Complementul direct si completive directa

Complementul direct si completive directa

-arata obiectul asupra caruia se exercita actiunea

-regent poate fi:-verb la orice mod sit imp cu exceptia participiului

-vb. tranzitiv: Canta un cantec.

Asculta o poveste.

-vb. intransitive care pot primi deodata doua verbe, unul al lucrului, substituibil cu 'ceva' si altul al personei substituibil cu 'pe cineva'

vb. intransitive: a invata, a asculta, a ruga

Profesorul il asculta pe elev lectia.

-vb. intransitive care se pot tranzitiviza:-se tranzitivizeaza cand isi schimba sensul:

In sfarsit l-am multumit.

-devin transitive verbele care primesc un CD din acelasi cand lexical cu radicalul verbal

a dormi un somn

a visa un vis

si-a trait traiul si-a mancat malaiul

-interjectia predicative tranzitiva: na, iaca, poftim

Poftim cartea!

Na stiloul!

-CD se realizeaza prin:

• substantive, pronume, numerale in Ac.

Citesc o carte.

L-am chemat pe el.

Ii astept pe doi.

• verbe la mod nepersonal:

-infinitiv -Stiu citi ungureste.

-gerunziu -Am auzit strigand.

-supin -Am de citit.

• constructie infinitivala spre deosebire de regentul constructiei inf. rel. pe functie de sub. regentul CD este un vb. tranzitiv care poate avea subiect.

N-are cum veni.

N-are unde se duce.

• exista in lb. romana o constructie de tip S+ vb tranzitiv + P + pron sau subst in G

Il cunosc pe al Mariei.

*Atentie! Nu exista CD in alt caz decat Acuzativ

• exista in limba romana situatii in care Cd este precedat de niste attribute partitive 'la' sau 'ce de'

Mananca fata la placinte . -Atr. partitiv

Ce de lucruri ai adus! -Atr. partitiv

• poate fi realizat printr-o prop. subordonata care se numeste compeltiva directa

-Completiva directa poate fi introdusa prin:

a)conjunctii si locut. conjunctionale: ca, sa, daca, de

Stiu ca examenele sunt grele.

N-am aflat daca am castigat.

b)pronume relative, ai rar interrogative sau nehotarate: care, cine, ce, cati, cate, cat

Nu stiu unde pleaca pasarile calatoare.

N-am aflat cand are loc concursul.

Spune-mi unde pleci.

Observatii!!

-exista verbe care isi selecteaza CD: a adora, a adauga , pentru alte verbe CD e facultative

-exista constructii in care dubla realizare a CD nu este posibila .    

Am trecut strada.

Nu cred ce spui.

. pt ca de obicei este reluat sau anticipat printr-un pron. pers. forma neacc.

Pe dansa o ascult.

Am ascultat-o pe dansa.

-unele verbe ca: 'a sti', 'a spune' pot primi diferite connective pt. introducerea unei CD, dar altele isi selecteaza cuv. de legatura

ex. a afla -nu=l va admite pe 'sa

a asculta accepta doar pe 'cum'

a construi il admite doar pe 'ce'

-cand predicatul completivei directe este plasat imediat dupa regenta se foloseste obligatoriu conjunctia 'sa'

Cere sa venim maine.

daca intervin alte complemente se foloseste 'ca . sa'

Cere ca maine sa venim.

-exista situatii in care CD se foloseste obligatoriu cu prepozitia 'pe', utilizarea obligatorie cu 'pe' vizeaza pe:-subst nume de personae: Vad pe Ionel.

-subst. compuse care indica gradele de rudenie: Vad pe mama.

-subst.comune determinate de un adj posesiv: Il astept pe fratele meu

-subst. obtinute din adj. : L-am felicitat pe cel mai bun.

-formele acc. ale pron. personal: Te astept pe tine.

-formele acc. ale pron reflexive: Nu se intelege pe sine.

-formele pron. posesiv: Il caut pe al meu.

-pron. negative 'nimeni': Nu vad pe nimeni.

-pron rel interogativ 'cine', 'care', utilizarea fara 'pe' duce la anacolut:

Am citit carte ape care mi-ai dat-o.

-pron. nehotarate compuse cu 'cine': Astept pe cineva. Anunta pe fiecare.

-exista un nr. de situatii in care putem sa folosim si prep. 'pe' sic and pron. inlocuiesc finite , cand inlocuiesc lucruri enunturile sunt fara 'pe'

N-am cautat pe niciunul.

N-am aflat niciunul.

Pe acestea le cunosc.

Complementul indirect si completive indirecta

-arata obiectul asupra caruia se rasfrange actiunea

-regentul poate fi:

verbul- la orice mod sit imp chiar si participiu

-avem mai multe situatii:

a) vb. transitive capabile sa contracteze relatii cu doua complemente, unul direct al lucrului si altul indirect al persoanei

cineva + vb tranzitiv +ceva +cuiva

-vb precum: a acorda, a aplica, a da, a decerna, a debita, a depune, a darui, a dona, a difuza, a intoarce, a lasa, a preda, a transmite

-vb. transitive..adresarea . : a anunta, a da de stire, a prezenta, a da porunca

-vb declarandi: a declara, a spune, a divulga, a face cunoscut

-de impunere-cerere: a atribui, a cere, a permite, a provoca

b)vb. transitive care intra in relatie cu un CD al persoanei si unul indirect al lucrului dupa formula:

cineva +vb. tranzitiv +pe cineva +de ceva/ la ceva/ cu ceva

ex: a oblige, a banui, a condamna, a osandi, a incredinta, a satura, a dumiri, a se convinge, a se satura

c)vb. intransitive: a trebui, a aprtine, a reveni, a se atasa, a se conforma, a se darui, a se intampla, a se opune, a prii, a asemana

d)vb reflexive dinamice: a se gandi, a se interesa, a se bucura, a se stradui, a se sfii

e)locut. vb care au tranzitivitatea vb. satisfacuta: a-si aduce aminte, a-si da seama, a avea grija, a face tocmeala

-gasim CI in xpresii precum: imi trebuie, imi pasa, mi se cuvine, imi place, mi-e foame, mi-e sete, mi-e imposibil, imi vine binw, mi s-a facut negru

ATENTIE !!! in expresiile: mi-e foame, mi-e sete, mi-e dor, foame, sete, dor sunt Subiecte

f) uneori vb. poate lipsi in constructii cu conditia de urare, de dorinta: salutari tuturor! cinste fruntasilor!

adjectivul

*SIRETLIC -adj obtinute din verbele d emai sus (a,b . ) prin derivare su sufixele '-bil', '-tor', '-ar', '-elnic'

ex: Am obtinut un premiu acordabil sportivilor.

Am gasit un om dator bancii.

Am gasit un plan prielnic constructiei.

adverbul

*SIRETLIC -adj de mai sus cand stau pe langa verbe devin adverbe.

ex: Experimenteaza acordabil chimiei.

Munceste prielnic comunitatii.

interjectia

-bravo, halal, na

ex: Bravo voua!

Halal de tine!

Vai mie!

-CI se realizeaza prin:

• substantive, pronume, numeral in Ac, G, D:

-Ac: Ne vorbeste despre arta.

Imi amintesc de tine.

Imi aduc aminte de doua.

-G: S-au ridicat in sedinta impotriva directorului.

El stia ca femeia vine asupra lui.

Au luat atitudine si-au vorbit contra amandurora.

-D: Le vorbeste studentilor.

Ne vorbeste noua.

Vorbeste primilor.

ATENTIE!!! In general in lb. romana se face greseala ca se foloseste Ac in locul D

Te spun la mama.

Te spun mamei.

Atatia ani la miri urez.

Atatia ani mirilor urez.

• adjective

ex: Masina si-a schimbat culoarea din alba in rosie

• verb la mod nepersonal sau locut la inf.

ex: Problema consta in a lamuri situatia.

-gerunziu: Nun e mai saturam privindu-l

-supin: Satura-te de mancar cirese.

• printr-o propozitie numita completive indirecta

-CI poate fi introdusa prin:

a)conjunctii subordonatoare sau locut conj. subord.: ca, sa, daca, de, ca nu care cumva sa

ex: Ma mir ca a plecat.

Nu se astepta ca cineva sa stie secretul.

Va e teama ca nu cumva prin mine sa se indrepteze lumea.

b)prin pron. relative sau adjectiv pron. relativ: care, cine, ce, cati, cate, cat

ex: Vai de cine nu stie gramatica.

c)adverbe relative: cand, cum. unde, incotro

ex: Ma gandesc unde voi pleca.

Ma mir cum l-a cunoscut.

-complementul indirect este reluat sau anticipat ptrintr-o forma de pron. pers. neacc.

ex: I-am dat lui Andrei o carte.

Lui Andrei i-am dat o carte. -reia

Complementul circumstantial de mod

-arata modul de desfasurare a actiunii

-regent: -verbul: Citeste repede.

-adjectivul: Era un om bun ca painea calda.

-adverbul: Munceste destul de mult.

-interjectia: Hai mai repede.

-C.C de mod: -propriu-zis

-cantitativ sau de masura

-comparativ

• C.C de mod propriu-zis se realizeaza prin:

substantiv, pronume, numeral

-in Ac: Si din codri noaptea vine pe furis.

!!! Cade bustean. adverb

Constat cu regret ca chiar au pleca.

Miroase a fum.

Legatura apare de la sine.

Isi schimba mobile din doi in doi ani. !!!(cu nuanta de timp)

-in G: Inoata impotriva curentului -subst.

lui -pron.

primilor -numeral

-D + prep. : conform, aidoma, asemenea, potrivit .

Actioneaza conform situatiei.

Lucreaza potrivit acelora.

Ne-au privit conform celor doi.

adjectiv: Era mai mult mort decat viu.

verb la mod nepersonal:

-la infinitiv: Intra fara a bate.

-la gerunziu: Vine alegand.

!!! C.C.M verb la gerunziu trebuie sa fie din aceeasi sfera semantica cu radicalul verbal regent, altminteri iese element predicative suplimentar

Mananca molfaind. CC de mod

Mananca plangand. E.P.S

interjectie : Merge sontac-sontac.

Rata face mac, mac, mac.

constructie modala: Va certati unii cu altii.

Au lucrat mana in mana.

adverb sau locutiune adverbiala: Visul sau se-nfiripeaza si se-ntinde vultureste.

Cade bustean.

Alearga glont.

printr-o propozitie subordonata -CM propriu-zisa

-este introdusa prin:

a)-locut. conjunctionala: fara sa, fara ca sa

ex: Intra fara ca sa bata.

-conjunctii: cum, dupa cum

ex: S-a intamplat dupa cum s-au asteptat.

Asaza-ti haina dupa cum se-aseaza.

b)pronume relative

ex: S-a purtat aidoma cui l-au crescut.

• Complementul circumstantial de mod cantitativ sau de masura se realizeaza prin:

sintagme formate din subst. + numeral cu sau fara prep. care arata ideea de masura, lungime, latime, cantitate, volum sau ideea de pret

ex: Lada cantareste 5 kg.

Temperatura camerei a crescut la 21^oC.

numeral: dublu, cat doi, intreit

ex: Munceste intreit.

adverb de mod: destul, putin, usor, greu

prepozitie subordonata -Circumstantiala de mod cantitativa sau de masura

-introdusa prin: locut. conj.: cat ce -Fuge cat ce poate cu

• complementul circumstantial de mod comparativ

-trebuie sa arate ca o comparatie

-adverbe de comparatie: ca, precum, cum

-locutiuni adverbiale de comparatie: ca si cum, ca si cand

-se realizeaza prin:

subst., pronume, numeral:

-in Ac: Fata e frumoasa ca o zana.

ca ea.

ca amandoua.

-in G ----

-in D +prep. :aidoma, asemenea: Fata e frumoasa aidoma unei zane.

verb/locut adv la mod nepersonal: E mai comod a sta decat a lucra.

adverb: Munceste mai mult decat ieri.