EXERCITII PENTRU ANALIZA FONETICA

EXERCITII PENTRU ANALIZA FONETICA

Prin acest grup de exercitii se urmareste familiarizarea copilului pre­scolar cu exercitii care, bazate pe metoda fonetica, analitico-sintetica de invatare a scris-cititului, sunt destinate sa pregateasca pe copii pentru tre­cerea la perioada preabecedara in clasa I. In acest scop sunt propuse exercitii de analiza fonetica, ce tin seama de particularitatile de varsta si in­dividuale ale prescolarului.

Exercitiile de analiza fonetica presupun alcatuirea de propozitii, pre­cizarea numarului de cuvinte dintr-o propozitie simpla, izolarea cuvinte­lor din propozitii, cu precizarea pozitiei lor in context, despartirea cuvin­telor in silabe, izolarea sunetelor din silabe si rostirea lor corecta.

Exercitii pentru formarea deprinderii de izolare

a cuvintelor din propozitii, de alcatuire, dezvoltare si restrangere a propozitiei

a. Exercitii pentru izolarea cuvintelor din propozitie

a) Acum spune tu. Prin acest exercitiu se urmareste formarea deprin­derii de a sesiza si izola cuvintele din propozitii. Pentru aceasta se prega­tesc propozitii formate din 2-3 cuvinte (fara prepozitii sau conjunctii).

De exemplu :

Pisica toarce. Pisica mananca lapte. Fetita scrie. Fetita arunca mingea. Floarea infloreste. Floarea este rosie. Copacul inmugureste. Copacul este inalt. Gaina scurma. Gaina scurma pamantul.

Educatoarea spune prima propozitie. Apoi, la semnalul ,Acum spune tu, Gigel!', copilul numit o repeta, marcand cuvintele prin batai din palme. De exemplu, dupa propozitia ,Pisica mananca lapte', copilul cu

care se lucreaza repeta propozitia, insotind fiecare cuvant cu o bataie din palme, apoi un alt copil va preciza numarul cuvintelor din propozitie, indicand ordinea. lor. (Primul cuvant este pisica ; cel de-al doilea, mananca; cel de-al treilea, lapte.) Propozitia se repeta in cor de catre toti copiii din grup. Data fiind varsta copiilor, aceasta intoarcere la propozitie se va realiza dupa orice exercitiu de despartire a propozitiei in cuvintele care o compun.

Pentru a consolida deprinderea copiilor de a alcatui propozitii si de a izola cuvintele din propozitia respectiva, mai propunem si urmatoarele tipuri de exercitii

b)     Ce face ? Exercitiul porneste de la un material care consta in ima­gini infatisand persoane ce indeplinesc diferite actiuni (mama coase, bunica impleteste, tata citeste, baiatul scrie). Educatoarea fixeaza plansa, desenul, fotografia pe un stativ cu fata catre copii si pune intrebarea "Ce face ?'. Copilul numit formuleaza raspunsul printr-o propozitie pe care i-o sugereaza imaginea respectiva. Grupul de copii repeta propozitia, batand din palme o data pentru fiecare cuvant, iar unul dintre participanti, numit de colegii lui, va preciza numarul de cuvinte si ordinea, lor. In incheiere, un copil va repeta propozitia.

c)    Ce-mi spui ? Pentru exercitii se folosesc imagini sugestive care se fixeaza pe flanelograf sau pe tabla magnetica pentru alcatuirea unor propozitii din 2-3 cuvinte. In vederea aceluiasi scop se pot folosi, in loc de flanelograf sau tabla magnetica, diafilme. Fiecare copil va primi cosulete cu buline diferit colorate.

La cuvintele educatoarei ,Ce-mi spui ?', copiii vor formula propozitii dupa materialul indicat. Copilul intrebat va rosti propozitia, ceilalti copii din grup vor scoate din cosulet cate o bulina altfel colorata pentru fiecare cuvant, asociind, cand sunt intrebati, ordinea, cuvintelor cu culoarea buli­nelor ("Am scos pentru primul cuvant o bulina de culoare rosie, pentru al doilea o bulina de culoare albastra, pentru cuvantul al treilea, o bulina de culoare galbena. Deci am asezat buline pentru trei cuvinte'). Se repeta apoi propozitia (Mama bate covorul).

d)     Spune ceva despre. Folosim pentru acest exercitiu diferite obiecte (mar, papusa, caciula etc.), hartii, creioane.

Educatoarea ridica un obiect si-l arata grupului ; la cuvintele : "Spune ceva despre " copilul numit va trebui sa spuna ceva despre obiectul aratat (marul este rotund ; caciulita este rosie). Se cere tuturor copiilor din grup sa formeze propozitii in modul aratat mai sus.

Educatoarea alege o propozitie si in timp ce o rosteste rar si tare, copiii marcheaza numarul cuvintelor cu liniute desenate pe hartie. La intrebarea educatoarei ,Ce-mi spui ?", copilul numit va preciza numarul cuvintelor, dupa liniile desenate, rostind apoi propozitia intreaga.

Ca varianta, educatoarea va complica sarcina, cerand copiilor sa formeze o noua propozitie cu primul cuvant al propozitiei precedente. Deci :

Se formuleaza o propozitie : ,Marul este rotund'. Explicatia si demonstratia jocului trebuie sa fie clare, iar regulile se fixeaza la fiecare parte a jocului, in functie de sarcina ce o au de indeplinit copiii.

e) Ascult ! In acest exercitiu putem lucra fie cu obiecte care se pot asocia (papusa-funda Casa-usa; pom-mar etc.), fie cu imaginile for ce se vor afisa pe flanelograf. Mai este nevoie si de cosulete individuale continand buline.

Se cere copiilor sa priveasca cu atentie imaginile prezentate in dezor­dine, sa le grupeze cate doua pe cele care au legaturi intre ele si sa alcatuiasca propozitia. Copiii repeta propozitia si scot pe masuta atatea buline cate cuvinte au fost rostite.

Un alt copil va arata care este primul si ultimul cuvant din propozitie.

Educatoarea va explica in continuare exercitiul, cerand pe rand la doi copii diferiti sa alcatuiasca fiecare cate o propozitie la semnalul ei "Mai departe'. Unul va formula o propozitie cu primul cuvant din propozitia precedenta, iar cel de-al doilea va construi propozitia cu ultimul cuvant. De exemplu :

Marul este in pom (propozitie formulata initial).

Marul este rosu (propozitie alcatuita pornind de la primul cuvant). Pomul este inalt (propozitie construita pornind de la ultimul cuvant).

Se procedeaza in acest mod pentru fiecare pereche de obiecte sau imagini expuse.

b. Exercitii pentru formarea de propozitii dezvoltate

a) Mai spune ceva! Educatoarea spune un cuvant care in propozitie poate fi subiect sau predicat. Copiii au datoria ca atunci cand le vine randul sa adauge la acest cuvant ceva. Li se atrage atentia, cand se explica si se demonstreaza, ca ceea ce vor adauga trebuie sa aiba legatura cu ce s-a spus. Exercitiul acesta se poate desfasura sub forma jocului ,Telefo­nul fara fir', insa cu glas tare, cel putin la inceput.

De exemplu : Papusa

Papusa doarme

Papusa doarme in patut

Papusa doarme in patut cu catelusul de plus.

Educatoarea va opri completarea la nivel de propozitie dezvoltata, nu de fraza.

Exercitiile de acest fel se pot desfasura si cu ajutorul imaginilor. Se arata copiilor o imagine si se cere sa denumeasca obiectul reprezentat pe imagine. Copiii din grupul cu care se realizeaza acest exercitiu vor face completari pana se incheaga o propozitie dezvoltata.

b) Numai atat ? Se folosesc imagini reprezentand scene simple din viata sau din povesti.

Educatoarea arata cate o imagine si cere intai copiilor sa spuna ceva despre obiectul reprezentat in imagine. Intrucat copiii au tendinta de a formula propozitii _:simple, educatoarea va cere dezvoltarea propozitiilor prin intrebarea ,,Numai atat ?' De exemplu : Copilul numit va spune : ,Eu, pe imagine, vad o pisica'. "Numai atat?' (spune educatoa­rea). Vecinul completeaza : "Pe imagine este o pisica ce mananca lapte'. ,,Numai atat ?' Urmatorul copil numit va trebui sa completeze cele spuse de copil care au vorbit inainte : "Pe imagine este o pisica ce mananca lapte intr-o farfurioara asezata pe covor.' Cand educatoarea considera ca propozitia a fost dezvoltata suficient, repeta propozitia compusa de copii, apoi schimba imaginea.

c. Exercitii pentru restrangerea unei propozitii dezvoltate

Educatoare cere copiilor sa alcatuiasca o propozitie dezvoltata dupa imagini sau plecand de la un cuvant dat de ea ( in acest caz se fixeaza do­meniul : "suntem in livada', "suntem in padure', ,suntem intr-o librarie', "suntem in gradinita'). Li se adreseaza copiilor astfel : "suntem in livada, va rog sa va alegeti un pom si sa-mi spuneti ce stiti despre el' sau ,Sa-mi spuneti, cu mai multe cuvinte, ce stiti despre mar' (sau "suntem in gradinita. Spuneti-mi. cu mai multe cuvinte, ce fac copiii de serviciu'). Dupa ce educatoarea obtine o propozitie dezvoltata : ,Marul face mere mari, rosii si gustoase', le arata cum se poate spune acelasi lucru in cuvinte putine : ,Marul are fructe'.

Se fac in continuare exercitii de restrangere a propozitiilor dezvoltate formulate de copii.

Exercitii pentru izolarea cuvintelor scurte

din propozitie (cuvinte lungi - cuvinte scurte prepozitii, conjunctii, pronume, forme neaccentuate ale verbelor)

a) Se da fiecarui copil sau la cate doi copii cate un cosulet cu buline mici si buline mari.

Educatoarea rosteste o propozitie : "Veronica deseneaza o crizantema'. Apoi compara lungimea cuvintelor "o' si "crizantema' (aceasta comparatie se realizeaza prin intrebarea "care cuvant este mai lung ?'). Se alcatuiesc mai multe propozitii de acest fel si se analizeaza dupa acelasi procedeu. Se face constatarea ca in vorbire se folosesc cuvinte lungi si cuvinte scurte.

In continuare, se va cere copiilor sa retina propozitia ascultata si,

spunand-o in gand, sa aranjeze pe masa cate o bulina mare pentru fiecare cuvant lung si cate o bulina mica pentru fiecare cuvant scurt. Exemplu : "Eugen si Elvira canta'. Copiii vor scoate trei buline mari si una mica. Copilul numit de educatoare va preciza numarul bulinelor mari si al celor mici asezate pe masa si va justifica, actiunea "Eu am scos trei buline mari", pentru ca am auzit trei cuvinte lungi : 'Elvira', "Eugen', "canta'. Am scos o singura bulina mica, pentru ca am^: auzit un singur cuvant scurt 'si'--

Tot in cadrul acestui tip de exercitii de vorbire, dupa ce copiii din grup s-au deprins sa izoleze cuvintele scurte din propozitie, li se poate cere (aceasta pentru a complica exercitiul si a-i da o forma deosebita) sa alcatuiasca o propozitie cu cuvantul scurt din propozitia precedenta. De exemplu : in propozitia ,Bunica croseteaza un ciorap' se stabileste ca este un singur cuvant scurt ('un'). In continuare, copiii vor alcatui propozitii in care sa se gaseasca si acest cuvant (Ileana are un caiet).

b)     Exercitii de vorbire cu scopul de a forma deprinderea de a sesiza si izola din propozitii verbul "a fi', forma accentuata si neaccentuata, si a formula propozitii cu acest verb.

Pentru inceput, educatoarea alcatuieste o propozitie cu verbul "a fi' forma accentuata si apoi arata ca acelasi lucru se poate spune ,si asa' (inlocuieste forma accentuata cu forma neaccentuata).

De exemplu Ileana este harnica. Ileana e harnica.

sau

Eugen este la scoala. Eugen e la scoala.

De fiecare data copiii vor fi intrebati ce difera in alcatuirea acestor doua propozitii, cate cuvinte scurte si in ce ordine se afla in fiecare ? Copiii le aranjeaza cu ajutorul unor betisoare lungi si scurte sau al unor linii lungi si scurte. Se stabileste cate cuvinte are fiecare propozitie (tot atatea !), cate cuvinte sunt lungi (mai putine in a doua), cate sunt scurte. Din comparatie in comparatie ajung sa vada ca se poate spune si 'este' S! "e' (ca acesta are deci doua forme).

c)      Completeaza ce lipseste ! Este un exercitiu pentru care se folosesc betisoare lungi si scurte, cu care va fi reprezentata structura propozitiei.

Educatoarea formuleaza o propozitie din care lipseste cuvantul de legatura : ,Gineta merge scoala'. La cuvintele ,Completeaza ce lipseste', copilul caruia i s-a adresat educatoarea va rosti propozitie completa "Gineta merge la scoala'. Toti copiii, folosind betisoarele, vor reprezenta

alcatuirea propozitiei din cuvinte lungi si scurte. copilul intrebat va sublinia cu ce cuvant a completat el cele spuse de educatoare si daca acest cuvant este lung sau scurt. Se procedeaza in continuare la fel, folosind si alte cuvinte de legatura plasate in diverse pozitii in propozitie. De exemplu :

Caprioara traieste padure. gradinita vin copiii.

Mihai^... joaca.

d)   Stii sa spui ? In acest exercitiu se intrebuinteaza imagine care sa sugereze actiuni, obiecte. Dupa ele se vor face propozitii.

Se cere copiilor sa priveasca imaginea sau obiectul expus si, atunci cand vor fi intrebati, sa spuna ceva despre imaginea pe care o vad. La intrebarea 'Stii sa-mi spui ?', copilul numit va rosti propozitia alcatuita. Ceilalti copii din grup vor avea sarcina sa descopere cuvantul cel mai scurt, iar la intrebarea educatoarei "Care e cuvantul scurt ?', cel intrebat trebuie sa-l spuna. Un alt copii va repeta apoi integral propozitia.

e) Cine spune mai repede ? Este un exercitiu prin care se urmareste formularea unor propozitii folosind cuvinte scurte. Educatoarea explica si demonstreaza ceea ce au de facut copiii si anume sa spuna ceva, folosind unul din cuvintele scurte date. De exemplu : cu cuvantul ,eu': (Eu) merg repede ; cu cuvantul "si': Ileana (si) Sanda bat covorul ; cu cuvantul

la': Fabrica este (la) marginea orasului.

I

La inceput, educatoarea spune cuvantul scurt care urmeaza sa figureze in propozitie si apoi enunta chiar ea o asemenea propozitie. Dupa 2-3 exemple de acest fel, ea va spune numai cuvantul, iar copiii vor trebui sa formuleze ei propozitia. Dupa enuntarea cuvantului, se lasa cateva mo­mente de gandire, apoi se pune intrebarea : "Cine spune mai repede ?' Copilul care se anunta primul si va spune corect o propozitie, indicand si care este cuvantul scurt, va iesi castigator. De exemplu : Daca unul spune "Luminita lucreaza cu andrelele"cuvantul scurt este ,cu' copilul respec­tiv este castigator.

3. Exercitii pentru formarea deprinderii copiilor de a desparti cuvintele in silabe

Pentru formarea deprinderii de a desparti corect cuvantul in silabe, trebuie sa-i solicitam pe copii sa precizeze cate silabe are cuvantul dat si sa spuna care este prima silaba, cea de-a doua, cea de-a treia. In acest scop se pot face mai multe feluri de exercitii, inclusiv exercitii de com­pletare a unor versuri cu silaba care lipseste. Metodica desfasurarii acestui tip de exercitii este urmatoarea :

Se demonstreaza si se explica cum se desparte cuvantul in silabe, cum se precizeaza numarul si ordinea silabelor si apoi se reface cuvantul respectiv.

- Sub indrumarea educatoarei copiii fac exercitii de despartire in silabe a unor cuvinte date de educatoare, indicand numarul silabelor, spunandu-le in ordinea in care sunt asezate si refacand in final cuvantul.

- Se fac aprecieri asupra modului cum s-a lucrat.

Pentru a-i deprinde pe copii sa desparta corect cuvintele in silabe, gradam dificultatea exercitiilor, incepand cu cuvinte scurte, formate din doua silabe, continuand cu cuvinte formate din trei si apoi din mai multe.

In introducerea unor astfel de exercitii, educatoarea poate folosi o papusa care spune "mama'. In fata copiilor se apleaca papusa si li se atrage atentia asupra felului cum rosteste aceasta cuvantul mama (nu ca un copil, ci spune "ma' si apoi ,ma'), apoi sub forma de joc pronunta alte cuvinte de aceeasi dificultate, despartindu-le in silabe. Ca sa dea o nota placuta exercitiilor le poate face sub urmatoarea forma:

1) Am o nuca noua, o despart

in doua : nu-ca ; nuca.

2)Spun acuma 'casa'

stand asa la masa.

Le spun pe-amandoua

despartite-n doua

ca-sa, casa, ma-sa, masa.

Spun acuma "floare' frumos mirositoare.

Cin`ne spune noua

cum se imparte-n doua ?

Marea este mare si-i plina de sare. Va rog sa ganditi Cum le despartiti ?

De cate ori educatoarea sau copiii despart cuvantul in silabe, se cere ca acestia sa-si fixeze barbia pe dosul palmei, pentru ca sa sesizeze deschiderea de gura corespunzatoare fiecarei silabe, iar atunci cand vor preciza numarul de silabe al unui cuvant le vor asocia cu numarul de atingeri ale barbiei de mana. (Deci cuvantul "sare' sau ,soare' are doua parti, pentru ca barbia a atins mina de doua ori, prima data cand am spus ,sa' si a doua oara cand am spus "re'.) In final copiii refac cuvantul

In continuare, dupa ce copiii s-au deprins sa desparta cuvantul in si­labe, este recomandabil ca educatoarea sa faca si exercitii inverse, adica sa indice o silaba (de obicei prima sau ultima), dintr-un cuvant dat, cu (care copiii sa alcatuiasca alte cuvinte, prin adaugare de noi silabe.

a)    In exercitiul Ce ti-a adus Mos Craciun? folosind un sac cu diferite jucarii, educatoarea arata o jucarie ,adusa de Mos Craciun' si anunta copiii ca o vor primi ca sa se joace cu ea, daca vor sti sa spuna cum se numeste si in cate parti H pot imparti numele. Acest lucru se va realiza prin scoaterea din sac si aratarea jucariei insotita de intrebarea : ,Ce-a adus Mos Craciun ?'. Copilul caruia i se inmaneaza jucaria va raspunde : 'Mie Mos Craciun mi-a adus o "masa'. cuvantul ,masa' este format din doua parti : "ma' si 'sa', 'masa''.

Exercitiul va continua cu prezentarea unui alt obiect "adus de Mos 'Craciun'.

b)       Alege. In acest exercitiu, pe langa sarcinile didactice urmarite in exercitiile precedente, se cere si precizarea ordinei silabelor.

Educatoarea formuleaza o propozitie din cateva cuvinte : ,Papusa este mare si frumoasa'. La semnalul ,Alege !', fiecare copil din grupul cu care se lucreaza isi alege un cuvant din propozitia auzita. La intrebarea .,,Ce-ai ales ? cel numi t va indica ce cuvant a ales, va desparti acest .cuvant in silabe, aratand care' este prima silaba rostita, cea de-a doua, cea de-a treia silaba si apoi reface cuvantul. ("Eu mi-am ales cuvantul papusa'.) Se procedeaza cu fiecare cuvant dupa modal de mai sus. Apoi se reface propozitia.

c)        In exercitiul Fii atent ! se cere copiilor sa formuleze o propozitie dupa o imagine infatisand o persoana ce indeplineste o actiune si sa desparta cuvintele ei in silabe. Copilul numit va spune cu glas tare propozitia alcatuita. Ceilalti membri ai grupului o vor repeta. La comanda educatoarei "Fii atent !", fiecare copil trebuie sa-si aleaga cate un cuvant din propozitia spusa, sa-l desparta in silabe si sa deseneze pe o foaie de hartie atatea liniute cate silabe are cuvantul ales. Se numeste un copil care spune cate liniute a desenat, motivand de ce are atatea liniute ("Pentru ca eu am ales un cuvant format din doua silabe : floa-re, floare'). Dupa analiza cuvintelor, se reface propozitia analizata si se trece la o noua imagine.

d)   Cine denumeste obiectul ? Se confectioneaza o ,rama" de televizor in cadrul careia sa se poata afisa imaginea unui obiect. Se pregatesc mai multe imagini. La intrebarea "Cine denumeste obiectul ?" copilul care se anunta va denumi obiectul a carui imagine va aparea "la televizor'. Apo! va bate in masuta de atatea ori cate silabe sunt in cuvantul respectiv si va spune numarul lor. Ceilalti copii vor fi atenti si, dace greseste, unul din ei il va corecta.

e)    Cine gaseste mai repede ? Dintr-un grup de 10-15 jetoane ameste­cate, in cadrul caruia se gasesc subgrupuri de cate 2-4 jetoane, reprezentand obiecte sau fiinte a caror denumire incepe cu aceeasi silaba (furculita, furnica/pisica, pian/oaie, oala/masa, mare, ma­cara, macaroane/batista, balerina), se cere copiilor ca la semnalul "Cine gaseste mai repede ?' sa aleaga toate jetoanele cu imagini ce reprezinta fiinte sau obiecte ale caror denumiri incep cu silaba rostita de educatoare. De exemplu., se pronunta silaba "ma' ; copilul numit va alege din grupul imaginilor pe cele care reprezinta obiectele ale caror nume incep cu "ma' (masa, mare etc.).

Din acest grup, copilul indicat de educatoare isi va alege un cuvant

pe care-1 va desparti in silabe, spunand numarul silabelor si specificand care este prima, care este cea de-a doua silaba etc.

f)     Sa facem cuvinte ! Li se distribuie copiilor jetoanele cu imagini si educatoarea le cere sa ridice imaginea ce reprezinta un obiect sau o fiinta al carui nume incepe cu silaba pronuntata de ea la inceputul jocului. Jocul se desfasoara la fel ca "Cine gaseste mai repede ?'.

g)       In exercitiul Sa alegem !, fiecare membru din grup primeste o serie de 5-6 jetoane diferite de ale celorlalti participanti La semnalul "Sa alegem !' copiii triaza (aleg) cartoanele care reprezinta obiecte ale caror nume sunt formate din doua silabe.

Copilul care a rezolvat aceasta sarcina mai repede va motiva gruparea jetoanelor, rostind pe silabe numele obiectelor reprezentate. In caz ca a gresit, i se da posibilitatea sa se verifice si sa se corecteze, eliminand jetonul necorespunzator sau addugindu-1 pe cel omis.

Aceasta operatie o vor mai face 2-3 copii cu materialul lor. Apoi, copiii vor schimba jetoanele intre ei si exercitiul se va relua, cerandu-le alegerea celor cu denumiri formate din trei silabe, apoi din patru etc.

h)       Poti sa spui ? La intrebarea educatoarei ,Poti sa spui ?', copiii denumesc o poezie, un cantec, o poveste, un personaj dintr-o poveste, al carui nume este format din doua (3, 4) silabe. Exemplu : iarna, toamna, capra, Ciripel etc.

Copilul care a rezolvat corect sarcina vine la tabla si reprezinta prin liniute numarul de silabe din cuvantul rostit de el, in timp ce grupa rosteste tare cuvantul impartit in silabe si apoi intreg.

Se reincepe cu aceeasi intrebare adresata grupei pentru cuvinte cu 3, apoi 4, 5 silabe, la care vor raspunde pe rand alti copii.

Exercitiul se poate desfasura si pornind de la un tablou expus in fata. copiilor. De exemplu, de la tabloul 'Mijloace de locomotie'.

i)         Cercurile. Li se distribuie copiilor cate un disc din hartie sau material plastic colorat, cu diametrul de 10 cm, mat multe buline cu diametral de 2 cm, din hartie alba, si un creion.

Se cauta un pretext de dialog cu copiii (referitor la vreme, la un personaj din povesti cunoscute, la jocurile for etc.) ; din 4-5 propozitii spuse de copii, educatoarea retine una formata din doua cuvinte. Se cere copii lor sa aseze pe discul mare, care reprezinta propozitia spusa, atatea buline mici cate cuvinte are propozitia.

Dupa verificarea si motivarea actiunii, educatoarea cere copiilor sa, deseneze pe bulinele mici atatea liniute chite silabe are fiecare cuvant (de cate ori ei deschid gura).

j)         Cine aseaza mai repede ? Dupa o vizita la un obiectiv industrial (agricol, cultural) apropiat, se poarta un dialog cu copiii, din care se izoleaza o propozitie, care se rosteste rar si tare ; li se cere sa aseze pe un dreptunghi mare colorat (reprezentand propozitia) atatea dreptunghiuri mici cate cuvinte sunt in propozitie:

Cine aseaza mai repede motiveaza actiunea.

In continuare, li se cere sa rosteasca in gand fiecare cuvant, despartit In silabe, pe care sa le numere (de cate ori barbia atinge mina), apoi sa aseze in fiecare dreptunghi mic atatea cerculete (seminte, samburi etc.), cate silabe are cuvantul.

Copilul care aseaza mai repede analizeaza structura silabica a primului cuvant; pe rand, cate un copil efectueaza aceeasi operatie cu celelalte cuvinte; cel care rosteste in silabe ultimul cuvant are obligatia sa spuna propozitia in intregime.

4. Exercitii pentru formarea deprinderii copiilor de a desprinde sunetele din cuvinte

Fireste, nu vom da exercitii pentru desprinderea din cuvinte a tuturor sunetelor limbii. Vom aminti doar ca fiecare trebuie surprins in exer­citii separate si ca fiecare sunet trebuie surprins la inceputul cuvantului la sfarsitul sau si la mijloc. La inceput, va fi identificat in pozitie initiala si finala (sau invers) abia dupa aceea in cea mediana. La urma se va trece la despartirea cuvantului in silabe si a silabelor in sunete.

Atragem atentia ca in cazul consoanelor nu se folosesc vocale de spri­jin atunci cand sunt pronuntate separat.

In continuare vom da, cu titlu de exemplu, cateva exercitii privind su­netul "a' pentru a arata cum pot fi create si conduse exercitiile si pentru alte sunete care sunt mai greu identificate de catre copiii cu care se lucreaza.

a)_, Cand spunem "a' ? Educatoarea declanseaza, cu ajutorul unei ilustratii, o scurta convorbire cu copiii privind modul cum ii consulta medicul cand ii doare in gat (figura nr. 6). Se precizeaza ca in aceasta situatie li se cere sa deschida gura si sa spuna ,a'. Impreuna cu educatoarea, copiii spun cu totii sunetul ,a'.

Privind o alta imagine, educatoarea se mira rostind tare sunetul "a' (figura nr. 7). Arata apoi copiilor imaginea, explicand pentru ce s-a mirat si le cere sa pronunte si ei sunetul prin care se exprima mirarea. in continuare arata copiilor cum trebuie tinuta gura in. momentul in care se pronunta sunetul "a' (gura larg deschisa) si, sub forma de joc, copiii asculta in continuare cuvinte spuse de ea, avand sarcina sa sesizeze daca acestea contin sau nu sunetul "a'. Initial se dau cuvinte care au sunetul

,,a' la inceput. Exemple :

Foaie verde si-o lalea

Avionul are "a'.

Ariciul mititel

nu-1 duce pe "a' cu el ?

Cu ata mi-am lucrat

un servetel vargat.

Are insa ata mea

Cumva si sunetul "a' ?

Un copil numit de educatoare va spune daca in cuvantul respectiv exista sau nu acest sunet si apoi toti copiii din grupul cu care se lucreaza repeta sunetul, respectand indicatiile de articulare.

Se fac apoi exercitii in care copiii, cu sau fara imagini, vor gasi cuvinte care au sunetul "a'.

b)     Incercuiti ! Copiilor li se impart imagini din carti pentru colorat sau felicitari.

Li se cere sa incercuiasca imaginea care reprezinta un obiect al carui

nume incepe cu sunetul ,

Un copil indicat de educatoare justifica actiunea ("Am incercuit acul pentru ca numele lui incepe cu "a')

c)   Alege si grupeaza ! Pe masa educatoarei se afla o multime de obi­ecte-jucarii, printre care cateva al caror nume incep cu sunetul "a'.

La comanda ,Alege si grupeaza !', copilul caruia i s-a adresat se apro­pie de masa educatoarei, alege obiectele al caror nume incepe cu sunetul "a' si le grupeaza in locul indicat de educatoare. Alegerea si gruparea vor fi urmarite si verificate de ceilalti copii din grup si daca s-au ivit greseli sau n-au fost alese toate obiectele, un alt copil, care semnaleaza greseala, termina actiunea.

Alt copil din grupul cu care se lucreaza motiveaza alegerea obiectelor.

(A fost ales avionul pentru ca numele lui incepe cu sunetul "a')

Varianta

Li se cere copiilor sa mearga la coltul cu jucarii si sa aleaga obiecte-jucarii ale caror nume incep cu "a' si sa le aduca educatoarei, care le va primi numai daca alegerea e buna si daca totodata se face corect motiva­rea alegerii.

d)      Cine spune mai repede ? Educatoarea provoaca copiii la intrecere,. spunandu-le ca pentru raspunsuri rapide si corecte vor primi cate o floricica iar cel ce va obtine mai multe floricele va fi castigatorul jocului.

Folosind una din numaratorile binecunoscute, educatoarea cere copi­lului la care s-a sfarsit numaratoarea sa spuna cat mai multe cuvinte care incep cu sunetul "a'. Ceilalti copii pot aduce completari.

Copilul care rezolva bine sarcina va primi atatea floricele cate cuvinte a spus. Ceilalti copii sunt obligati sa-l urmareasca cu atentie ca sa nu repete, cand le vine randul, cuvintele spuse de colegul lor.

Se reia numaratoarea si se procedeaza in acelasi fel.

La sfarsit, fiecare numara floricelele si care are mai multe este declarat castigator.

e)      Aseaza corect ! Pe masa educatoarei sunt imagini sau obiecte ale caror nume contin sunetul "a', la inceput, la mijloc sau la sfarsit.

Educatoarea cere copiilor sa denumeasca un obiect si ii ajuta sa stabileasca pozitia sunetului "a' in cuvantul respectiv (exercitiul se repeta de 5--6 ori, de fiecare data cu alt obiect din grupul initial).

Apoi se introduc noi obiecte sau imagini care se impart copiilor. La indemnul educatoarei ,Aseaza corect !' copiii grupeaza obiectele sau ima­ginile in trei categorii : 1) obiecte ale caror nume incep cu "a' ; 2) obiecte ale caror nume contin sunetul "a' la mijloc ; 3) obiecte ale caror nume au sunetul "a' la sfarsit.

Prin intermediul unei papusi copiii sunt invitati sa motiveze gruparea facuta.

f)       Anotimpurile. Se da fiecarui copil cate un set de patru ilustratii, fiecare reprezentand aspecte caracteristice ale unuia din cele patru anotimpuri.

Copiii trebuie sa incercuiasca obiectele ale caror nume contin sunetul (indiferent de pozitia lui in cuvant).

Folosindu-se una din numaratorile stiute, copilul la care se termina numaratoarea este pus sa motiveze incercuirea facuta de el. Daca a indeplinit corect sarcina iese din joc. Jocul continua pana la ultimul copil.

g)      La mare. Educatoarea prezinta copiilor o imagine cu litoralul, ma­rea, plaja, hotelurile etc. Le cere sa numeasca unul din elementele ima­ginii a carui denumire incepe cu sunetul "a'.

Copilul care a raspuns primul trebuie sa formeze o propozitie in care. sa spuna ceva despre elementul numit, folosind si cuvinte in alcatuirea carora sa existe, fie la inceput, fie la mijloc, fie la sfarsit, sunetul ,a'.

Exemple : Apa este calda. Soarele arse tare etc.

h)   Sa grupam Educatoarea da copiilor cate un set de imagini, care pot fi asociate intr-o tema : un anotimp, mijloace de locomotie, sala de clasa, o librarie, etc. si ale caror nume contin sau nu litera "a'. La indemnul educatoarei : ,Sa grupam', copiii trebuie sa aseze pe flanelograf, sau intr-un alt cadru dat, numai elementele ale caror denumiri contin sunetul "a'. Copilul care greseste iese din joc. Cei care aleg corect elementele le denumesc si arata pozitia sunetului "a" in cuvantul respectiv. Cand tabloul a capatat configuratie, imaginile bune de ales fiind epuizate_, unul din 'autori' spune ce reprezinta tabloul.

Jocul continua cu imaginile altei teme.

i)  Ale cui sunt ? Educatoarea pronunta un cuvant care nu contine sune­tul "a' (tepi, frunze, roti, rit, elice).

Copiii au datoria sa construiasca o propozitie cu acest cuvant, ca raspuns la intrebarea : "Ai (ale) cui sunt

Exemplu Tepii sunt ai ariciului.

Rotile sunt ale masinilor.

Ritul este al ariciului.

Elicele sunt ale avioanelor.

Copiii trebuie sa analizeze in gand fiecare propozitie si sa spuna cu glas tare cuvintele care contin sunetul a'. Copiii care au alcatuit propozitii frumoase sunt laudati de educatoare, iar cei care indeplinesc foarte bine sarcina de analiza si desprindere a sunetului "a' primesc cate o bulina sau bila rosie. Castigatorul va fi cel ce are mai multe buline sau bile.

j)  Desenam o casa Educatoarea cere copiilor sa-i spuna sub forma de propozitie elementele care compun o casa.

Educatoarea deseneaza elementele spuse de el, prefigurand si 'construind' pe tabla o casa. Dupa ce deseneaza fiecare element, copiii repeta propozitia si arata care cuvinte ale ei contin sunetul "a'. De exemplu, daca copiii ii vor spune ,Acoperisul este rosu' - ea va desena cu creta colorata acest element si va cere copiilor sa repete propozitia. ,Ganditi-va care cuvinte contin pe a ?' Dupa ce copiii raspund, ea continua : "si acum, hai sa desenam in continuare casa ! Ce alte parti ii mai adaugam ?'. Printr-o noua propozitie, un copil va indica zidurile s.a.m.d., pana ce casa a fost desenata in intregime. Desenarea pe tabla are darul sa dirijeze atat spunerea propozitiilor de catre copii, cit si o oarecare ordine a lor, constituind totodata elementul placut de joc.

In incheiere, se enumara acele elemente ale 'casei' in rostirea carora s-a folosit sunetul ,a

k)    Ghici, ce meserie are ? Educatoarea cauta sau creeaza o ghicitoare simpla despre o profesie (brutar, tamplar, cizmar, cofetar) in componenta denumirii careia intra sunetul "a'. Ea o spune copiilor, cerandu-le sa ghiceasca

Copilul care a ghicit primul trebuie sa spuna in ce loc se situeaza su­netul "a' (la inceputul, la mijlocul sau la sfarsitul cuvantului respectiv), iar vecinul sau sa alcatuiasca o propozitie care sa contina acel cuvant, dar si alte cuvinte care contin sunetul "a'. Daca raspunsul la ghicitoare a fost "tamplar', vecinul poate spune de exemplu : ,Tamplarul lucreaza o masa' Vecinul sau continua, spunand ce alt cuvant al propozitiei contine sune­tul "a' si ce pozitie are acesta in cadrul cuvantului. Regula este ca fiecare copil sa-l continue sau sa-l corecteze pe vecinul sau, toate raspunsurile corecte trebuind sa fie aplaudate de toata grupa. Dupa caz, educatoarea va da sau nu "semnalul" de aplaudare.

II. EXERCITII PENTRU EXPLICAREA UNOR CUVINTE SI EXPRESII SI PENTRU FORMAREA

UNEI EXPRIMARI CORECTE SI FLUENTE

Exercitiile din aceasta parte a lucrarii au ca scop intelegerea sensului unor cuvinte, mai ales al celor mai greu de sesizat de catre prescolari, cum sunt, de pilda, antonimele, omonimele si sinonimele, sau al altor cuvinte, expresii sau dialoguri ce vor fi folosite in jocuri si activitati si cu care copiii trebuie familiarizati mai inainte de desfasurarea acestora. Exercitiile cuprinse in aceasta a doua parte a lucrarii contribuie deci la imbogatirea vocabularului (sub aspectul achizitionarii de noi cuvinte, al consolidarii si activizarii lor), sarcina deosebit de importanta la varsta prescolara, varsta a marilor acumulari in acest domeniu. Aceasta parte contine trei mari categorii :

Exercitii pentru precizarea interesului unor antonime, omonime si sinonime si folosirea lor corecta.

Exercitii pentru explicarea si consolidarea unor cuvinte ce vor fi folosite in unele jocuri de creatie.

Exercitii pentru explicarea, precizarea, consolidarea si verificarea unor notiuni si cuvinte pe care ei le stiu si care vor fi folosite in diferite activitati.

1. Exercitii pentru precizarea interesului unor antonime,

omonime si sinonime si folosirea lor corecta

Aceasta subdiviziune a lucrarii incepe cu o serie de exercitii de vorbire care opereaza cu antonime adjectivale, adverbiale, verbale, stiut fiind ca prescolarul isi precizeaza mai usor sensurile cuvintelor pe care le diferentiaza prin contrast.

Se propun in continuare exercitii pentru insusirea unor omonime, si, in sfarsit, o alta categorie pentru insusirea unor sinonime adjectivale, verbale etc. Copilul trebuie familiarizat cu sinonimele pentru ca, asa cum se stie, se face permanent apel la ele in explicarea cuvintelor noi.

Pentru precizarea sensului unor cuvinte din aceste trei categorii au fost propuse exercitii pentru activitatile comune cu intreaga grupa sau cu grupuri mici de copii, in vederea tratarii diferentiate a acestora.

Dupa modelul acestor jocuri si exercitii se pot, fireste, realiza altele similare, pentru imbogatirea vocabularului si cu alte categorii de cuvinte.

Antonime

1) Antonime (adjective)

a)     Hai sa impachetam ! Pe masa educatoarei se afla diverse perechi de obiecte cu insusiri fizice contrastante (cuburi mici si mari, sfere albe si negre, funde inguste si late, creioane lungi _si scurte etc., amestecate).

Educatoarea anunta grupul de copii ca pe masa se afla obiecte perechi, dar cu anumite insusiri contrare, si in continuare explica cerintele jo­cului.

La indemnul ei : "Hai sa imperechem unul din copiii care s-au anuntat se apropie de masa si incearca sa aleaga doua obiecte pereche cu insusiri opuse. In caz ca nu a putut rezolva sarcina, va trece la loc, fiind antrenati in continuare ceilalti. Daca a gasit corect o asemenea pereche, copilul trebuie sa spuna care sunt insusirile opuse ale celor doua obiecte. Daca rezolva corect, are dreptul sa numeasca el un coleg in locul educa­toarei, care sa vina la masa, sa aleaga alta pereche de obiecte cu insusiri opuse, pe care apoi sa le denumeasca. Jocul se continua pana la imperecherea tuturor obiectelor.

In incheierea activitatii, copiii vor alcatui propozitii cu insusirile con­trastante denumite de ei.

b)     Ce-ti spune roata ? Pe un disc impartit in mai multe sectoare sunt desenate chipuri umane, exprimand elocvent stari sufletesti, fizice sau insusiri morale (figura nr. 10). Deasupra acestuia se fixeaza pe acelasi ax, infipt in centru, un alt disc, caruia i se decupeaza un sector egal cu sec­toarele discului desenat si care poate fi usor invartit. Educatoarea roteste discul de deasupra, astfel incat prin sectorul decupat sa se vada desenul de pe un sector al discului de dedesubt, peste care este perfect suprapus. La comanda ,Ce-ti spune roata ?' copilul desemnat (copiii sunt asezati in semicerc in jurul mesei pe care se afla discul) trebuie sa spuna ce vede, fiind indrumat, cu intrebari ajutatoare, catre expresia sau insusirea de pe chipul respectiv (copil vesel, fata harnica, elev ordonat etc.).

Un alt copil trebuie sa spuna insusirea opusa (trist, lenesa, dezordo­nat etc.), iar ceilalti sa formeze cate o propozitie cu fiecare dintre aceste doua cuvinte opuse. Apoi, prin invartirea discului suprapus, educatoarea descopera o noua imagine, pe baza careia se continua ca mai sus s.a.m.d., pana la epuizarea tuturor imaginilor.

Varianta. In locul discului se pot folosi imagini reprezentand personaje din povesti, tipice prin insusiri opuse.

Copiii au sarcina sa grupeze cate doua imagini, dupa insusirile opuse pe care le au, sa le numeasca si sa alcatuiasca propozitii cu aceste cuvinte, ca, de exemplu, bun - rau, frumos - urat, harnic - lenes.

Cine vine langa mine ? Educatoarea spune la ureche fiecarui copil din microgrupul cu care lucreaza o insusire fizica sau morala, cu care acestia sunt obligati sa alcatuiasca in minte o propozitie, pe care o vor spune, pe rand, la comanda educatoarei. Educatoarea retine si repeta cea mai frumoasa propozitie spusa de ei, dupa care copiii trebuie sa alcatuiasca cate o propozitie cu insusirea opusa aceleia despre care este vorba in propozitia anterioara. Cel care vrea sa raspunda va veni langa educatoare la formularea de catre aceasta a chemarii : ,Cine vine langa mine ?', si va rosti propozitia pe care a gandit-o. Daca a raspuns corect, ramane langa ea, daca nu, trece "la loc' si i se da posibilitatea sa mai raspunda o data dupa ce toti au facut cate o incercare. Cei care gresesc si a doua oara "pierd' si ca atare nu au dreptul sa joace in hora cu educatoarea si cu cei "veniti langa ea' si ramasi acolo ca recompense pentru. raspunsurile lor corecte.

2) Antonime (adverbe)

a)     Unde se afla? Educatoarea realizeaza din siluete sau jucarii un tablou sau o scena in care unele elemente se afla in relatii spatiale opuse (sus - jos ; la dreapta - la stanga ; in fata - in spate ; departe - aproape etc.).

Un copil numit de educatoare isi alege un element din tablou si la intrebarea educatoarei : ,Unde se afla (ajutat la inceput cu adverbe sugerate de ea, ca de exemplu : sus jos etc.), va raspunde printr-o propozitie, folosind adverbul de loc respectiv : "Papusa se afla sus (deasupra)'. Alt copil trebuie sa gaseasca pe tablou elementul care se afla asezat intr-un loc opus celui dintai si sa formuleze propozitia corespunzatoare : ,Catelusul se afla jos (dedesubt)'. Se continua cu toate elementele ce se afla in alte relatii spatiale opuse.

b)   Cand si cum ? Educatoarea isi pregateste un set de intrebari in al caror raspuns sa fie cuprinse adverbe antonime (de timp sau mod). De exemplu :

Cand pleaca parintii la serviciu ? (Raspuns - Dimineata).

Dar cand vedem emisiunea ,Noapte buna, copii' ? (Seara)

Cand se scoala mama ca sa aiba timp sa pregateasca total pentru copii ? (Devreme)

Dar cand se culca mama ca sa poata termina toata treaba ? (Tarziu

Cum fuge sportivul ca castige intrecerea ? (Repede)

Dar cum se misca melcul ? (Incet)

Dupa fiecare pereche de raspunsuri, un copil este pus sa selecteze adverbele antonime, pe care toata grupa le repeta de cateva ori. sunt pusi apoi si ei sa construiasca propozitia cu aceste antonime.

3) Antonime (substantive).

a) Intrebare si raspuns. Educatoarea imbraca doua papusi: una, ca iarna, si alta, ca vara. Le prezinta copiilor, spunand pentru prima : ,Eu. sunt iarna', iar pentru a doua : ..,Dar eu care sunt ?'.

Mie imi place frigul (spune iarna, prin glasul educatoarei).

Dar mie ce-mi place ? intreaba ea, mimand si aratand papusa vara.

Copiii raspund (Caldura). Vara - ,Eu va aduc bucurie'. Iarna - catre copii : "Dar eu ce va aduc cand nu vin cu zapada ? Copiii raspund

Tristete.

Eventual, jocul se poate continua si cu alte antonime

Cum va imbracati voi iarna ? (Gros)

Dar vara ? (Subtire)

4) Antonime (verbe)

Doua papusi sunt aduse in scena si-si propun sa se joace impreuna cu cop_iii cu cuvinte opuse. Educatoarea le mimeaza, schimbandu-si glasul si aducandu-le in prim plan atunci cand vorbesc

Prima : - Oamenii iubesc pacea.

A doua : - Oamenii urasc (si se preface ca a uitat, cerand ajutor copiilor). Daca raspunsul nu vine spontan, ii intreaba : ,Ce credeti ca urasc?'_, pentru ca ei sa poata gasi antonimul ,razboiul'. Si aici jocul se poate continua cu alte feluri de antonime.

Prima : - Copii ! Ce nu este frumos sa spunem ? (Minciuni)

A doua : - Dar ce trebuie sa spunem intotdeauna ? (Adevarul) Dialogul poate continua in felul acesta cu toate tipurile de antonime.

b. Omonime

Omonime (substantive).

LA televizor. Educatoarea distribuie copiilor cate doua sau trei imagini ce reprezinta obiecte diferite, dar care se numesc la fel (omonime). Fiecare copil primeste cate o imagine. Aceleasi imagini, dar mai mari, le are si educatoarea. Ea expune pe rand cate o imagine intr-un ecran de televizor, cerand ca cel care-si vede la televizor imaginea sa numeasca obiectul cu glas tare, sa arate la ce sau cum se foloseste si sa alcatuiasca cu cuvantul respectiv o propozitie. Copilul poate fi ajutat.

Expune apoi un alt obiect care are acelasi nume, procedand ca mat sus. De exemplu : expune o imagine care reprezinta o capra (animal), o capra (de taiat lemne), copii sarind capra.

Dupa ce epuizeaza imaginile ce reprezinta omonimele unui cuvant, ea intreaba: Caror obiecte le spunem noi capra ?' Copiii explica cele trei acceptii, de data asta fara a se sprijini pe imagini.

In incheiere, educatoarea trage concluzia ca au folosit cuvinte la fel, cu aceeasi forma, dar care au interes diferit si apreciaza pe copii pentru participare.

c. Sinonime

1) Sinonime (substantive)

a) Zapada. Educatoarea arata grupului de copii o, imagine reprezentand
iarna cu zapada abundenta. Se intuieste liber
imaginea si se descrie de catre copii, pentru a se ajunge la cuvantul zapada.
Copiii sunt intrebati daca stiu si alt cuvant care sa insemne tot zapada.
Daca nu stiu, li se repeta aceeasi propozitie, care continea cuvantul 'zapada', pe care insa il inlocuiesc cu sinonimul ,omat' sau ,nea'. Educa­toarea cere copiilor sa spuna ce inseamna fiecare dintre ele.

Educatoarea spune copiilor ca exista unele obiecte pe care le putem denumi cu cuvinte diferite. Pentru a le tine minte pe cele de mai ,sus, ii invata o scurta poezie :

Zapada, omat sau nea,

Asterne-ti covorul moale

De fulgi albi, pufosi si moi

Ce ne bucura pe noi.

Hei, zapada, omat sau nea,

Faceti derdelusul mare.

Pe el sa alunecam,

Cu sania sa ne jucam.

Sinonime (adjective)

a) Cum este ?Educatoarea utilizeaza o povestire, inregistrata sau spusa,, despre vulpe, in care se foloseste pentru caracterizarea ei, in fraze suc­cesive, adjectivele : sireata si vicleana.

Se repeta a doua oara povestirea, pe care o intrerupe exact in locul, unde se spune ca este sireata si li se cere lor sa spuna cum este animalul prezentat. Ei vor raspunde ,sireata' sau ,vicleana' si atunci ea pune intrebarea : cu ce alt cuvant mai putem spune ,sireata' ? (sau vicleana').

Dupa raspunsul copilului, educatoarea precizeaza ca cele doua cuvinte au acelasi interes (daca este cazul se precizeaza sensul).

Povestea continua despre un iepuras fricos, sperios. Se procedeaza ca mai sus, aratand ca pentru aceeasi insusire avem la indemana doua cu­vinte din care putem alege pe cel care ne place.

Se poate proceda astfel si pentru alte Sinonime : lacom-mancacios mandru-ingamfat, dupa ce avem certitudinea ca prescolarii stapanesc semnificatia unuia dintre ele.

Sinonime (verbe).

Ce ii facem Educatoarea prezinta, pe rand, copiilor imagini cu diferite animale care, datorita actiunilor lor, ar trebui alungate : vulpea la cotet, iepurasul rozand varza in gradina, un catel musca un copil, pisica la colivia unui canar, lupul la stana .

La intrebarea educatoarea ,Ce trebuie sa facem ?', un copil trebuie­ sa spuna ce trebuie sa faca si de ce.

Presupunand ca primul copil va folosi verbul "a goni', educatoarea-- le cere sa spuna si alte cuvinte cu acelasi interes (a alunga, a indeparta).

Intuindu-se si celelalte imagini, copiii au datoria sa reformuleze de fiecare data raspunsul la intrebarea "Ce trebuie sa facem ?', folosind cate unul din sinonimele verbale.

2. Exercitii pentru explicarea si consolidarea

unor cuvinte ce vor fi folosite in unele jocuri de creatie

Importanta jocurilor de creatie pentru dezvoltarea imaginatiei, a gandirii si a creativitatii prescolarilor este de mult cunoscuta atat de teo-eticieni, cit si de practicieni. Dar eficienta lor depinde de temeinicia cuantumului de cunostinte si de precizia vocabularului vizat de jocurile respective. De aceea, in pregatirea jocurilor de creatie, ocupa un prim loc exercitiile de dezvoltare a vorbirii.

Pregatirea acestor jocuri consta, in primul rand, in familiarizarea co­piilor cu situatii de viata adecvate jocurilor respective si in explicarea, insusirea si consolidarea vocabularului ce se refera la acestea. Pregatirea jocurilor de creatie nu poate fi rupta de problemele cunoasterii mediului inconjurator, fara de care nu se poate imbogati vocabularul (sub toate aspectele sale). De aceea, ne-am propus ca, pentru pregatirea fiecarui joc la care ne referim in aceasta lucrare, sa pornim de la aspectele de viata cele mai pregnante ce pot sa se reflecte in joc. Aceste aspecte, precum si corespondentele lor verbale (cuvinte, expresii, dialoguri caracteristice) vor fi introduse treptat in cadrul jocului, pe masura ce cunoasterea lor, prin exercitiile propuse, imbogateste experienta copiilor si posibilitatile lor de exprimare.

Dar pe langa aceste jocuri de creatie cu subiecte din viata cotidiana, mai exista o categorie de jocuri de creatie, si anume acelea cu subiecte din basme, care se apropie de dramatizari. Pregatirea acestor jocuri este oarecum diferita de a acelora din prima categorie, in sensul ca familiari­zarea copilului nu se face plecand de la aspecte de viata legate de un anume subiect de joc, ci direct de la textele basmelor, cu expresiile si dialogurile necesare redarii unor scene "ca la teatru'.

In afara de familiarizarea copiilor cu aspecte de viata sau cu texte si scene din basme, in pregatirea jocurilor de creatie mai intra si verificarea cunostintelor, eventual precizarea si consolidarea lor, in legatura cu di­mensiuni, marimi, culori, cunostinte legate in mod corect de cuvintele pe care le vom folosi in cadrul jocurilor.

La aceste aspecte ale pregatirii jocurilor de creatie ne referim in cele ce urmeaza, data fiind, pe de o parte, marea lor importanta, iar pe de alta, neglijarea lor in practica. Nu vom lua in discutie alte aspecte ale pregatirii acestor jocuri - ca, de pilda, pregatirea materialului, a salii ,de grupa, organizarea copiilor - pentru ca acestea sunt indeobste cunos­cute si in mod curent realizate in gradinite.

In functie de nivelul de dezvoltare al grupei, educatoarea poate alege una din urmatoarele modalitati de lucru

copilul citeste singur imaginea ;

copilul raspunde la intrebarile puse de educatoare, privind actiunile redate in imagine

copilul povesteste continutul imaginii dupa un plan dat

Fireste, ne-am oprit numai la cateva din cele mai curente jocuri de creatie ce sunt folosite in gradinite, si anume : 'De-a familia', "De-a doctorul', "De-a plimbarea in parc' "la centrul de legume si fructe', "De-a circulatia', "La teatru', si la cateva jocuri de creatie cu subiecte din po­vestiri.

a. Pregatire pentru jocul "De-a familia"

Copiii pot fi pregatiti pentru a reda in acest joc urmatoarele aspecte

Desteptarea copilului.

Toaleta de dimineata.

Micul dejun.

Pregatirea fetitei sau a baiatului pentru a merge la gradinita.

Asezarea mesei pentru pranz.

Aniversarea unui membru al familiei si primirea musafirilor.

Activitatea membrilor familiei (a tatalui, a mamei, a bunicii, a bunicului, a fratilor, a surorilor).

Activitatea copiilor in familie.

Sa vedem in continuare cum putem actualiza in mintea copiilor aceste aspecte si ce tipuri de exercitii putem face pentru a-i obisnui sa se exprime corect.

1) Desteptarea copilului

Ca material se pot folosi imagini in care : copilul doarme, mama vine! si-l trezeste, copilul se scoala, frecandu-se la ochi, copilul face cateva miscari de inviorare in fata ferestrei deschise.

In cazul in care educatoarea desfasoara munca in mod individual, co­pilul va sta la masuta privind imaginea. I se precizeaza modalitatea de lucru ; alegand, de exemplu, procedeul al treilea, i se sere copilului sa. povesteasca, dandu-i-se urmatorul plan

unde a dormit copilul

- cine trezeste copilul (se poate adauga si intrebarea "cum ?' pen­tru a da posibilitate copilului sa redea atitudinea mamei in aceste imprejurari) ;

- ce face copilul (isi scoate pijamaua, face miscari de inviorare), urmarindu-se ca in redarea raspunsului copilul sa denumeasca corect: toate actiunile prezentate in imagine. (Copilul - sau Ionel - se scoala ; isi scoate pijamaua isi deschide fereastra ; mama mangaie copilul etc.) Dupa ce continutul imaginii a fost redat dupa plan, la inceput educatoarea, cu timpul copiii, sintetizeaza continutul imaginii : "Din aceasta imagine am aflat ce face Ionel cand se scoala'. Apoi se apreciaza modul in care a povestit copilul respectiv.

Daca educatoarea face pregatirea acestui joc cu un grup de copii, se prezinta o imagine mai mare sau doua imagini de acelasi fel (o imagine pentru doi-trei copii), care se aseaza pe masa, iar participantii au sarcina sa o observe. Educatoarea isi alege unul din procedeele de lucru mai sus amintite si-l expune copiilor. Desi exercitiul se desfasoara in grup, fiecare copil pregateste raspunsul. Copilul numit enumara sau descrie unele actiuni de pe imagine, iar ceilalti il completeaza. In continuare se proce­deaza ca atunci cina lucrezi cu un singur copil.

2) Toaleta de dimineata

Pregatirea acestui joc se realizeaza printr-un exercitiu de vorbire In cadrul caruia copiii denumesc obiectele necesare toaletei de dimineata. _Materialul folosit va fi constituit chiar din aceste obiecte sau imagini ale lor. In functie de nivelul grupei, educatoarea poate cere copiilor nu numai sa le denumeasca, ci chiar sa le si descrie.

Copilul sau grupul de copii cu care se realizeaza exercitiul sta in

fata sau in jurul masutei pe care sunt asezate, cu fata in jos, imaginile obiectelor cu ajutorul carora se face acest exercitiu. (In cazul in care pe masuta sunt obiecte, ele sunt acoperite sau introduce intr-un saculet, din care copilul numit de educatoare scoate cate un obiect, pe care, dupa ce-l priveste, il arata si celorlalti si il denumeste.) Copilul ia o imagine, o priveste, o arata celorlalti copii din grup (in cazul in care munca se desfasoara in grup) si o denumeste. La indicatia educatoarei, spune la ce foloseste si, daca este posibil, il descrie. De exemplu: 'Eu am pe cartonas desenat un pieptene cu care ma pieptan ; el are culoarea neagra si multi dinti subtiri'. Dupa ce copiii au denumit toate obiectele, au aratat la ce folosesc sⁱ eventual le-au descris, educatoarea apreciaza raspun­surile copiilor sau copilului si sintetizeaza intr-o fraza esentialul : ,Ati vorbit frumos despre obiectele de toaleta (sau despre obiectele cu care se face toaleta de dimineata)'.

a)    Spune ce facem ? Jocul se bazeaza pe simularea, pe mimarea actiunilor ce le fac copiii in cadrul toaletei de dimineata. Prin sarcina pe care o au de indeplinit, copiii trebuie sa recunoasca actiunea simulata si sa o descrie.

Iata cum se procedeaza

Un copil este scos din clasa, iar grupul de copii, supravegheat sau ,condus de educatoare, hotaraste ce actiune din cadrul toaletei de dimineata 'sa mimeze. Rechemat in sala de grupa, la intrebarea colegilor 'Stii ce facem ?', copilul respectiv denumeste actiunea simulata. de ceilalti copii. Daca a recunoscut actiunea, o executa si el si apoi o descrie. De exemplu : ,Voi va spalati pe dinti'. Imita si el miscarea respectiva si apoi o descrie. Daca sarcina nu a fost indeplinita, copiii il ajuta sa spuna si sa descrie actiunea imitata si aleg alt copil care sa iasa din clasa.

3) Micul dejun

a) Pregatirea acestui punct se realizeaza printr-un exercitiu de vor­bire ce se indeplineste cu ajutorul unor imagini sau obiecte necesare la aranjarea mesei pentru micul dejun.

Copilul sau grupul de copii cu care se desfasoara exercitiul sunt asezati in fasa camerei papusii, cerandu-li-se sa aranjeze masa pentru micul.

dejun. Copilul numit va trebui sa ia din camera papusii (sau din cutia. cu imagini) obiectul cu care trebuie sa incepem_. asezarea mesei, sa-l denumeasca si sa arate ce face cu acest obiect si la ce foloseste. ,Eu am ales .fatal de masa, pentru ca atunci cand asezam masa trebuie intai s-o acope­rim cu o fata de masa curata. Asa este frumos si sanatos'.

De retinut : obiectele sau imaginile lor vor fi aranjate de

copii in ordine corecta (fata de masa, farfurioarele, cestile pentru ceai, tacamurile cosul de paine etc.).

b) Exercitiul "Stop !' completeaza pregatirea acestui punct, cerand precizarea actiunilor ce le facem cu obiectele respective la micul dejun. Sarcina didactica a exercitiului este : copiii sa recunoasca actiunile simu­late si sa le selecteze corect numai pe cele adecvate micului dejun.

Educatoarea sau un copil mimeaza si actiuni ce le indeplinim in ca­drul micului dejun (bea ceaiul, taie paine), si actiuni care nu sunt spe­cifice acestuia (folosirea lingurii, a farfuriei adanci etc.). Dupa simularea unei actiuni, copilul (sau copiii) care a recunoscut ceea ce s-a mimat trebuie sa spuna "Stop' si sa denumeasca actiunea, precizand daca este sau nu potrivita micului dejun. In cazul in care mai multi copii au spus deodata "Stop' !, educatoarea numeste pe unul dintre ei, si exercitiul continua cu mimarea altei actiuni.

4) Pregatirea fetitei (sau a baiatului) pentru a merge la gradinita se poate face prim trei modalitati

a) Lectura dupa imagini care reprezinta o fetita sau un baietel pregatiti sa mearga la gradinita si o alta care ii reprezinta pe drum spre gradinita.

Se poate folosi urmatorul plan de intrebari

- Unde pleaca fetita sau baietelul ? (la gradinita)

- Dupa ce cunosti ca acest copil pleaca la gradinita?

- Cum trebuie sa fie uniforma copilului care merge la gradinita ?

- De ce isi ia gentuta ?

- Ce face la plecare ?

Educatoarea cere copiilor care privesc imaginile sa raspunda la aceste intrebari numai dupa ce mai inainte au enumerat elementele din imagine. La sfarsit, educatoarea sintetizeaza continutul imaginii. Ionel (sau Marioara) se pregateste sa plece la gradinita'.

b) Exercitiul Ce-ti trebuie la gradinita ? poate fi un alt mijloc de pre­gatire a acestui punct, deoarece urmarindu-se consolidarea cunostintelor despre obiectele necesare pregatirii copilului pentru a pleca la gradinita, acesta are posibilitatea sa denumeasca, sa descrie, sa claseze obiectele respective sau imaginile lor.

Pentru exercitiu se aleg obiectele pe care le foloseste copilul la gradinita (uniforma, funda, papuci, sac pentru papuci, gentuta, pahar etc. sau imaginile lor).

Dupa ce grupul de copii a observat materialul, educatoarea explica si demonstreaza exercitiul. La intrebarea "Ce-ti trebuie la gradinita ?', co­pilul numit de educatoare raspunde, denumind un obiect necesar prega­tirii pentru gradinita, apoi il caut printre imagini sau obiecte. Daca a rezolvat sarcina corect, are dreptul sa dea obiectul ales unui coleg care are obligatia sa-l descrie si sa-i spuna tot ceea ce mai stie el despre obiectul respectiv.

Exercitiul reincepe, numindu-se un alt copil. In cazul in care primul sau cel de-al doilea copil n-a rezolvat corect sarcina, este numit alt participant.

Un alt mod de a-i ajuta pe copii sa-si reprezinte pregatirea pentru gradinita consta in improvizarea de catre educatoare a unei povestiri dupa modelul povestii "Ce a uitat Fanica sa spuna?" in care sa se ocupe de modul de comportare a copilului cand pleaca la gradinita si de obiectele. de care are nevoie. Se povesteste grupului de copii sau copilului, in cazul in care munca se desfasoara individual, despre Veronica cea grabita care, plecand la gradinita, uita sa-si ia cele necesare (sortul sau fundita, gulerasul sau batista, gentuta cu paharul sau servetelul si mancarea). Sau, tot din graba, uita unele reguli de comportare civilizata (nu saluta, nu-si aseaza corect lucrurile, nu deschide si nu inchide usa frumos, nu traverseaza pe locul marcat). Educatoarea le cere la inceputul povestirii ca, in momentul in care povesteste ceva care nu-i admis, ei sa spuna "Stop' ! Cel care a spus primul "Stop !' sau cel numit de educatoare va arata in ce consta greseala copilului din poveste si apoi va spune cum era normal sa pro­cedeze.

Asezarea mesei pentru pranz

Pentru a concretiza acest aspect ce se poate reflecta in jocul de creatie 'De-a familia' se poate proceda prin asezarea mesei la case papusii, pre-cum si printr-un exercitiu cu jetoane reprezentand lenjeria de masa, vesela, tacamuri, procedandu-se ca la punctul 3) (Micul dejun)

Aniversarea unui membru al familiei si primirea oaspetilor este un aspect de viata cu care copiii nu se intalnesc zilnic si de aceea cunoasterea lui cere o pregatire atenta.

In acest scop se pot folosi mai multe exercitii

a)       Gandeste-te bine si spune-mi ! Educatoarea pune intrebari, folosind cand e cazul un telefon juca^rie. De pilda, educatoarea spune unui copil : "Gandeste-te bine si spune-mi cum iti inviti prin telefon prietena in vizita ?' Copilul intrebat se duce la telefon si formuleaza invitatia. Se trece apoi la sarcinile urmatoare, la care vor fi solicitati, pe rand, si alti copii. De exemplu

"Cum iti primesti musafirii ?'

"Cum feliciti pe cineva de ziua lui ?'

"Cum multumesti cand te felicita cineva

"Cum inviti oaspetii la masa ?'

Indeplinirea sarcinii este urmarita de toti copiii, care trebuie sa o aprecieze, eventual sa o corecteze.

b)            Completeaza ce lipseste ! Educatoarea spune o poveste presarat. cu intrebari la care copiii vor trebui sa raspunda. Iata un exemplu : Intr-o frumoasa zi de primavara, Veronica s-a sculat grabita si s-a indreptat spre telefon sa-si invite prietena de ziua ei Ce i-a spus oare la telefon ?"

(Cativa copii dau raspunsul, pentru a se completa Ce lipseste.) Educatoarea

ea alege raspunsul cel mai frumos si corect. Dupa aceea, povesteste mai departe, incluzand in povestire toate intrebarile ce si-a propus sa le adreseze copiilor.

La. sfarsit, evidentiaza pe copiii care au dat raspunsurile cele mai corecte si mai frumos formulate.

c) Exercitii de dramatizare. In acelasi scop li se cere copiilor sa dramatizeze continutul unei imagini care reprezinta aspecte de la sarbatori­ea zilei de nastere a unui.

Fiecare participant din grup isi alege un personaj de pe imagine si, privind bine la rolul pe care-1 indeplineste acesta, isi imagineaza ce tre­buie sa spuna.. Educatoarea va dirija astfel discutia, incit ordinea in care vorbesc copiii sa fie logica.

7) Activitatea membrilor familiei

Cunostintele copiilor privind activitatea membrilor familiei pot fi reac­tualizate prin dialoguri.

a) Se da rol de bunica, bunic, tata sau mama unui copil, iar altuia rolul de copil, determinandu-i sa redea dialogul dintre aceste doua personaje. De exemplu :

Bunica : Ce doresti sa-ti povestesc ?

Copilul : O poveste cu zmei.

Bunica : Iti plac zmeii ?

Copilul : Da, imi plac zmeii, dar imi place si fat-frumos.

sau

Copilul: Ce impletesti, bunicuta ?

Bunica : Un fular pentru taticul tau.

Copilul : Asa cum mi-ai impletit si mie ?

Bunica : Da, dar mai mare.

sau

Copilul : Unde te duci, mamico ?

Mama : La bucatarie.

Copilul :Si ce faci acolo ?

Mama : Cum ce fac ? Am terminat curatenia in casa si acum pregatesc mancarea.

Copilul : Si ce mancare pregatesti ?

Mama : Supa cu galuste, care iti place tie, si ardei umpluti, care ii plac lui Costel.

Copilul : De ce nu faci chiftelute, care ii plac tatei ?

Mama : chiftelute am facut acum doua zile. Nu putem face mereu aceeasi mancare.

Copilul : Da' papanasi cand faci ?

Mama : Maine sau poimaine.

La inceput, educatoarea indica tema conversatiei si continutul ei. Apoi treptat lasa copiilor initiativa dialogului.

b) Copiii mai pot folosi dialogul, discutand pe teme sugerate de educatoare, care sa aiba legatura cu punctele din planul dat de ea.

Ce ai putea sa o rogi pe bunica ? Cum ?

Ce ti-ar raspunde bunica ?

Ce i-ai putea spune mamei ?

Ce ar raspunde mama ?

In ambele cazuri, dialogurile pot fi purtate si intre copil si un frate (sau o sora) mai mic sau mai mare.

c)   Scrisoarea. Se mai poate folosi si pretextul trimiterii unei scrisori catre un prieten sau o prietena ori unor copii din alt oras prin care sa le aratam, ca asteptam vizita bunicilor (care locuiesc in alta localitate) si le povestim cum ne pregatim sa-i primim, de ce ne bucura sosirea acestora, apoi activitatea tuturor membrilor familiei pentru pregatirea primirii, cerand grupului sau copilului cu care se lucreaza sa ra^spunda intrebarile :

Cum te pregatesti pentru sosirea bunicilor ?

De ce te bucura sosirea for ?

Ce povesti spune bunica ?

Ce face bunica acasa ?

Dar bunicul ?

Ce face mama ?

Dar tata ?

8) Activitatea copiilor

Va putea fi scoasa in evidenta prin convorbiri, prin folosirea unor­ ilustratii din care ei vor ,citi' ce activitati pot efectua acasa (jocuri, tre­buri gospodaresti, ordine la coltul jucariilor, aranjarea hainelor cand le dezbraca, ajutor la aranjarea, mesei), folosind si aici pretextul intocmirii unei scrisori pe care o vor trimite unor copii din alta localitate si prin care ii informeaza despre ceea ce fac ei acasa.

b. Pregatire pentru jocul "De-a doctorul'

Pregatirea pentru jocul "De-a doctorul' se face cu precadere cu ajutorul imaginilor. In prima este reprezentata sala: de asteptare in care , discuta parintii cu copiii, in a doua este reprezentat medicul stand la birou si discutand cu o mama cu un copil in brate, iar in a treia, medicul consultand copilul (folosind stetoscopul).

Dupa ce copiii descriu sumar primul tablou si actiunile pe care le     sugereaza, se va imagina dialogul purtat de persoanele respective. Ast­fel, educatoarea cere copilului sau grupului de copii cu care lucreaza sa-i spuna

a)        Ce cred ei ca vorbesc mamele din imagine intre ele ?

b)        Ce cred ei ca vorbesc copiii din imagine intre ei ?

c)       Ce cred ca vorbesc mamele din imagine cu copiii for ?

Planul se fixeaza in functie de continutul imaginii luate in discutie. In afara de procedeul clasic care se foloseste in realizarea dialogului (edu­catoarea intreaba dupa planul enuntat, iar copilul raspunde), se mai poate actiona si in felul urmator : educatoarea arata copiilor imaginea si precizeaza impreuna cu ei locul unde se petrece actiunea (in sala de asteptare a dispensarului), cerand apoi fiecaruia sa-si aleaga din imagine o persoana pe care doreste sa o interpreteze si le pretinde sa spuna tare ce si-au ales. De exemplu : ,Eu sunt mamica cu ochelari', ,Eu sunt copilasul acesta' sau ,Eu sunt tata care a adus baietelul la doctor'. In con­tinuare, educatoarea precizeaza ordinea in care vor incepe copiii sa discute intre ei.

Intai sa discute mamica cu ochelari, apoi mamica ce tine un bebelus, in brate. Ce-si spun ele oare ? Copiii din grup asculta, completeaza, corecteaza in cazul in care se fac greseli sau ajuta cand copiii nu se descurca. Daca acest procedeu este mai greu pentru unii copii, ei pot fi ajutati prin intrebari ("Spune de ce ai venit la doctor ?', "Ce are copilul ?', "Cum l-ai ingrijit pana acum ?').

c. Pregatire pentru jocul ,,De-a plimbarea in parc'

Desfasurarea acestui joc de creatie necesita cunoasterea de care copii :

a parcului cu arbori, alei, ronduri de flori, boschete, banci, lea­gane, tobogan, balansoare, calusei, carusel, peluze cu iarba

a modului cum trebuie sa ne imbracam atunci cand mergem in parc (in functie de anotimp)

a jucariilor pe care le putem lua pentru jocurile din parc;

a modului de comportare in parc.

Pregatirea incepe prin cateva plimbari si jocuri desfasurate in pare pentru a familiariza pe copii cu cuvintele corespunzatoare cunostintelor mentionate mai sus.

Pentru consolidare, se pot folosi urmatoarele:

0 convorbire pe baza unor imagini aratate de educatoare. Acestea cuprind elemente vazute in parc, jucarii, articole de imbracaminte. Pot fi aratate si obiecte sau fiinte care nu se gasesc in parc (mijloace de locomotie, animale). Copiii vor denumi. obiectul, elementul sau fiinta reprezentata in ilustratie si vor spune daca putem sa o gasim in pare sau nu, aratand si din ce cauza nu le gasim. De exemplu : masina, troleibuze, ani­male salbatice nu pot fi gasite in pare deoarece pe aici nu circula decat pietoni, iar animale salbatice nu putem vedea decat la gradina zoologica.

Convorbirea se poate referi si la felul in care trebuie sa ne comportam in parc pentru ca acesta sa ramana mereu frumos. Se mai poate referi de asemenea si la comportarea fata de cei pe care ii intalnim in parc(copii, adulti, batrani).

Povestirea de catre copii a ceea ce le place mai mult in parc.

Citirea unor versuri cu aceasta tema. Copiii vor scoate dintr-un cosulet imagini dinainte pregatite, ale obiectelor, fiintelor sau ale actiunilor cuprinse in fragmentul respectiv, motivandu-si alegerea.

III. ANEXE

Anexa nr. 1

FRAMANTARI DE LIMBA

Scopul pentru care se exerseaza aceste framantari de limba este formarea deprinderilor,de articulare corecta a consoanelor si a grupurilor de consoane.

Metodica desfasurarii acestor exercitii este foarte simpla. Intai, in cazul in care educatoarea gaseste necesara explicarea versurilor, se realizeaza acest lucru pe baza de imagini sau povestiri simple, apoi se recita corect de doua-trei ori versurile. In continuare, copiii reproduc versurile, ajutati de educatoare. Este bine ca fiecare copil care recita sa le spuna o data intr-un ritm lent, iar a doua oara mai repede, veghindu-se permanent ca pronuntia cuvintelor, in special articularea consoanelor, sa fie, pe cit se poate, corecta. La sfarsit se fac aprecieri asupra felului cum au recitat.

Cateva exemple de framantari de limba cu circulatie in gradinite.

Capra calca piatra-n patru

(folclorul copiilor)

Treci ploaie trecatoare

Ca te-ajunge soarele

Si-ti taie picioarele

Cu un mai,

Cu un pai.,

Cu maciuca lui Mihai   

(folclorul copiilor)

Rica nu stie sa zica

Rau. ratusca, ramurica.

Dar de cand baiau-nvata Poezie despre rata,

Rica stie cum sa zica

Rau, ratusca, ramurica.

(Malina Cajal)

U.u.u.u.u.u.u.u.u.,

Trenu-i pregatit in gara

Ca sa plece azi prin tara. El e gata de plecare

Si fluiera tot mai tare.

U.u.u.u.u.u.u.u.u.,

Peste cateva minute

Trenul trece iute_, iute,

U. u. u. u. U. U. U. U.,

Cand in gard a sosit,

Rotile si le--a oprit,

U.u.u.u.u.u.u.u.

Jocul nostru s-a sfarsit,

Fiecare-i multumit

(Ion Berea)

Bou breaz, barlobreaz

Din barlobuzatura barlobuzerilor

(folclorul copiilor)

Vine starcul de la balta

Cu cinci starciogatei.

Starc, starc, starciogatel.

(folclorul copiilor)

Baba, baba oarba,

Unde este roaba.

Roaba ici colea,

Ia-te dupa ea

(folclorul copiilor.)

Are ac si are ata

Si-i mai trebuie o fata.

Fata alba de bumbac

S-o lucreze dupa plac.

Barza, rata,

Langa balta,

Pandesc broasca,

Si ea salta.

Caraie gaina

C-a venit vecina,

Vecina codata

Ce-i da mereu roata.

Doru si cu Dinu

Danei i-au daruit

Dediteii de pe dealul

Ce el 1-au impodobit.

Elefantul de la circ

A tinut pe trompa-un pic

Pasarelele dresate

Sa faca la circ de toate.

Ga, ga, ga,

Gasca gagaie asa.

Gagaie de-o necajeste.

Gagaie de o goneste.

Gagaie la poarta,

Gagaie la balta.

Huta noi ne leganam

Si o hora-apoi formam

Huta-n sus si huta-n jos,

Jocu-i vesel si frumos.

Iepuras mic si fricos,

Fugi de-aici de graba.

Dulaul de te va simti.

Bine, sigur, nu-ti va fi.

Casa mare

Curte n-are.

Cu jacheta mea micuta

Am plecat eu la jucat,

Dar jucandu-se cu apa,

Jana tare m-a udat.

Luna lacul lumineaza,

Lebada pe el pluteste,

Lunecand pe luciul apei,

Capu-n pene-si odihneste.

Mac, mac, mac,

Ratele se duc la lac

Plutesc usor macaind

Si cate un vierme prind.

Lacu-i limpede, pe el

Luntrea salta usurel,

Lunecand spre luminis

Se opreste-ntr-un tufis.

Fas, fas, fas,

Sufla vantul in tufis

Dar si apa la izvor

Fasaie saltand usor.

Margareta e o floare,

Un frate mai mic ea are.

E micutul musetel,

Noi facem ceaiuri cu el.

Ninge, ninge, ninge,

Nicusor impinge

Sania-i usoara,

Pe ea parca zboara.

Piu, piu, piu,

Doar atata stiu

Micutii puisori,

Porumbi, albi, galbiori.

Pot, pot, pot,

Pot sa sterg ursul pe bot,

Prafu-l sterg de peste tot,

Pastele din apa-l scot.

Voinic Sunt, deci orice pot.

26.Radu Rada si cu Bradu

Au plecat cu caru-n deal.

Vor sa stranga impreuna

Rodul muncii lor de-un an.

Tir, tir, tir,

Suna telefonul,

Las televizorul

Alerg la telefon,

Dar nu mai are ton.

Uu, uu, uu, uu, uu,

Urla acuma crivatul,

Urla si lupii in haita

Padurilor cand le dau roata. Urla cei ce vorbesc tare,

Urla si nu-i de mirare.

Plici, plici, plici,

Picuri de apa cad aici. Picaturile sunt mici,

Dar cand cad ele fac plici.

Ceasul bate tare,

Cela e fetita mare,

Ceasul merge ne-ncetat, Cela de scoala-a uitat.

Iarna e geroasa,

Gelu vine-acasa, Geamu-a-nghetat,

Dan s-a si culcat.

Cela si Geta, Surioare gemene,

Geanta si-au luat,

La scoala-au plecat.

Gheata, ceata,

Ghem, semn,

Gheata, fata,

Gheara, fiara,

Hai iesiti afara

Ghiocel, ghiocel,

Alb, frumos si mititel,

Cu tine fac o ghicitoare,

Ca esti o plapanda floare.

Costache si Vasilache

si-au pus dupa ureche Ciresele-n pereche.

Au astfel cercelusi,

Sa razi de ei acusi.

Unchiul Chiriac

A adus Chivutei

O rochita alba

Cu buchete-n salba.

Gheorghita s-a ghemuit, Angheluta a sarit,

Jocul lor s-a terminat.

Inghetata au mancat.

ANEXA Nr. 2

STRUCTURI RITMATE SI NUMARATORI

PENTRU ANTRENAREA COPIILOR IN TIMPUL JOCURILOR SI AL ACTIVITATILOR

Balonul usor pluteste

si la tine se opreste.

Mii de tepi

Are-un arici,

Vino repede aici

Foaie verde lemn uscat,

Spune-mi, te rog, ce-am gustat.

Frunzulita foaie lata, Hai sa spunem toti odata

Omul nostru nu vorbeste Cand hora se invarteste,

Ia sa ne oprim un pic, Oare nu spune nimic ?

6. Noi cu totii am lucrat

si lucrul am terminat..

Bucurosi sa ne-nvartim

Pentru ca stim sa muncim.

7. Foaie verde lemn domnesc,
Mare mester ma numesc

Daca ghiciti ce-am lucrat, Lucru-ndat v-am aratat.

Noi ne invartim,

Pana obosim,

Hai sa ne oprim un pic,

X scoate un plic

Hai sa ne jucam

Si sa coloram,

Ghici, ce din acest tablou Coloram cu (se arata o creta sau un creion colorat ) al meu.

Inelus-invartecus,

Ghici pe palma ce ti-am pus ? (folclorul copiilor)

Greseala ai indreptat,

Esti copilul laudat.

Floare-albastra la fereastra,

Spune, din povestea noastra Cine-i bun si cine-i rau ? Cu cine sa seman eu

Copac mare,

Copac mic,

Hai sa ne jucam un pic Si sa-mi spui,

Pentru ca-mi placi,

Dimineata (seara,

La pranz) tu ce faci ?

In trasura m-am suit

Sunt luni (marti, joi etc.)

si am pornit

Sa ma plimb frumos prin clasa Pin-la ce zi urmeaza ?

Pum-na-reta

Pum-na-pi

Tapi-tapi-gri

(folclorul copiilor)

Un taciune si-un carbune,

Toate cele spuse-s bone

Foaie verde de susai, Spune-mi repede

Ce-mi dai ?

Roata vremii se-nvarteste, Fiecare se gandeste,

Apoi spune cu glas tare

Ce va fi cand va fi mare ?

19. Zum, zum, zum, zum,

Noi plecam, plecam la drum. Albinita te desparte

Si spune mai departe.

20. Tic-tac, tic-tac,

Priveste-ma, spune, ce fac ?

21. Foaie verde de cicoare,

Spune ce-i acesta care?

22. Foaie verde, foaie-aleasa,

Sa facem ordine prin clasa

De sub stresinile mele

Zboara acum trei randunele Si mai e o randunica,

Ar ramane, dar i-e frica.

Si-atunci pleaca-n zbor si ea. Spuneti cate randunele

Trec deasupra casei mele ?

(Hai sa numaram)

Doi catei ai nu stiu cui

Au plecat pe drum hai-hui.

Unul le-a iesit in drum

Si-au pornit cu toti-acum. Voi, copii, sa ganditi

Si corect sa socotiti

La sunet de clopotel,

Jocu-ncepe, atenti la el

Cine corect va lucra (juca) Insigna (bulina) va capata.

Iesi, mos,

De sub cos,

Ca vin cocoarele

De umplu ogoarele. Hai, soare, hai !

(folclor)

Iesi, soare, din nori.,

Ca-ti dau doi bujori. Bujorii au inflorit Si soarele a iesit.

(folclor)

29. Ce-ai mancat aseara ?

Paine cu papara.

Dar alaltaseara ?

Paine cu masline

Ia-te dupa mine!

(folclor)

Din Istoria literaturii romane, vol. I.

Luci, soare, luci,

Ca-ti da baba nuci

Si mosul alune

Ca sunt tare bune.

Luna, luna noua,

Taie painea-n doua

Si ne da si noua,

Tie jumatate,

Mie jumatate.

Noua sanatate.

Aura, paraura,

Scoate-mi apa din butoi

Ca te soarbe un cotoi,

Scoate-mi apa din urechi,

Ca-ti dau pita cu curechi.

Iesi furnica din picior

Ca ti-a murit un fecior,

Cu comasa de fuior,

Cu gulerul pistricior

Sfar, sfar, sfaraiac,

Cu minteanul de sliac

Si pe soare, si pe ploaie,

Cu caciula dintr-o oaie.

Sic ca n-ai margele,

Rosii c-ale mele.

Fluierisca-risca,

Iesi din titirisca

Un, doi, trei,

Baba la bordei

Curata ardei

Pentru Mos Andrei

Vine rata de la balta
Cu codita rasfirata

Si face un ousor

Si i-l da lui Nicusor

Toc, toc, toroboc,

In gradina arde foc.

Las'sa arda ca nu-mi pasa

Ca Gheorghita nu-i acasa.

A plecat la vanatoare

Sa vaneze caprioare.

Sade barza pe cuibar,

Si numara ouale

Cate unu, cate doua,

Cate zece, iesi berbece

Un, doi, trei, patru, cinci,

Tata cumpara opinci.

Mama cumpara secara.

Dumneata sa iesi afara

Ina, mina, durdumina,

Treior, opa, siticopa,

Si-o bobita mazarita

Lim, pom, pic,

Talpa de voinic.

Halea, Malea

Incotro ti-e calea ?

Deschideti portile   

A cui porti ?

A celui Basarab

Unu-i Malea,

Doua-i calea.

Trei e rugu ciuterugu,

Hai, du-te !

Galati, Braila,

Oras frumos.

Ma duc calare,

Ma-ntorc pe jos

Cuibu, cuiburele,

Toate pasarele, schimb

Ca la mar,

Ca la par,

Ca la dinti, dintelas,

Iesi afara, iepuras !