Adverbul

Adverbul

-partea de vorbire reflexibila care sta pe langa verb aratandu-i o caracteristica

A)-in functie de origine ele se clasifica in:

primare: acolo, afara, inainte, inauntru, apropos, aievea, tocmai, andante, presto

secundare: -prin derivare cu prefixe: alene, arar

-prin derivare cu sufixe: batraneste (-este, -is)

-compunere: totuna, dedesubt, asta-vara

-schimbarea val. gramaticale:

-din adj in adv: scrie frumos, vorbeste tare

-din subst. in adverb: Lunea ma duc la targ.

*!!! ca sa ramana subst. cuvintele de acest tip fie primesc functia de S: Lunea aceasta este zi de targ. ; fie primesc un determinant adjectival: In toamna aceasta ma insor.

-din subst. in adverb: doarme bustean, alearga glont, gol pusca

-din pron interogativ si relative in adverb: Ce mutl te-am iubit. Ce=cat

-din numeral in adverb: Intai citesc apoi ma culc.

-din verb in adverb: Poate ca vine.

-din conj, in adverb: vine si azim a vorbit iar

B)-dupa inteles adverbul poate fi:

loc: acolo, afara, unde, de colo pana colo

timp: cand, atunci, ieri seara, din zi in zi

mod: -propriu-zise: aievea, alene, incet

-de cantitate: atat, cam, cat, destul

-distributive: cate

-de durata: mai, inca

-de frecventa: adesea, deseori

-de negatie: nu, ba, nicidecum

-de precizare: chiar, desigur, exact, intocmai

-de restrictie: barem, macar, cel putin

-de exclusivitate: doar, numai

-de explicatie: anume, adica

-de proximitate: aproape, mai, cat pe ce

-locut adv. de cauza sis cop: de ce, de asta, pentru aceea

-adv. conditionale: altfel altminteri

-concesive: tot, totusi

C)-dupa forma sunt: -simple:azi , maine, femeieste

-compuse: deasupra, dindarat

D)-dupa functie: -adverbe predicative: poate, probabil, fireste, negresit, intradevar, farad oar si poate, cu siguranta, fara indoiala . daca le urmeaza 'ca' sau 'sa' sau daca sunt marcate de virgula, daca nu avem adverbe de mod

-adverbe cu diferite alte functii sintactice:

-de mod: merge sontac, sontac

-de timp: vine maine

-de loc: pleaca acolo .

-adv. relative: cand, cum, unde, incotro . -cele care introduce subordinate si au fs proprie

-pronominlae negative: nicidecum, nicicum, niciunde

-nehotarate compuse cu 'ori': oricum, ori incotro , oriunde, oricat

-adverbe correlative care sunt intotdeauna perechi: de atunci, de cand, asa cum . precum, desi . totusi, asa de . incat