Limbajul SQL

SQL a fost propus de catre ANSI, in octombrie 1986, ca limbaj standard pentru manipularea bazelor de date relationale. Incepand cu 1987 nici un SGBD relational nu poate fi comercializat fara sa propuna o interfata SQL.

In general, exista patru tipuri de utilizatori a unei baze de date SQL:

Utilizatorul final, care vede datele sub forma de tabele, care nu trebuie sa cunoasca modelul relational al lui Codd, care poate pune intrebari ad-hoc asupra bazei de date;

Administratorul aplicatiilor, care defineste tabelele si care trebuie sa cunoasca modelul relational al lui Codd;

Administratorul sistemului, care este responsabil cu optimizarea stocarii tabelelor si cu optimizarea accesului;

Programatorul de aplicatii, care trebuie sa exploateze concurenta si facilitatile controlului concurentei pentru a evita conflictele intre utlizatori si a asigura astfel integritatea si securitatea datelor.

Pentru utilizatorul final, un tabel este o relatie, iar pentru ultimii trei utlizatorii un tabel este o reprezentare a unei relatii la un moment dat.

Standardul SQL include un limbaj de definire a datelor (a schemei unei baze de date relationale) (LDD), un limbaj de manipulare a datelor (LMD), un limbaj de interogare a bazei de date (LID) si un limbaj de control al bazei de date (LCD).

Administratorul foloseste LDD pentru a crea tabele, utilizatorul final foloseste LMD si LID pentru a manipula baza de date, iar programatorul de aplicatii foloseste LCD pentru a controla baza de date.

Limbajul SQL permite definirea si modificarea schemei unei baze date relationale, interogarea si modificarea unei baze de date relationale, controlul securitatii si integritatii bazei.

Exemplele din acest indrumator de lucrari se refera la un sistem formal conceput, care tine evidenta angajatiolor unei firme. Diagrama conceptuala pentru modelul relational este prezentata in Fig. 5.2-1.

Fig. ‑ Diagrama conceptuala

Schemele relationale corespunzatoare diagramei conceptuale sunt:

EMP(empno, ename, job, mgr, hiredate, sal, comm, deptno),

DEPT(deptno, dname, loc),

SALGRADE(grade, losal, hisal).

Descrierea tabelelor corespunzatoare acestor scheme relationale:

EMP:

empno : codul angajatului, care trebuie sa fie unic (cheie primara).

ename : numele si prenumele angajatului.

job : profesia angajatului.

mgr : codul de identificare a sefului unui angajat (este cheie externa, refera cheia primara empno din tabela EMP).

hiredate : data de angajare.

sal : salariul lunar.

comm : comisionul unui angajat care poate sa fie si null.

deptno: codul departamentului la care lucreaza angajatului (este cheie externa, refera cheia primara deptno din tabela DEPT).

DEPT

deptno : codul departamentului, care trebuie sa fie unic, (cheie primara).

dname : denumirea departamentrului

loc : locul unde se afla departamentul

SALGRADE

grade : un cod care indica gradul de salarizare, este cheie primara

losal : limita inferioara

hisal : limita superioara

In continuare toate exemplele din acest capitol vor lua in considerare aceste tabele. Vom prezenta limbajul SQL din punct de vedere teoretic si vom ilustra posibilitatile sale practice, cu exemple concrete, utilizand sintaxa SQL*PLUS a sistemului ORACLE.