Articolul. categoria determinarii

1. Valori:

1.1. Articolul hotarat (fata, baiatul, lui Ion)

are pozitie enclitica (este atasat radicalului substantival) sau proclitica (este asezat inaintea substantivului)

indica faptul ca obiectul denumit de substantiv este cunoscut

poate fi semn al substantivarii unei parti de vorbire: tanarul, eul, oful, nimicurile, sinea    etc.

Articolul nehotarat (un baiat, o fata, niste copii)

indica faptul ca obiectul denumit de substantiv nu este cunoscut

la singular este omonim cu numeralul si cu adjectivul pronominal nehotarat; omonimia se rezolva in context: un baiat - niste baieti = articol; un baiat - doi baieti = numeral; un baiat - alt baiat = adjectiv nehotarat.

la plural este omonim cu adjectivul nehotarat: niste copii (articol) - niste sare (adjectiv)

Articolul posesiv (genitival) - (a, al, ai, ale)

indica posesia unui obiect denumit de substantivul nearticulat: lucrare a copilului, varf al muntelui.

forma lui depinde de un alt nominal in genitiv: un frate al fetei

forma a intra intr-o serie de unitati omonime: articol posesiv, pronume, interjectie, marca a numeralului ordinal, morfem al infinitivului

are valoare pronominala atunci cand nominalul regent este suprimat: ai casei sunt plecati, ale lui sunt mai bine realizate.

la plural are forma si pentru genitiv - dativ: alor lui le-am spus sa vina

este marca a genitivului unui nominal dependent de un adjectiv: om iubitor al cartilor.

Articolul demonstrativ (adjectival) - (cel, cea, cei, cele)

adauga o nuanta demonstrativa, deictica, are rol de emfazare, de accentuare: alegerea cea potrivita.

clarifica relatiile sintactice: haina de stofa cea noua.

are valoare pronominala in grupari de doi termeni: cei de aici, cea din prima banca.

are flexiune cazuala: celor de acolo, celei din fata.

este adjectiv demonstrativ in constructii de doi termeni: in cea oglinda miscatoare, pe cel deal.

Formati pluralul substantivelor: simbol, burghez, colonel, hematom, simptom, defileu, canoe, picolo, maree, adaos, talanga, hotel, albus, ciocolata, piua, combustibil, galceava, cearta, chibrit, chipiu, itinerar, manta, robinet, mormant, parau, statie, latura.

Formati genitiv - dativul substantivelor: poarta, punga, treaba, strada, leafa, ou, vreme, trecatoare, floare.

Precizati genul substantivelor: beizadea, calfa, mass-media, macrou, sare, ordonanta, salcie, star.

Folositi in contexte cele doua forme de plural ale substantivelor: ghiveci, vis, accident, creier, glob, termen, data, camin, ghem, trecatoare.

Folositi in contexte potrivite formele: al, a-l, ai, a-i, ale, a le, cel, ce-l, cei, ce-i, cea, ce-a.

Scrieti cinci expresii in componenta carora intra substantivele gura si mana

Incercuiti forma grafica corecta din perechile:

dancing - densing cozeur - causeur

tul - tül design - dizain

outsider - autsaider football - fotbal

alura - alüra dizel - diesel

intermezzo - intermeto sufleur - sufler

foehn - fön angrosist - en-grosist

Indicati singularul substantivelor: origini, caramele, fructe, taxiuri, laturi, ciorchini, salarii, ciucuri, sarmale, bocanci, servicii, berbeci, sandale, gogosi, tangouri, franjuri, piepteni.

Scrieti substantive derivate de la urmatoarele adjective si verbe: frumos, cald, iute, limpede, a sfarsi, a scrie, a centra, a speria si aratati care sunt sufixele cu ajutorul carora s-au format.

Dati exemple de locutiuni si expresii care sa contina nume proprii

Exemplificati urmatoarele situatii de conversiune:

substantiv → prepozitie adjectiv → substantiv

substantiv → adverb adverb → substantiv

substantiv    → adjectiv pronume → substantiv

interjectie    → substantiv gerunziu → substantiv

Indicati un sinonim neologic pentru substantivele: rana, soarta, stih, steag, surghiun, tavan, varsta, zestre, zgarcenie.

Construiti cate un exemplu care sa ilustreze situatiile:

a         atribut substantival genitival - substantiv in G

b         atribut substantival - substantiv in D fara prepozitie

c         complement prepozitional - substantiv in G prepozitional

d         circumstantial de timp - substantiv in Ac fara prepozitie

e         circumstantial de mod - substantiv in D prepozitional

f          circumstantial de cauza - substantiv in Ac

g         circumstantial sociativ - substantiv in Ac

h         circumstantial instrumental - substantiv in G prepozitional

Indicati valoarea morfologica si sintactica (unde este cazul) a cuvintelor subliniate din textele de mai jos:

a         Copilul acesta este al lui Ion.

b         Cand i-a zarit pe cei de-acasa s-a inseninat.

c         Zi-le de-alea de-ale noastre.

d         Se vad aripile a doua avioane.

e         Nu-i greu a recita versurile acestea.

f          S-a ranit la degetul cel mic al mainii drepte.

g         Ai lui nu ii viziteaza niciodata, iar ai fetei nu ii invita decat duminica.

h         Dorintele a trei dintre ei unt foarte clar exprimate aici.

i          El este al doilea din stanga.

j          I-am spus si lui Mimi sa mai astepte.

k         Miroase a peste.

Analizati morfologic si sintactic substantivele din textele de mai jos (apud    Ion Popescu (coord.), Limba romana, manual pentru scoli normale si clase cu profil filologic, EDP, Bucuresti, 1995)

In sfarsit, batranul Iuga nu mai avu puterea sa asculte baiguielile cu porunca regelui si, taindu-le vorba cu mana, intoarse fata spre multimea ce incepuse a prinde glas. (L. Rebreanu)

Adunarea se desfacu lasand loc de trecere unui om mititel cu capul mare. Parea sa fie o persoana a stapanirii. Purta caciula tuguiata de astrahan si blana cu guler de vidra. (M. Sadoveanu)

Pe cine gandesti ca vaz la masa din spate? . Pe coate-goale, domnule, pe moftangiul, pe mate-fripte, domnule! (I.L.Caragiale)

Poftim pe domnul Hubar, neamt din Viena, macelar din neam in neam, pe Hubaroaia care ingrijeste de macelarie mai mult decat sotul ei imbogatit. (N. Iorga)

Si cand ajung acasa, aflu ca tata si mama erau dusi in targ. Si fratii imi spun ca-i pozna cu matusa lui mos Andrei; a sculat mai tot satul in picioare, din pricina pupazai din tei. (I. Creanga)

Ura tu, mai Chiriece, zic eu lui Goian. (I. Creanga)

Caci iapa e o animala fara minte si numaidecat are nevoie de ajutorul omului. (M. Sadoveanu)

Bocea muierea si se tragea de cap cu plodurile dupa dansa. (M. Sadoveanu)

Ridicarea in scaun a Brancoveanului a fost in gandul acelora care l-au voit si l-au sustinut. (N. Iorga)

Tot in acea vreme, si la imparatie strasnica zvoana s-a facut. (I. Creanga)

Sa stie si Mariuca mea ca inca n-am murit aici, prin strainatati, in tara Turcului. (M. Sadoveanu)

Eu zac in umbra unor maci / fara dorinti, fara mustrari, fara cainti / si fara-ndemnuri, numai trup / si numai lut. (L. Blaga)

Oltul isi mana apele spre miazanoapte cuprins de fericiri si ingandurari imense. (G. Bogza)

Si au venit omaturi pe spulber de furtuna. (M. Sadoveanu)

Umblau slujitori calari cu suliti si cu faclii. Luau vita, luau stiubei, luau tol, luau bani. Cui se punea impotriva, ii luau si viata. (M. Sadoveanu)

In cetatea Sucevii, la 15 martie 1490, Stefan-voievod, cu mila lui Dumnezeu domn pamantului Moldovii, intareste Domniei sale vistiernicului Isac doua sate. (M. Sadoveanu)

Ultimele vorbe ale Olimpiei il izbira prin brutalitatea lor, mai ales ca fizionomia lui mos Costache parea a trada intelegerea convorbirii. Auzi raspunsul Aglaiei. (G. Calinescu)

S-a facut apoi tacere asupra taberei si imparatul lui a iesit calare impotriva ordiei de la Amasia. (M. Sadoveanu)

S-a ivit pe culme Toamna, / Zana melopeelor, / Spaima florilor si Doamna / Cucurbitaceelor. (G. Toparceanu)

Copilul ramase pironit locului cu ochii pofticiosi. (L. Rebreanu)

Ah! Asculta, mandrulita, / Dragulita, / Soapta-mi blanda de amor ( . ) (M. Eminescu)

Cinstite comise, a zis el cu tarie; si dumneata, jupane Damiene . numai Domnul Dumnezeu si cartea pe care o am in tasca ma lumineaza intru toate. (M. Sadoveanu)

Bojdeuca taraneasca a lui Creanga din mahalaua Ticaului, unde noaptea latrau cainii ca la sate, il primi cu o voie buna care alina rana launtrica a lui Eminescu, rascolita de curand si de moartea Ralucai Eminovici. (G. Calinescu)

Si scoase hartoagele cu iscalitura lui si le dete lui Radu Cluciarul, feciorul Hrizei Vistiarul din Popesti. (Cronica anonima)

Ei bine, Dinule draga, . voi scrie postelnicului sa te faca vataf de curte in locul lui Gheorghe, pe care voieste sa-l faca zapciu . Postelnicul e galanton, isi cheltuieste starea cu craidonii de pe la via Brancoveanului si pe la Cotroceni. (N. Filimon)

Ei sunt cei ce au continuat si in veacul XX testamentul literar al Vacarescului Ienachita.

Acest ciudat si sarac amestec de obiecte ingaduie totusi pastorilor sa-si duca viata de robinsoni intreaga vara. (G. Bogza)

Vazand Fat-frumos ca Stramba-Lemne n-a facut nici o isprava, a hotarat sa ramaie de panda Sfarma-Piatra. (I. Creanga)

Mosneagul insa, gandind ca-i uciga-l crucea, s-a spariet. (I. Creanga)

Te repezisi sa-l tai si sa-l vinzi, taia-te-ar cine nu trebuie . (M. Preda)

Paduri s-au stins. Si rand pe rand / oameni in umbra s-au retras / vesminte de pamant luand. / Dar sipotul, el a ramas. (L. Blaga)

Putini mai sunt aceia cari au apucat pe oamenii de atunci: un Kogalniceanu, un Alecsandri din Moldova, Bratienii din Muntenia, ori macar pe un Dimitrie Sturza. (N. Iorga)

Nu iese fum fara foc. // Rade ciob de oala sparta. // Munte cu munte se intalneste, daramite om cu om. (Folclor)

Ii pusese sotului sau Iurg veriga de aur la degetul cel mijlociu al mainii stangi. (M. Sadoveanu)

N-a stiut niciodata din ce motive, dar ai popii nu mergeau la notar, ai notarului nu veneau la ai popii. (I. Agarbiceanu)

Pe malul stang al Oltului se iveste un sat ale carui prunduri se umplu de copii. (Bogza)

Ucenicul insa sosise intre oameni si cata printre cei de acasa cele dintai victime, carora sa le istoriseasca cea mai mareata isprava a sa. (M. Sadoveanu)

Si indata s-au adunat toate vietatile; cele din apa, cele de pe uscat si cele zburatoare. (I. Creanga)

Cea dintai umbra a tristetii, cea mai amara, ii invalui fata. (M. Sadoveanu)

Precizati valorile si functiile secventelor a / al / ale din contextele:

a)     Cartea este a Mariei.

b)     Ea este a treia din clasa.

c)     Crestetele a doi copii .

d)     E usor a scrie versuri .

e)     Fluiera a paguba.

f)      Parerile a multi specialisti .

g)     Nu e vina lui si nici a ei.

h)     judet al sarmanilor

i)      al treilea ceas al diminetii

j)      pe-al nostru steag .

k)     al printilor sirag .

l)      De-ale lui Pacala

m)   Zi-le d-alea d-ale noastre .

n)     Decebal a fost un rege priceput in ale razboaielor;