Conjugarea verbului in limba araba

TIMPUL SI MODUL

Verbul arab are cele doua aspecte- indeplinit si neindeplinit- cu ajutorul carora are posibilitatea de a exprima diferite nuante temporale si modale.

1. Îndeplinitul (al-ma­ . Prin adaugarea unei serii de sufixe neformative, de origine pronominala, la tema verbala se exprima persoana, genul si numarul. În cazul unui verb triconsonantic care poate avea ca vocala caracteristica, de la caz la caz, una din cele trei vocale.

Verbul "a munci" are urmatoarea conjugare:

Formele derivate (II-XV) nu ridica probleme deosebite in legatura cu conjugarea. Desinentele personale sunt aceleasi pentru toate verbele, atat in forma primitiva cat si in formele derivate. În cazul formelor derivate sufixul se adauga direct la tema largita, dupa R3, aceasta ultima radicala avand aceeasi vocalizare ca la forma I.

La verbele care au anumite neregularitati in structura radacinii survin unele modificari de ordin fonetic.

Daca R3 este t sau n neurmat de o vocala la intalnirea cu sufixele care incep cu consoanele t respectiv n, acestea se unesc si apar notate printr-o singura consoana geminata: verbul "a tacea" apare notat la aceste persoane astfel: I sing., II pl.masc. etc. Verbul "a locui" apare la persoanele respective notat astfel: I pl., IIIpl.fem. .

Neindeplinitul (al-mu ari'). La conjugarea neindeplinitului apar atat prefixe cat si sufixe: prefixele indica persoana, iar sufixele indica numarul. Genul este indicat atat de prefixe cat si de sufixe.

Vocala care urmeaza dupa R2, adica vocala caracteristica a neindeplinitului, poate sa fie, de la caz la caz; a, i, u.

Verbul "a scrie" cu neindeplinitul are urmatoarea conjugare la modul indicativ:

Sufixele marcheaza la neindeplinit genul, numarul si modul. Unele persoane nu au decat desinenta care indica modul. În cazul indicativului aceasta este vocala -u. Ea se intalneste la patru dintre cele cinci forme ale singularului si la o forma de plural. La persoana a II-a feminin singular, precum si la persoana a II-a si a III-a masculin plural si dual, apare un sufix alcatuit dintr-o vocala lunga urmata de n si o vocala de un alt timbru decat vocala lunga anterioara: -īna la persoana a II-a feminin singular, -ūna la formele pluralului si -ani la formele de dual. De remarcat ca aceste sufixe (-ani si -ūna) se intalnesc si la forma de plural si, respectiv, dual ale numelui, demonstrativului si relativului (vezi subcapitolele respective). De fapt, elementul esential in sufixul de dual si plural este vocala lunga a sau ū, care se regaseste si la formele indeplinitului, precum si la substantive, atunci cand se afla in stare de anexiune si cand cade ultima silaba, care contine consoana n.

Persoanele a II-a si a III-a ale femininului plural au caracteristica desinenta -na, pe care arabii au denumit-o nūn an-niswa " nun de femeie".Ea se va mentine si la celelalte moduri.

3. VALORILE ÎNDEPLINITULUI

Cele doua aspecte, indeplinit si neindeplinit, pot sa redea in anumite constructii sintectice sau precedate de anumite particule o serie de nuante temporale, in raport cu momentul vorbirii sau cu momentul in care autorul plaseaza actiunea.

Îndeplinitul indica faptul ca actiunea sau starea este intr-un moment dat terminata, fara a preciza daca este vorba despre o actiune durativa sau momentana.

Cu ajutorul aspectului indeplinit se redau urmatoarele nuante de timp:

a) O actiune in trecut, terminata intr-un moment anterior celui al vorbirii. Aceasta nuanta corespunde perfectului si poate fi redata in limba romana prin perfectul compus sau perfectul simplu, acesta din urma mai ale in naratiune:

În functie de context, uneori poate fi tradus si prin mai mult ca perfect:

b) Precedat de particula qad uneori si ea intarita cu particula la-, indeplinitul indica intotdeauna faptul ca actiunea s-a realizat inainte de momentul vorbirii:

Un verb precedat de particula qad si conjunctia wa, raportat la un alt verb din fraza exprima un trecut inaintea altui trecut, adica mai mult ca perfectul.

c) Cu valoarea timpului mai mult ca perfect, forma de indeplinit se intrebuinteaza deseori impreuna cu indeplinitul verbului kana "a fi" sau neindeplinitul apocopat negat cu particula lam, cu sens de trecut, intre cele doua intercalandu-se, eventual, particula qad:

Verbele " ce bine este/ ar fi " si "ce rau este", care au numai forma persoanei a III-a masculin singular:

Îndeplinitul precedat de verbul (neindeplinit al verbului "a fi")reda un viitor anterior sau un subjonctiv perfect:

i) Semnificatia de viitor o are in urari si promisiuni solemne, precedat uneori de negatia la:

VALORILE NEÎNDEPLINITULUI

Neindeplinitul semnifica o actiune neterminata opunandu-se numai in acest sens indeplinitului. Între cele doua aspecte nu exista nici un fel de relatie in ceea ce priveste succesiunea in timp.

Ca si indeplinitul, aspectul neindeplinit reda o serie de nuante temporale:

a) Exprima o actiune sau o stare care nu este legata de un anumit moment in timp , care se petrece tot timpul. Aceasta intrebuintare este analoaga cu cea a unei propozitii nominale fara verb. Ea se intalneste in proverbe, maxime sau alte afirmatii care au un caracter permanent:

b) Exprima o actiune care poate fi raportata la prezent sau la viitor. Daca este precedata de particula la , reda un prezent sau viitor negativ:

Neindeplinitul precedat de negatia ma si de verbul laysa reda numai un prezent negativ:

Precedat de particula la- de intarire, neindeplinitul exprima, de asemenea, numai prezentul:

d) Urmand unui verb la indeplinit cu sens de trecut, fara a se lega de el printr-o conjunctie, neindeplinitul are sensul unui trecut neterminat sau durativ, actiunea exprimata de el avand loc simultan cu actiunea verbului care-l precede:

f) Neindeplinitul precedat de verbul kana la indeplinit sau neindeplinit apocopat negat cu lam reda un trecut neterminat, echivalent cu imperfectul din limba romana:

g) Verbul la indeplinit precedat de reda o actiune durativa in viitor:

h)Daca in fraza exista un indiciu special, neindeplinitul reda timpul viitor:

Daca nu exista un alt indiciu si se intentioneaza plasarea actiunii in viitor, verbul la neineplinit apare precedat de particulele de viitor sa- sau saufa:

Neindeplinitul mai are sens de viitor si in formele cu nūn de intarire (modul asa-numit "energic").

Precedat de particula lan in forma de conjunctiv, neindeplinitul reda un viitor indicativ negat.

i) Precedat de negatia lam, neindeplinitul apocopat are sens de trecut negativ:

j) Neindeplinitul precedat de particula qad, care nu are influenta asupra modului, echivaleaza cu un viitor dubitativ sau posibilitativ:

Forma de apocopat precedata de conjunctia li-, reda modul injunctiv cu valoare de prezent si viitor:

n) Forma de apocopat precedata de particula de negatie la reda un imperativ negativ sau prohibitiv:

MODURILE ASPECTULUI NEÎNDEPLINIT

Aspectul neindeplint are trei serii de flexiuni care marcheaza trei aspecte diferite pe care le putem numi moduri fiindca pana la un anumit punct ele coincid modurilor din limbile indo-europene.

Modul indicativ adica forma cu u apare in acele cazuri in care verbul la aspectul neindeplinit nu se afla in dependenta de nici un alt cuvant din propozitie. El reda in principal legatura dintre subiect si predicat, continand exprimate persoana, numarul si genul. Indicativul are o forma afirmativa si una negativa. Aceasta din urma apare dupa negatiile la si mai rar ma si dupa verbul laysa care neaga actiunea respectiva in prezent. Conjugarea verbului la modul indicativ a fost prezentata mai sus.

Modul conjunctiv se formaza de la indicativ prin inlocuirea desinentei u cu desinenta a . La persoanele la care apare o silaba -na sau -ni in pozitie finala dupa o vocala lunga, aceasta silaba cade, ramanand in pozitie finala, o silaba lunga deschisa( persoanele a II-a feminin singular, a II-a si a III-a masculin plural si formele de dual). În formele in care silaba -na urmat dupa un ū lung, dupa caderea acesteia se adauga un 'alif ortografic: . La persoanele femininului plural, silaba finala -na (asa numitul nūn an-niswa), care nu urmeaza dupa vocala lunga, se mentine in forma de conjunctiv. Verbul are la neindeplinit conjunctiv urmatoarea conjugare:

Formele modului conjunctiv apar dupa urmatoarele particule:

a) pe care autorii arabi le numesc particule care cer modul conjunctiv ( ) sau "conjunctia" an si surorile sale (

b) pe care autorii arabi le separa de celelalte patru, intrucat dupa ele s-ar subintelege ca ar trebui sa urmeze particula (

În general, conjunctivul este modul care apare in propozitia subordonata.

5.3. Modul apocopat, caruia unii autori incearca sa-i gaseasca un corespondent in jusif, se formeaza de la modul indicativ prin indepartarea desinentei u si a silabei -na, -ni atunci cand urmeaza dupa o vocala lunga, ca si in cazul conjunctivului. Apocopatul are forme speciale numai pentru persoana I singular si plural, persoana a II-a singular masculin si persoana a III-a singular masculin si feminin. La celelalte persoane are forme identice cu cele ale modului conjunctiv. Verbul "a fi mic" are la apocopat urmatoarea conjugare:

Modul apocopat apare dupa o serie de particule (numite . De asemenea, in fraza dubla, el apare dupa pronumele relative , precum si dupa o serie de particule compuse cu sensul unor pronume nehotarate sau adverbe: "orice", "oricand", "oricum", "oriunde". De alfel, trebuie facuta distinctie intre particulele care regizeaza un singur verb la apocopat de interdictie de injunctiv ), si particule care regizeaza doua verbe la apocopat ( "daca", "daca", pronumele "cine", "ce", "oricine, orice", "orice", adverbe "cand", "atunci cand", "unde", "unde", "oriunde", "oricum".

Modul apocopat apare, de asemenea, in a doua parte a frazei duble, daca prima parte exprima un ordin, o interdictie, o dorinta, o invitatie politicoasa, fara ca verbul din ea sa fie precedat de vreo particula:

"Scrie-mi si iti voi scrie"

Din punct de vedere semantic apocopat are valori destul de diferite, mergang de la exprimarea unui trecut negativ( cu particula lam) pana la valori de conditional-optativ si chiar optativ. Valori identice se redau si cu ajutorul modurilor indicativ, conjunctiv si imperativ. Mentinerea termenului de apocopat se dovedeste din acest punct de vedere necesara si utila si este preferabila.

Modul imperativ al-'amru

Modul imperativ ( al-'amru) are numai persoana a II-a si cu ajutorul formelor sale se exprima o porunca, un ordin. El se deriva dupa reguli precise, atat pentru forma primitiva cat si pentru formele derivate.

Pentru verbul triconsonantic primitiv se formeaza de la modul apocopat prin indepartarea prefixului ta- specific persoanei a II-a. Pentru evitarea grupului biconsonantic, care ar aparea in pozitie initiala, se adauga 'alif protetic. Acest 'alif este precedat de la inceputul frazei si de in interiorul ei. În raport de vocala caracteristica a neindeplinitului, vocala care urmeaza consoanei hamza poate sa fie i sau u. Daca vocala care apare la neindeplinit dupa R2 este a sau i, aceasta vocala va fi i; daca vocala care urmeaza dupa R2 este u aceasta vocala este u.

Iata cateva exemple:

a)     verbul "a deschide":

b)     verbul nazala- yanzilu " a urca"

c)verbul "a cere"

Cat priveste formele verbale derivate, se disting urmatoarele situatii:

- formele la care consoana care urmeaza dupa prefixul de neindeplinit este urmata de o vocala nu au nevoie si nu primesc 'alif protetic( formele II, III, V, VI de la verbul triconsonantic si formele I si II de la verbul cvadriconsonantic) se mentine vocala de la neindeplinit ( vezi tabelele I si II).

- formele care au 'alif protetic ( VII, VIII, X etc) primesc si la imperativ 'alif protetic cu vocala I la fel ca verbul la forma I. Penultima consoana este urmata de aceeasi vocala ca cea de la neindeplinit.( vezi tabelele I si II)

- forma IV pastreaza si la imperativ hamza al-qa urmata de vocala a. Penultima consoana este urmata ca si la neindeplinit de vocala i ( vezi tabela I).

Imperativul propriu-zis are numai perosana a II-a. Pentru exprimarea unui ordin sau indemn, precum si pentru exprimarea unei interdictii la toate persoanele, se recurge la modul apocopat cu conjunctia li - cu valoare de injunctiv, sau negatia la cu valoare de prohibitiv.

În cazul verbelor cu anumite anomalii in structura radacinii survin unele modificari la formarea modurilor conjunctiv, apocopat si imperativ. Acestea vor fi discutate in capitolul consacrat verbelor neregulate.

Exista in limba araba un verb care are numai forma de imperativ, exprimand indemnul:"haide!"; "grabeste!", "grabiti!".

Acesta pare a-si avea originea in forma VI a verbului adica "a se ridica".

De asemenea, exista un cuvant care exprima tot indemnul si care capata desinentele caracteristice imperativului. Acestuia nu ii corespunde un verb si nici o radacina. Autorii arabi l-au introdus in categoria numita asma al-'af'al "nume de verbe".

DIATEZA

În functie de cunoasterea si mentionarea agentului sau necunoasterea si nementionarea lui, verbul arab are doua diateze: activa ( sau "cunoscut, stiut") si pasiva ( " nestiut, necunoscut").

4.3.1. În cazul diatezei active exista un agent care nu este in mod obligatoriu mentionat, dar care participa in mod efectiv la indeplinirea actiunii. De asemenea, nici obiectul asupra caruia trece actiunea verbului nu trebuie, in mod obligatoriu, sa fie exprimat.

"Studentul a citit o carte"

"Studentul a plecat"

"A citit cartea cea noua" الكتابَ الجديد

În primul exemplu sunt exprimate atat agentul cat si obiectul, in al doilea caz este exprimat numai subiectul, iar in al treilea caz este exprimat obiectul

În subcapitolele anterioare a fost prezentata conjugarea completa a verbului la diateza activa.

4.3.2. Diateza pasiva se formeaza de la diateza activa prin schimbarea timbrului vocalelor. Se poate forma atat de la verbe tranzitive cat si de la verbe intranzitive, cu exceptia formelor IX si XI. Ca si diateza activa, are doua aspecte: indeplinitul si neindeplinitul cu cele trei moduri. De asemenea se pot deriva si cele doua forme de "energic". Pasivul nu are insa imperativ. Tabelul urmator prezinta pasivul formelor verbale uzuale la indeplinit si neindeplinit.

Timpurile si modurile sunt identice cu cele ale diatezei active, tinand seama de observatiile de mai jos care privesc structura vocalica.

4.3.2.1. Se observa in legatura cu indeplinitul:

a) Vocala caracteristica a neindeplinitului, adica vocala care urmeaza dupa R2, este i la toate formele, inclusiv la cea primitiva; "a fost batut", "a batut" ; "a fost mutat" - "a mutat"

b) Toate consoanele anterioare R2, care la diateza activa sunt urmate de o vocala, o preschimba la diateza pasiva in u. La formele III si IV, vocala a lung, care urma dupa R1, se preschimba in ū lung. ( "a fost povestit de la unul la altul" - "si-au povestit")

c) Vocala protetica a formelor VII, VIII, X este, de asemenea u. La forma IV vocala care apare dupa prefixul este tot u: "a fost onorat"- "a onorat" (pe cn.), "a fost extras"- "a extras" (cv.)

d) Pentru verbele provenind de la radacini cu anomalii, formele de pasiv vor fi indicate la capitolul respectiv.

4.3.2.2.Neindeplinitul pasiv se formeaza astfel:

a) Dupa consoana prefixul apare la toate persoanele vocala u: "este batut", "este confiscat", "este onorat", "este extras"

a)     Vocala caracteristica, adica cea care urmeaza dupa R2, este la toate formele a.

b)     Neindeplinitul formei IV se suprapune cu neindeplinitul formei I.

Toate consoanele situate intre prefix si R2, care sunt urmate de vocale la diateza activa, preschimba aceasta vocala in a.