasemenea si un canal de 64 Kbps pentru intretinerea apelurilor.

BISDN: Administreaza diferite tipuri de servicii, toate in acelasi timp. Este folosit mai ales in partea centrala, principala, (Backbone) a retelelor.

DSL (digital subscriber line). Este o tehnologie "always-on" (adica nu e nevoie de o forma de fiecare data ca sa te conectezi la Internet). Foloseste liniile telefonice de cupru existente, pentru a furniza comunicare digitala foarte rapida de date intre compania de telefonie si utilizatorii de la capete (final). Spre deosebire de ISDN, unde comunicarea digitala de date inlocuieste comunicarea analoga de voce, DSL partajeaza firele telefonice cu semnalele audio analoge. Compania de telefonie limiteaza banda semnalelor analoge pe linie ca sa permita DSL sa plaseze datele pe linia telefonica, in porttiunea de banda nefolosita. Asta permite folosirea concomitenta pentru voce si pentru comunicarea de date prin Internet. Cand consideram DSL trebuie sa tinem cont de 2 aspecte majore:

DSL are limitare de distanta, liniile telefonice au fost proiectate sa transmita semnalul analog audio, de aceea distanta la care pot fi transportate semnalele digitale e limitata sin u poate fi folosita o forma de multiplexare cu liniile telefonice analoge.

Informatia de voce si date transportata de DSL trebuie separate la statia utilizatorului, cu un dispozitiv numit splitter (separator). Aceasta impartew semnalele de telefon (voce) si la PC (datele).

ADSL: (Arymetric Digital Subscriber line) - este current cea mai folosita tehnologie DSL. Aceasta are capacitate diferite de band ape directiile de comunicare. Tipic are 1,5 Mbps la sosirea informatiei de la server la statie. Aceasta avantajeaza utilizatorul care poate descarca o cantitate mare de date in timp scurt. Invers de la PC la server, procesul e mai lent, mai greoi cand apelam un server FTP sau webserver (ambele au activitate intense Internet) FIG 2 indica tipul de DSL:

ADSL: Arytmetic DSL, e cea mai folosita. Viteza variaza de la 384kbps pana la 6 Mbps la descarcare. Incarcarea e tipica.

HDSL: High Data Rate DSL ofera banda eleganta in ambele directii este de 1,544 Mbps in SUA si 2.048 in Europa.

SDSL: Symetric DSL au aceeasi viteza la incarcare si descarcare pana la 3 Mbps.

VDSL: Very High Data Rate DSL are viteza intre 13 Mbps si 52 Mbps la descarcare si 16 Mbps la incarcare.

IDSL: ISDN, DSL este actualul DSL peste liniile ISDN. Este un set de standarde CC/TT/ITU de transimisie digital ape fire obisnuite de cupru, ca si pe alte medii (fibre optice ,etc) cu viteza pana la 144Kbps. Se foloseste acolo unde nu se poate folosi alt DSL. Un adaptor ISDN la ambele capete e necesar ( la utilizator si furnizor). Folosit in SUA si Europa in orase de companii de telefonie locala.

10.2 comunicatiile pe liniile de putere:PLC (power Line Coimunication)

Foloseste liniile de distributie a energiei electrice (reteaua locala) ca sa trimeata sis a primeasca datele.

PLC mai sunt cunoscute si sub numele:

• PLN (Power Line Networking);
• Mains Comunications
• PLT (Power Line Telecoms)

Companiile de electricitate suprapun in liniile de transport ale energiei electrice, peste semnalul de 50 sau 60 Hz al energiei tranportate, un semnal analogic care poate transporta voce sau date.

PLC sunt folosite acolo unde alte mijloace nu exista. Este mai rapida ca un modem analog si sunt mult mai ieftine ca alte mijloace de mare viteza. Pe masura ce se va maturiza aceasta tehnologie va fi din ce in ce mai folosita cu viteza din ce in ce mai mare.

Aceasta se poate folosi pentru conectarea PC la retea in loc de a intala cabluride retea sau wirless. Poate fi folosita, oriunde avem acces la alimentare de 220 V.

10.3 Broadband

Este o tehnica folosita pentru a transmite si receptina semnalele multiple cu mai multe frecvente pe acelasi cablu. De exemplu: cablul care va adduce in casa Tv prin cablu, poate transporta si semnalele care contin date in acelasi timp. Deorace cele 2 transmisii folosesc frecvente diferite, de nu interfereaza. Este o metoda de semnal, care foloseste frecvente diferite al caror domeniu poate fi impartit in canale. In retele termenul de Broadband inseamna metoda de comunicatie care transmit 2 sau mai multe semnale in acelasi timp, ceea ce creste rata transmisiei. Unele conexiuni uzuale de retele in Broadband include cablul DSL, ISDN si sateliti.

Cablul

Un modem conecteaza Pc-ul vostru la cablul companiei CATV, folosind acelasi cablu coaxial care va conecteaza TV la CATV. Vezi FIG 1 pentru modem-cablu. Introduceti Pc-ul vostru in Modem-cablu sau puteti conecta un router, switch, hub sau dispozitiv multiplu de retea astfel incat mai multe Pc-uri sa partajeze conexiunea la Internet.

DSL

Cu DSL semnalele de voci si de date sunt transportate pe diferite frecvente pe acelasi fir de cupru al liniei telefonice. Este folosit pentru a preveni interferenta semnalelor DSL cu cele de voce. Un filtru de DSL e aratat in FIG 2. Introduceti filtrul in un jack al telefonului si introduceti telefonul in filtrul.

Modemul nu necesita filtru pentru ca el (Modemul) nu e afectat de frecventele audio. Ca si Modem-ul de cablu cel DSL poate fi conectat direct la PC-ul vostru sau poate fi conectat la un dispozitiv de retea ca sa se partajeze conexiunea internet cu mai multe PC-uri.

ISDN

Este un alt exemplu de Broadband. Foloseste canale multiple si poate transporta diferite tipuri de servicii, de aceea e considerat un tip de Broadband. Poate transporta voce, video si date.

Satelitii

Broadband satellite e o alternative pentru clientii care nu pot obtine conexiuni prin cablu sau DSL. O conexiune satelit nu necesita cablu sau linie telefonica dar are nevoie de o antenna de satelit (farfurie/parabolica) pentru comunicatii in ambele sensuri. Viteza tipica de download e pana la 500 Kbps iar cea de upload este de pana la 56 Kbps. Este nevoie de timp ca semnalul de la antenna sa ajunga la furnizorul de servicii internet (ISP), prin satelitul care orbiteaza Pamantul.

Lumea care traieste la tara foloseste energia satelit pentru ca au nevoie de o conexiune mai rapida decat cea telefonica (dial-up) si nici o conexiune broadband nu e disponibila.

10.4 Definirea VoIP (Voice over IP)

Este o metoda pentru a transporta convorbiri telefonice (voce) peste reteaua internet. Converteste semnalul vocal analog si digital care e transportat in pachetele IP. Poate folosi o retea ( IP) existenta pentru a furniza acces la PSTN( Public Switched Telephone Network). Cand folosim VoIP suntem dependenti de conexiunea Internet (dezavantaj, caci daca aceasta cade, numai putem vorbi).

11.0 Identificarea si aplicarea tehnicilor provenite uzuale de intretinere a retelelor

Exista cateva astfel de tehnici care trebuie folosite continuu astfel incat o retea sa lucreze OK. Intr-o organizatie daca exista un Pc care functioneaza prost in general e afectat doar un utilizator. Dar daca reteaua merge prost, multi sau toti uitilizatorii nu vor putea lucra.

Una dintre cele mai mari probleme a dispozitivelor de retea, in special in camera server-ului e supraincalzire. Dispozitivele de retea, ca PC urile, hub-urile, si switch-urile nu lucreaza bine cand sunt supraincalzite. Adesea excesul de caldura se datoreaza acumularii de praf si mizeriei din filtrele de aer. Cand se aduna praful de pe dispozitivele de retea , el impiedica curentul de aer proaspat, iar uneori poate infunda (intepeni) ventilatoarele. E foarte important sa mentinam curatenia in camera retelelor sis a schimbam des filtrele de aer. Este recomandabil sa avem filter de schimb disponibile la nevoie. Intretinerea preventive inseamna verificarea variatelor componente ale retelelor, la uzura. Verificati starea cablurilor, deoarece ele sunt mutate adesea, lovite sau bagate/scoase (trase). Multe probleme cu reteaua se pot urmari prin (sunt provocate de) cabluri. Va trebui sa inlocuiesc cablurile care prezinta fire la vedere (sunt roase) sau sunt prost rasucite ori indoite (curbate). Etichetati cablurile. Asta va economisi la diagnostic. Folositi diagramele de fire si ghidul companiei pentru etichetare.

12 Diagnosticarea in vederea depanarii unei retele

Articolele unei retele pot fi simple sau complexe. Pentru a evalua cat de complicate e problema ar trebui sa stiti cate Pc-uri din retea se confrunta cu problema. Daca exista vreo problema cu vreu unul dintre Pc-rile retelei, incepeti procesul de depanare cu PC-ul in cauza. Daca exista o problema cu toate Pc-urile din retea incepeti procesul de depanare in camera de retea, unde sunt conectate toate PC-urile. Ca technician va trebui sa dezvoltati o metoda logica si consistenta de diagnosticarea problemelor retelei, eliminand pe rand posibilitatile de lucru. Urmariti pasii evidentiati aici ca sa identificati , reparati si documentati correct problema. Vezi FIG 1:

• Strangerea datelor de la client
• Verificarea aspectelor evidente
• Solutia rapida
• Strangerea datelor din PC
• Evaluarea problemei si implementarea unei solutii
• Incheiati cu clientul

12.1 Revederea procesului de diagnoza

Problemele de retele pot fi din cauza unor combinatii de hard, soft sau conectivitate. Tehnicianul treebuie sa fie capabil sa analizeze problema sis a determina cauza erorii pentru a repara ce e stricat. Acest process se numeste trouble shoting.

Primul pas e cel de adunare a informatiei de la client FIG 1,2. Listeaza intrebuintarile cu final deschis si inchis ce se pun clientului:

Cu final deschis:

Ce problema ati avut cu Pc-ul sau reteaua ?

Ce soft a fost recent instalat pe PC-ul vostru ?

Ce ati facut cand a aparut problema ?

Ce mesaj de eroare ati primit pe PC?

Ce tip de conexiune foloseste PC-ul?

Cu final inchis:

A mai umblat altcineva de curand in PC?

Puteti vedea o imprimanta sau fisier partajat?

V-ati schimbat recent parola?

Puteti accesa internetul?

Sunteti logat current la retea ?

3. O data ce ati strans informatia de la client se trece la verificarea aspectelor evidente FIG 3.

- cabluri de conexiuni slabe

- NIC instalat nepotrivit

- verificarea liniilor de lick ale NIC

- puterea mica a semnalului in fire

- adresa IP invalida

4. Apoi se incearca o solutie rapida:

- verifica cablurile sa fie legate acolo unde trebuie

- desfaceti si refaceti conectorii cablurilor.

- reboot-ati PC-ul sau dipozitivul de retea.

-logati-va ca user diferit.

- reparati ori revalidate conexiunile la retea.

- conectati administratorul de retea.

5. Daca nu, strangem datele din PC FIG 5

- se verifica conectivitatea retelei cu un ping (semnal de test). El trimite un pachet de adresa specificata si asteapta o replica.

- Nslookup este folosit pentru a interoga numele domeniului serverului de Internet

- Tracert e folosit pentru a determina ruta pachetelor cand traverseaza reteaua. Arata locul unde sunt dificultati de comunicare intre PC-ul vostru si alte Pc-uri

-Net View e folosit pentru a afisa o lista a Pc-urilor din grupul de lucru. Arata resursele valabile partajate ale retelei.

6. Avem acum destula informatie ca sa incercam o solutie documentata FIG 6.

- experienta de rezolvare a problemei

-alt technician

-cautare pe net

-forumuri online

-site-uri technician

-grupuri de unitati

-FAQ, e fabricantul

-Manuale de PC-uri

-Manuale de dispozitive

7. Incheiati cu clientul FIG 7

- discutarea solutiei a clientului

- verificarea de catre client a rezolvarii

- documentele de lucru pentru client

- documentati pasii de lucru in ordinal de lucru

-documentati componentelke folosite la separare

- documentati timpul cheltuit pentru rezolvarea problemei

12.2 Problemele commune ale retelei si solutii