Fonetica

Fonetica

Vocale: a,a.a.i  -intotdeauna

Diftongii - vocala + semivocala

Triftongii - 2 semivocale + vocala

Hiat -intalnirea a doua vocale, aflate in silabe diferite

Legi fonetice

-intr-o sibala exista o sg. Vocala

-vocalele care formeaza singure o silaba = vocale plenison

- 'i' soptit sau 'i' final atunci cand in fata este o consoana ex.-brazi -5 litere,4 sunete + 'i' soptit

-'ce,ci,ge,gi,che,chi,ghe,ghi = 1 consoana daca in silaba exista o vocala; Gheor-ghe -8 lit,5 sunete

-atentie la accent!

- 'x' reprezinta 2 consoane: 'cs' (exclus,expunere, axa) si 'gz' (examen,exercitiu)

Regului de despartire in silabe

-  VCV à V-CV

-  VCCV à VC-CV

-  VCLV à V-CLV; VCRV à V-CRV

-VlptV, VmptV, VmptV, VncsV, VnctV, VndvV, VrctV, VrtfV, VstmV à VCC-CV

-VCCCCV à VC-CCCV exceptii: port-dra-pel,varst-nic, opt-spre-zece

Vocabular

Morfologia

Substantivul

-dupa alcatuire: simple si compuse

-dupa ceea ce denumesc: commune si proprii

-genul: -masculine -un/doi

            -feminin -o/doua

            -neutru -un/doua; o/doi

            -personal -la subst. ce denumesc personae

-numarul: -formele feminine proprii terminate in 'ca', 'ga' fac la G-D à'cai', 'gai' in timp ce                                   

                   subst. comune à 'ii',  exceptii: taica-taicai, neica-neicai

                -G-D -terminatia in 'ei', cu exceptia celor terminate in 'ca', 'ga' àIoana-Ioanei

                -subst. proprii masculine primesc art. proclitic 'lui' - lui Vasile, la fel si subst. proprii feminine neologisme -lui Carmen, lui Caty

-cazul:

Observatii:

àVerbe copulative

-a deveni -intotdeauna : Ana devine farmacista.

-a fi : Influentabil a fost, influentabil va fi.

-a ramane : Ca sa nu mai ramana repetent si anul acesta.

-a iesi : Ionel iese popa.

-a ajunge : Andrei a ajuns mare smecher.

-a (se) face : Ma fac tanara, cum am fost si altadata.

-a (se) arata : Femeia arata tanara. Copilul s-a aratat mirat.

-a (se) parea : Iarba pare de omoat.

-a (se) chema : Asta se cheama obraznicie.

-a se numi : Asta se numeste obraznicie.

-a constitui : Luceafarul constituie culmea creatiei eminesciene.

-a reprezenta : Miorita reprezinta crearia populara

-a se trezi : Ionel s-a trezit medic.

-a se alege : Goe s-a ales o puslama.

-a se simti : Andrei se simte print.

-a se crede : In tara orbilor tot chiorul se crede imparat.

-a insemna : Asta inseamna obraznicie.

-a se da : Se da mare inspector.

-a se tine : El se tine mandru.

-a se prinde : Se prinde mare priceput.

-cu exceptia vb. 'a deveni' toate celelalte verbe amintite mai sus pot aparea si ca verbe predicative

***

àatenti la nominativul si dativul etic -nu au functie sintactica

 ex. Nici tu casa, nici tu masa.  -N etic

       Si-mi lua cojoc mitos         -D etic

       Si mi-l imbraca pe dos.      -D etic

      

à Dativul posesiv -mi, meu,mea

                               -ti, tau, ta

 -i, sau, sa

-si, sau, sa                  +prep/locut. prep cu regim de G à toate functiile sintactice

-ne, nostru, noastra

-va, vostru, voastra

àatentie la adj. pronominal posesiv invariabil in Ac, prep cu reg de Dativ

        meu    tau   sau    nostru     vostru           

        mea     ta      sa    noastra   voastra        àfunctii sintactice diferite in Ac.

  ex. Din cauza mea au plecat. (C.c Cauza, Ac.)

        In timpul meu era liniste si pace. (C.c Timp,adj. pron. posesiv)

     

     *  S-au ridicat in sedinta impotriva lui Ionescu.  (CD, G).

                                                            -mi               (D posesiv)

                                                             mea              (Ac.)

     *  S-au ridicat impotriva lui/-mi/mea.  (C.I)

     *  Ei au fost impotriva lui/-mi/mea.     (N.Pr.)

 

ex.  Am comentat impotriva lor.   -(C.I,G)

       Impotriva-i voi pleca             -(C.concesiv in D posesiv)

       Im fata mea e nemarginirea.  -(C.c loc -adj pos Ac)

Articolul

-hotarat: -a, -l, -le, -lui, -lor, -i

              -de obicei apare in pozitie enclitica, dar poate aparea si proclitic in fata subst masculine proprii sau celor feminine proprii-neoalogisme : lui Vasile, lui Carmen

-nehotarat: o, unei, un, unui, niste, unor,

-demonstrativ sau adj.: cel, cea, cei, cele, celui, celor, celei

-posesiv sau genitival: al, a, ai, ale, alor

-declinarea subst. cu articol hotarat:

-declinarea subst cu articol nehotarat:

-declinarea subst. cu articol si adj. demonstrativ

*****

Adjectivul

-variabilitatea se refera la gen si numar si avem:

• cu 2 terminatii si 4 forme flexionare: bun,buna,buni,bune; roman,muntean.moldovean -la fel, la care radicalul feminine difera de cel masculine prin prezenta suf 'ca'
• cu 2 termiantii si 3 forme flexionare: grijuliu,adanc,romanesc,castaniu,argintiu,fumator,june
• cu 2 terminatii si 2 forme flexionare: vechi
• o terminatie si 2 forme flexionare: dulce, mare, tare
• invariabile: cumsecade,

-disidenta 'or' la G-D plural nearticulat s-a extins si la cateva adj. prop-zise creeand asa numita clasa a adj. cu 5 forme: anumit, destul, definit, felurit

-aceste adj pot exprima G si D analitic si cu prep 'la' si 'a': opiniile a destui/diversi; am dat buna ziua la destui

-atestie la adj. terminate in 'e' precum: atroce, eficace, factice, forte, motrice, perspicace, propice, tenace, care sunt de o invariabilitate limitata deoarece pot fi articulate definit.

-locutiunile adj. se comporta ca un adj. invariabil

Gradele de comparative:

-pozitiv -bun

-omparativ de egalitate -la fel de bun, tot atat de bun, deopotriva de bun

-comparativ de inferioritate -comp. de inegalitate -mai putin bun

-comparativ de superioritate -comp. de inegalitate(comp. intensiv) -mai bun

-superlativ relative -de superioritate -cel mai bun

-superlativ relative -de inferioritate -cel mai putin bun

Pronumele

-pronumele personal

Observatii:

-niciodata pronumele personale nu se transforma in adj. proniminale, doar daca sunt in locutiuni si sunt cunoscute sub numele de pron. Neutral : a luat-o la sanatoasa, da-i cu bere da-i cu vin

-exista forme ale pronumelui personal cu valori affective care arata ca subiectul participa intens la actiune- Dativul etic -nu are functie sintactica: nici tu casa,nici tu mama; Ce nota mi-ai luat?

-exista forme ale pron. Personal cu valori posesive: dativul etic care poate primi diferite fs. In functie de prep. sau locut. prepozitionala pe care o selecteaza: In timpu-mi era liniste si pace-CC timp

-nu are forme proprii de G pt. persoana I si II sg. Si pl., iar V doar la a II-a.

à pronumele reflexive

-are forme proprii doar pt pers a III-a sg. si doar pentru Ac -pe sine, se

                                                                                          D -sie,isi, -si

-este marca a diatezei reflexive si imprumuta formele reflexive ale pron. Personal:

      a se sfii -eu ma sfiesc                            eu imi amintesc

                     tu te sfiesti                               tu iti amintesti

                     el/ea se sfieste                          el isi aminteste

                     noi ne sfiim                              noi ne amintim

                     voi va sfiiti                               voi va amintiti

à pronumele de politete

-nu are forme pt. pers I

N-IIsg -dumneata/ 'mneata, mata, matale, mataluta, matalica

   -III sg fem. -dumneaei, 'mneiei

   -III sg masc. -dumnealui, 'mnealui

   -II pl -dumneavoastra, 'mneavoastra

   -III pl. -dumnealor, 'mnealor

Observatii:

-pronumele de politete nu se transforma in adj pronominal  sin u-si schimba forma decat pt. dumneata si dumneasa (pers.II)

-exista forme iesite din uz pe care le mai intalnim: Maria Ta, Inaltimea Voastra.

-exista forme reintrate in uz: excelenta,

àpronumele si adjectivul pronominal de intarire

-N

-Cu exceptia formelor de feminine singular care la G-D, il transforma pe 'a' in 'e', toate celelalte forme raman neschimbate

                         

àpronumele si adejectivul pronominal relative si interogativ

-care, cine, ce, cati, cate, cat

-acordul cu pronumele relativ 'care' -Am citit o carte al carui autor mi-e prieten.

                      al -masc sg.               carei -fem. sg

                      a -fem. sg                  carui -masc. sg

                     ai -masc  pl                caror -fem.+masc. pl

                     ale -fem. pl

Fs ale relativelor ***

àpronumele si anjectivul pronominal demonstrativ

-de apropiere:

  N fem. sg.: aceasta, ceasta, asta, aista, iasta, aceastalalta, ceastalalta, astalalta, aiastalalta

  N masc. sg.: acesta, cesta, asta, ista, aista, iesta, aiesta, acestalalt, cestalalt, astalalt, istalalt

  N fem. pl.: acestea, cestea, ceste, astea, aiestea, iastea, acestelalte, cestelalte, astealalte, aiestealalte

  N masc. pl.: acestia, cestia, cesti, astia, istea, aiestea, acesstialalti, cestialalti, astialalti, istealalti

-de departare:

  N fem. sg.: aceea, ceea, cea, aia, acea, aceealalta, ceealalta, cealalta, aialalta

  N masc. sg.: acela, cela, cel, ala, acelalalt, celalalt, cellalt, alalalt

  N fem. pl.: acelea, celea, cele, alea, acelelalte, acelealalte, celelalte, alealalte

  N masc. pl.: aceia, ceia, cei, aia, aceialalti, ceialalti, ceilalti, aialalti

-de identitate:

  N fem. sg.: aceeasi, ceeasi, aceeasilalta, ceeasilalta

  N masc. sg.: acelasi, celasi, acelasilalt, celasilalt

  N fem. pl.: aceleasi, celeasi, aceleasilalte, celeasilalte

  N masc. pl.: aceiasi, ceiasi, aceiasilalti, ceiasilalte

-daca se acorda in gen, numar si caz à adjective pronominal

         Mi-am cumparat un costum ca acesta. -Atr. pron. prep.à pron demonstrative

***

àpronumele si adjectivul pronominal posesiv 

-un posesor, un singur obiect posedat

-un posesor, mai multe obiecte posedate

 

-mai multi posesori, un singur ebiect posedat

-mai multi posesori, mai multe obiecte posedate

Observatii:

***

àpronumele si adjectivul pronominal negative

-nimeni si nimic -intotdeauna pronume negative

N   -nimeni

Ac -pe nimeni

G  -al nimanui

D  -nimanui

V  -    X

àpronumele si adjectivul pronominal nehotarat

-sunt intotdeauna adj. pron. nehotarate: fiece, niscai, niscaiva

-se transforma:

 -sunt fie pronume, fie adjective pronominale: fiecare, fieste care, oricare, orice, atat, atata, atati, atatea, tot, toate, toti, toate, careva, ceva

-sunt intotdeauna pronume cele compuse cu cine: oricine, fiecine, fiestecine, cineva

Numeralul

-partea de vorbire flexibila care arata numarul sau ordinea obiectelor in numarare.

-cardinal: arata numarul -doi, noua

-ordinal: arata ordinea -intai/intaia, primul

-distributiv: imparte -cate doi, cate trei

-multiplicator -indoit, intreit, insutit

-colectiv -ambii, amandoi, tustrei,

-adverbial: sta pe langa verb -de doua ori, o data

Verbul

-dupa inteles verbele se grupeaza in:

àde existenta si de stare: a se afla. a astepta, a dainui, a exista, a fi, a sta, a sedea

àde miscare: a alerga, a cadea, a calatori, a curge, a dansa, a misca, a merge

àdeclarandi: a afirma, a anunta, a discuta, a vorbi, a muti

àcare exprima sentimente, simturi, acte de vointa: a auzi, a dori, a gandi, a minti, a vedea, a iubi

 -dupa felul in care se desfasoara actiunea verbele se pot imparti in:

àdurative -care arata ca actiunea tine un timp mai lung sau mai scurt, dar se desfasoara fara intreruperi: a dura, a banui, a linisti, a alerga, a munci,

àmomentane -care arata ca actiunea tine foarte putin: a dormi, a opri, a pleca, a plesni, a striga,

àiterative -care arata ca actiunea se repeta o data sau de mai multe ori: a batatori, a ciripi, a behai

àeventive -care arata ca in cursul actiunii subiectul devine ceea ce indica verbul: a albi, a banaliza, a ingalbeni, a se ofili

àcauzative sau factitive -care arata ca subiectul este cauza actiunii, ca el o provoaca, dar alcineva o executa: Am fost la frizer sa ma tund

-potrivit cu rolul lor in propozitie verbele se impart in:

àvb predicative -care primesc functia de predicat

àvb nepredicative: -copulative -intrat in alcatuirea Predicatului nominal: a se tine,a ajunge,a se face

                                -auxiliare -care intra in formarea modurilor si timpurilor compuse si a dz. pasive

                                                   a fi -ind viitor ant, cond.opt.perf, prezumtiv, toata dz. pasiva

                                                   a avea -ind perfect compus

                                                   a vrea -viitor anterior

                                                   a voi -viitor, prezumtiv

                               -semuauxiliare: a trebui, a necesita, a incepe, a continua, a prinde

-in functie de pastrarea radicalului pe parcursul cunjugarii putem avea verbe:

àregulate: a lucra, a iubi

àneregulate: a bea, a da, a lua

-in functie de primirea persoanelor pe parcursul conjugarii avem verbe:

àpersonale: a lucra,

àunipersonale: a oua, a latra

àunipersonale prin forma si impersonale prin continut: a costa, a trebui

àimpersonale prin forma si continut care arata fenomene ale naturii: plua, ninge, se insereaza

-in functie de primirea unui CD avem verbe:

àtranzitive: a citi, a impleti, a desena

àbitranzitive -care primesc deodata doua Cd diferite, unul al lucrului substituibil cu 'ceva' sia ltul al persoanei subtituibil cu 'pe cineva': a asculta, a cere, a sfatui, a ruga

àintranzitive -care se pot tranzitiviza: schimbandu-si sensul (a multumi) sic and primesc un CD din aceasi sfera semantica cu radicalul verbal : Si-a trait traiul/si-a mancat malaiul.

Diateza

àactiva -subiectul face actiunea si de regula alcineva o suporta

àpasiva -presupune existenta unui C. de Agent

               -orice vb se conjuga cu 'a fi', si acesta indica modul, timpul, persoana si nr vb de conjugat

               -C de Agent face actiunea si de regula S o suporta : Scolarii erau invatati de dascal.

àfactitiva -presupune un complement de agent fara ca verbul sa fie la dz. pasiva si C de agent este un fals ('de cineva'): Am fost la barbier sa ma rad.

Moduri:

-personale-predicative:

àindicativ -arata o actiuen sigura

-citesc, am citit, voi citi

àconjunctiv -o actiune nesigura -prezent si perfect

-sa citesc, sa fi citit

àconditional-optativ -arata o actiune dorita -prezent si perfect

-as citi, as fi citit

àimperativ -arata o porunca sau un indemn  -pers aII-a

-citeste! cititi!

àprezumtiv -arata o presupunere

-as fi citit, sa fi citind, voi fi citit

-nepredicative

àinfinitiv -arata numele verbului

àsupin -care arata un tel

-de citit, la citit, pentru citit

àparticipiu -care arata o actiune incheiata

àgerunziu -arata o actiune ce se continua in trecut paralele cu alta actiune

***

Adverbul

***

Prepozitia

-partea de vorbire neflexibila care stabileste raportul de subordonare intre un regent si determinantul sau

-prepozitia nu are caz, dar are un regim cazual, respectiv ajuta la introducerea unor functii sintactice in diferite cazuri:

Conjunctia

-este partea de vorbire neflexibila care leaga doua parti de propozitie de acelasi fel sau dpoa propozitii de acelasi fel sau introduce subordonate

-conjunctiile pot fi:

         -coordonatoare: -copulative: si, nici, iar, si.si, nu numai.ci si

                                   -adversative: dar, iar, insa, ci, ba

                                   -disjunctive: ori, sau, fie, sau.sau

                                   -conclusive: asadar, prin urmare, in concluzie

         -subordonatoare: ca, sa, daca, fiindca, de, deoarece, cata vreme, pe cand, desi, incat

-unele conjunctii subordonatoare sunt specializate pentru un tip de subordonata:

-ca si cum, precum -C.Mod

-ca si cand -CDT

-chiar daca, cu toate ca, macar ca, -CV

-caci, deoarece, de vreme ce, fiindca, pentru ca -CZ

-cat priveste, in ceea ce priveste -REL

-de cand, de cate ori, pana sa -TMP

-incat -CNS

-in loc sa -Opozitionala

-pana unde -C.Loc

-conj. pot aparea si corelative: nu numai .ci si, ba.ba, fie.fie, ori.ori

Interjectia

-partea de vorbire neflexibila cu intonatie exclamativa care exprima: o stare, un indemn, o adresare,