Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica | |
Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Versantul nordic al Paringului se infatiseaza privitorui care urca intimplator pe virful Capra ca o cetate salbateca, aproape nepatrunsa de poteci, cuprinsa de paduri dese si jnepenisuri compacte sfirtecate de pinze de grohotis. Apropiindu-ne, insa, cu atentie, de aceasta constatam ca exista itinerarii bune, ce e drept mai difcile, accesibile drumetilor foarte bine pregatiti. Un punct de plecare recomandabil este cantonul forestier si cel de la gura vaii Tiganului (1120 m), aflat in cheile Jietului, pe drumul modernizat DN 7A-Petrosani. La podul peste apa Tiganului observam pe malul sting un drum de tractor care urca. Pe dreapta lui se desface o poteca nemarcata care dupa o serpentina ajunge din nou drumul de tractor. La 100 m distanta poteca se desprinde din nou la dreapta (1220 m) si cufunda definitiv in padurea de fag si molid. Poteca serpuieste pe versantul Dilmei Sliveiului pina la 1450 m , cind panta se domoleste si firul ei se aseaza diagonal pe coasta. Trecem pe la izvoarele cu mocirle ale vaii si dupa un alt urcus iesim la marginea poienii din Dilma Sliveiului (1620 m). Timp de mers pina aici: cca 2¼ ore. Mai sus, pe latura din dreapta poienii, se afla stina din Dilma Sliveiului, populata vara de ciobanii din Cimpa. Urcam in lungul poienii pe linga stina, pina la intilnirea cu poteca mare de pe curba de nivel, poteca ce vine din Dilma Mijei si duce roata in jurul cetatii alpine, pe la gura caldarilor Burtan, Pirleele. La ramificatie sintem la 1750 m alt. In timpul popasului putem admira lantul culmilor Cimpei si mai ales imaginea dominanta a Caprei. Din punctul de jonctiune al potecilor pornim la dreapta (vest) si reintram in molidis.
Cararea buna trece lesne prin padurea batrina la liziera apropiata de padurea de jnepeni uriasi. Dupa alte 20' de la ramificatie ajungem la traversarea unui jgheab cu lespezi, printre care curge izvorul Piatra [..]dita. Aici padurea se retrage putin, lasind loc unui [..] perpendicular pe poteca. In aceasta bresa se deschide in sus, printre jnepeni, o cale uzitata de ciobani in circulatia lor spre culmi. In apropiere, sufocat de covorul jnepeni, se ridica steiul vinat Piatra Cladita (1810 m), prim jalon al stincariilor ce pun, mai sus, stapinire pe munte.
Parasim poteca de pe curba de nivel si intram la stinga de culoarul obtinut de grohotisuri in plina padure de jnepeni. Izvorul Piatra Cladita ne insoteste cu susurul sau intre lespezi pina la peste 1860 m. Urcam incorsetati de "ziduri' din ramuri verzi, incilcite, cu urechea parca ciulita la mormaitul lui Mos Martin Apare in cale un fel de "golf' cu pajisti adapostite, unde se rasfata flori alpestre Aici sintem la 2045 m alt. Culoarul se inchide in fata si pornim la dreapta pe golul "golfului'. Iesirea, desi mascata de citeva tufe razlete de jnepeni, este aproape; jnepenii ramin la o parte si sosim pe muchia Dilma Mijei, la 2060 m alt. Brusc se etaleaza o priveliste coplesitoare asupra caldarilor Mija si Zavoaiele, asupra lantului de virfuri si custuri dintre Mija, Cirja si Paringul Mic. Timpul de mers pina aici: 3¾ - 4½ ore.
Pe dreapta Dilmei se casca povirnisurile aspre, punctate de lespezi uriase si steiuri ciclopice, spre inaltimile Mijei. Continuam ascensiunea noastra spre Scarile si Mija Mare. Urcusul se desfasoara pe muchia "tunsa' parca "in scari' cu foarfeca marelui mester, natura. Jnepenisul ramine tot mai jos, iar pe dreapta se despica pereti. Muchia din ce in ce mai intinsa spre stinga se acopera cu lespezi si la 2155 m, 2215 m si 2250 m este ornamentata cu "oameni de piatra' - stive de lespezi cladite cit un stat de om. La "omul de piatra' de la cota 2250 m, daca ne apropiem putin de buza prapastiei din dreapta, vedem, linga jgheabul ce se pleaca spre caldarea lacului Mija, un stei urias, cu forme ciudate, pus acolo parca anume sa infrumuseteze aceasta capcana alpina. Revenim la "omul nostru de piatra'! O panta mai putin inclinata, podita tot cu lespezi, ne conduce la alti patru "oameni de piatra', ceata de lancieri, insirati anume sa arate pe ceata directia spre virful La Scari (2330 m).
De la cei patru "oameni de piatra' urcusul pare o joaca acum, si ajungem iute la piscul La Scari. Putem privi in voie ca spre un ecran panoramic Paringul central cu Sliveiul, Gemanarea, Cirja., Paringul Mic si pina in departarea viorie a Retezatului! Ar fi greu sa descriem tot noianul de munti ai Sureanului, ai Lotrului, pina la geana surprinzatoare a Ciortei Fagarasului, daca nu ne-ar inlesni aceasta pozitia izolata a marelui virf. Rasplata plina de poezie o ofera insa caldarea Mija, cu lacul sau de un albastru intens, licarind in mijlocul unui infernal grohotis. Metereze stincoase se ridica spre fundul caldarii sprijinind piscurile Mijei si Cirjei, o Cirje piramidala, calauza sigura pe harta naturala a Paringului.
Din virful La Scari pornim spre sud pe latul platformei alpine suspendate deasupra prapastiilor. Aceasta platforma dupa ce uneste alte doua cocoase (2380 m si 2390 m) se leaga cu o custura subtire ca un fir de ata de peretii Cirjei. Coborim, deci din virful La Scara in saua La Scara (2320 m). Trecem apoi peste virful Mija Mica (2380 m), strabatem o scunda inseuare (la 2370 m) si poposim pe cupola Mijei Mare, la 2390 m, punctul cel mai inalt, al traseului nostru. Aici versantii prapastiosi ai Caldarii inghetate (cu lac) si cei ai caldarii Sliveiului (cu patru lacuri mai mari) ne coplesesc intru totul. Paringul se confrunta aici, de la egal la egal, cu Retezatul si Fagarasul! Timp de mers pina aici: 5-5¾ ore.
De sus, de pe Mija Mare exista, desi fara poteca clara, o varianta de coborire spre caldarea Mija si alta spre caldarea lacului Cirja, ambele destinate, ca, de altfel, intregul traseu, turistilor bine pregatiti. Din virful Mija Mare putem cobori comod pe rotundul cupolei 2-3' spre sud-vest, pina in apropierea locului unde se infiripa, la stinga, muchia dintre Caldarea inghetata si Caldarea lacului Cirja; de altfel, cupola Mijei continua inainte spre sud-vest dar se inchide pe custura cu stinci la radacina Cirjei, ca si la iesirea spre lacul Mija (aceasta putind constitui o varianta pentru alta excursie). Coborim pe muchia Caldarii inghetate de la 2290 m cit aveam pe marginea cupolei, pina la 2200 m, pina ce se contureaza pe dreapta o panta inclinata, jgheab plin de lespezi, ce debuseaza mai sus de treapta lacului Cirja. Pe aici ne vom lasa si noi cu atentie pina ce atingem fundul caldarii, de unde iesim cu usurinta la malul lacului Cirja. Timp total de mers: 6-8 ore. De la lacul Cirja se poate ajunge, intr-o etapa ulterioara, pe la lacul Sliveiul si peste dunga Sliveiului, In cca 2½ ore, la lacul Rosiile.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate