Germana pentru Incepatori

Germana pentru Incepatori

In econoimia si societatea romaneasca schimbarile suvernite in ultimi anii, au adus cu ele multe-multe proleme dar si multe posiilitati. Pentru a putea exploata aceste posiilitati este nevoie de cunoasterea limbi germane, a acelei limi care se voreste in mai multe tari din Europa. In economie, in turism si in cultura este indispensiila cunoasterea limbi germane. De aceea, in cele mai multe tari europene lima germana se preda deja din scoala generala.

Metoda bazata pe insusirea treptata a cunostintelor noi, introdusa de EUROCOR, se utilizeaza de mult dimp cu success in tarile Vest-Europene si in Statele Unite. Dupa cateva lectii si dumneavoastra veti constata ca otineti rezultate rapide si eforturi relative mici. Este de ajuns sa invatati zilnic 15 minute. Nu va pierdeti rabdarea in cursul repetari sistematice a exercitiilor si atunci veti progresa in mod garantat. Parcurgeti deodata cel mult jumatate a unei lectii. Fiecare parte a unei lectii cuprinde o cantitate suficienta de material nou pentru a exersa.

Atunci, cand rezolvati pentru prima data un exercitiu, nu folositi de la inceput filtrul rosu. Folosirea acesteia are sens doar daca ati repetat deja de trei-patru ori exercitiul. Daca acoperiti textul cu filtrul rosu, raspunsul correct devine invizibil, astfel duneavoastra treuie sa-l ghiciti. Prin indepartatea filtrului, puteti verifica daca ati rezolvat corect exercitiul. Daca utilizati si caseta cu ajutorul filtrului rosu puteti sa va verificati si pronuntia.

Atunci cand invatam un lucru nou, acesta ajunge pentru inceput, in asa-numita " memorie de scurta durata". Daca dupa aceea nu repetam, sau nu folosim cele invatate, atunci proabil le vom uita repede. In schim daca recapitulam si invatam des cele invatate atunci acestea ajung in asa-numita "memorie de lunga durata". Datele accumulate in aceasta memorie ( ca de ex. :numele personal) vor ramane acolo pentru foarte multa vreme. Veti constata repede, ca exercitiile efectuate de-a lungul cursului, vor permite retinerea cu usurinta a noului material. Acestea contribuie la sporirea increderii in fortele proprii si a dorintei de a continua invatarea.

Cursul pentru incepatori cuprinde 32 de lectii. Fiecare lectie are doua parti. In prima lectie, se afla exercitiile de materie noua. Partea a doua a celei de a doua lectii nu cuprinde cunostinte noi, aici gasiti exerciti de verificare. Fiecare lectie se incheie cu recapitularea noilor reguli gramaticale si cu tema pentru acasa. La sfarsitul caietului de curs se afla glosarul cuvintelor si expresiilor noi precum si transcrierea lor fonetica in ordine alfaetica. Pronuntia se afla in paranteza dreapta.

Pe margine paginilor veti intalni urmatoarele semen:

La nivelul acestui semn, textul cules cu litere inclinate cuprinde caractersticile lexice sau gramaticale specifice limi germane.

Textul care urmeaza dupa semnul "[]" tiparit cu rosu arata ca exercitiul treuie rezolvat conform indicatiei de ex. complectarea unui text sau treducerea unei propozitii.

Lectia 1. - PARTEA INTAI

Cititi cu atentie pronuntia, aflata in paranteza dreapta:

Guten Tag- Buna ziua!

guten - [ gu:tan] - bun, buna

Vocala silabei accentuata este notata cu litera groasa [ gu:tan].

In cuvantul [ gu:tan] vocala " u" se pronunta lung, ca in cuvantul romanesc " bun". Vocala "e" aflata la sfarsitul cuvantului sau in prefix se pronunta ca vocala romaneasca "a" [ gu:tan].

Tag - zi.

In cuvantul [ta:k] vocala "a" se pronunta lung. Consoana "g" la sfarsitul cuvantului se pronunta ca si consoana "c", din cuvantul "care". Consoana "c" este transcrisa prin "k" [ta:k].

Guten Morgen - Buna dimineata

In cuvantul [mo:rgan] vocala "o" se pronunta lung. Vocala "e" se pronunta cu "a [mo:rgan].

Wie getht es? -Ce mai faci?, Cum te simti?

In cuvanul [vi:] diftongul "ie" se pronunta cu "i" lung ca in cuvantul romanesc "vie", iar vocala "e" nu se pronunta [vi].

Es geht- bine, multumesc.

In cuvantul [gEt] vocala "e" se pronunta lung. Acest "e" lung, il marcam cu majuscula "E" si o pronuntam ca vocala "e" din cuvantul "Eva", iar consoana "h", nu se pronunta [gEt].

Frau Schmidt - doamna Schmidt

In cuvantul [frau] articulam diftingul "au" ca in cuvantul "sau" insa vocala "a" este mai accentuata decat vocala "u" [frau].

"sch" -se pronunta cu "s" romanesc ca in cuvantul "si" [smit].

Fräulein Rohde - domnisoara Rohde

In cuvantul "Fräulein" [froilain] diftongul "äu" se pronunta ca diftongul romanesc "oi" din cuvantul romanesc "noi". Diftongul "ei" se pronunta "ai" ca in cuvantul romanesc "haina".vocala "i" scrisa cursiv, [i], se pronunta muiat ca in cuvantul "noi [froilain].

Exersati pronuntia cuvintelor! Cititi cu voce tare si clar:

Zi - Tag > [ta:k]

Buna - Guten > [gu:tan]

Dimineata    - Morgen > [mo:rgan]

Cum - Wie > [vi:]

Merge    - Es geht > [es gEt]

Doamna - Frau > [frau]

Schmidt - Schmidt > [smit]

Domnisoara - Fräulein > [froilain

Rohde     - Rohde > [ro:da]

Cititi cu voce tare si clar urmatoarele cuvinte:

Guten Tag    - [gu:tan ta:k]

Guten Morgen     - [gu:tan mo:rgan]

Wie geht es? - [vi: es gEt]

Frau Schmidt - [frau smit]

Fräulein Rohde    - [froilain ro:da

Important!

In limba germana, accentul cade in general pe prima silaba. La cuvintele monosilabice marcam accentual. In cuvintele plurisilabice, litera scrisa gros marcheaza silaba accentuate. In limba germana substantivele se scriu intotdeauna cu majuscula. In fata substantivelor se afla articolul hotarat : "der", "die", "das", de exemplu: der Tag, die Frau, das Fräulein. Genul gramatical de multe ori nu coincide cu genul natural (de ex.: das Fräulein - neutru), de aceea articolul hotarat trebuie invatat impreuna cu substantivul.

Sa recapitulam substantivele cunoscute, impreuna cu articolul hotarat. Pronuntati-le cu voce tare.:

Die Frau > [di: frau]

Das Fräulein > [das froilain]

Der Morgen > [de^r mo:rgan

Der Tag > [de^r ta:k

Acestea sunt cuvintele lectiei de azi. Sa le recapitulam si sa incercam sa le pronuntam correct.

Der Abend > [de^r a:bant - seara

Auch > [auH] - si

Consoana "h" pronuntata mai adanc si mai tare o notam cu "H". pronuntati acest "h" ca si numele Ahmed.

Danke > [danka] - multumesc

Dir > [di:^r - tie

Gut > [gu:t] - bun, buna

Der Herr > [de^r her - domnul

Ihnen > [i:nan] - pentru dumneavoastra

Sehr > [ze^r - foarte

Und > [unt] - si

Acuma exersati cuvintele in alta ordine. Aveti grija la pronuntie:

Der Herr > [de^r her] - donmul

Der Abend > [de^r a:bant - seara

Ihnen > [i:nan] - pentru dumneavoastra

Auch > [auH] - si

Dir > [di:^r - tie

Gut > [gu:t] - bun, buna

Sehr > [ze^r - foarte

Danke > [danka] -multumesc

Und > [unt] - si

Es Geht > [es gEt] - merge

Dupa atata recapitulare precis stiti deja cuvintele pe dinafara. Traduceti in limba germana:

Seara    > der Abend > [ de^r a:bant

Pentru Dumneavoastra > Ihnen > [i:nan]

Domnul > der Herr > [de^r her

Doamna, Femeia > die Frau > [di: frau]

Pentru Dumneavoastra > Ihnen > [i:nan]

Tie > dir > [di:^r

Si > auch > [auH]

Multumesc > danke > [danka]

Dimineata > der Morgen > [mo:rgan]

Ziua > der Tag > [de^r ta:k

Domnisoara > das Fräulein > [ das froilain]

Bine, bun, buna > gut > [gu:t]

Foarte > sehr > [ze^r

Acuma invatam sa salutam. Pronuntati formele de salut cu voce tare si clar:

Guten Morgen! - Buna dimineata > [gu:tan mo:rgan]

Guten Tag! - Buna ziua > [gu:tan ta:k]

Guten Abend! Buna seara > [gu:tan a:bant]

Acum sa legam formele de salut invatate, cu persoanele din manualul nostru:

Guten Tag, Frau Schmidt! > [gu:tan ta:k frau smit] - Buna ziua domna Schmidt!

Guten Abend, Fräulein Rohde! > [gu:tan a:bant froilain ro:da] - Buna seara domnisoara Rohde!

Guten Morgen, Herr Rohde! > [gu:tan mo:rgan her ro:da] - Buna dimineata domnule

Rohde!

Explicatie:

In limba germana folosim numele sau prenumele de familie atunci cand ne adresam direct persoanei respective, de exemplu:

Guten Tag, Frau Schmidt! > [gu:tan ta:k frau smit] - Buna ziua domna Schmidt!

Sa vedem cateva propoziti simple. Urmariti pronuntia germana!

Ce mai faci? > Wie geht es Dir? > [vi: es gEt di:^r

Multumesc, bine. > Danke, gut. > [danka gu:t]

Si tu? > Und Dir? > [unt di:^r

Foarte bine. > Sehr gut. > [ze^r gu:t

A, doamna Schmidt! > Ach, frau Schmidt! > [aH frau smit

Ce mai faceti? > Wie geht es Ihnen? > [vi: es gEt i:nan

La fel, bine. > Auch gut. > [auH gu:t

Atentie!

Intrebarea "Wie geht es Ihnen?" - Ce mai faceti? - nu se refera numai la sanatate, ci este si o forma de salut. Cuvantul " Ihnen" se scrie cu majuscula, pentru ca este o forma de politete: Dumneavoastra.

Repetati propozitiile! Aveti grija la intonatie! Repetati propozitiile cu voce tare si clar! Aveti grija la pronuntarea corecta!

Guten Tag, Frau Schmidt!    > [gu:tan ta:k, Frau smit - Buna ziua, doamna Schmidt!

Wie geht es Ihnen? > [vi: es gEt i:nan] - Ce mai faceti?

Guten Morgen!    > [gu:tan mo:rgan] - Buna dimineata!

Guten Abend! > [gu:tan a:bant - Buna seara!

Wie geht es Dir? > [vi: es gEt di:^r] - Ce mai faci?

Danke, Gut. Und Ihnen? > [danka, gu:t unt i:nan - Bine, multumesc. Si Dumneavoastra?

Danke, sehr Gut! > [danka ze^r gu:t] - Foarte bine, multumesc!

Guten Abend. Fräulein Rohde! > [gu:tan a:bant froilain ro:da] - Buna seara donmisoara Rohde!

Guten Tag Herr Rohde! > [gu:tan ta:k her ro:da] - Buna ziua domnule Rohde!

Cuvintele cunoscute le legam acuma cu conjunctia "und" -"si". Sa pronuntam cu voce tare.

Der Herr und die Frau.    > [de^r Her unt di: Frau] - domnul si doamna

Die Frau und das Fräulein. > [di: Frau unt das froilain] - doamna si domnisoara

Der Tag und der Abend. > [de^r ta:k unt de^r a:bant - ziua si seara

Der Morgen und der Abend. > [de^r mo:rgan unt de^r a:bant] - dimineata si seara

Gut und sehr Gut. > [gu:t unt ze^r gu:t] - bine si foarte bine

Herr Rohde und frau Schmidt.    > [her ro:da und frau Schmidt] - domnul Rohde si doamna Schmidt

Herr und Fräulein Rohde.    > [her unt froilain ro:da] - domnul si domnisoara Rohde

Herr und Frau Schmidt. > [her unt frau Schmidt] - domnul si doamna Schmidt

Danke ihnen und dir. > [danka i:nan unt di:^r] - Va multumesc Dumneavoastra si tie.

Sa folosim cele invatate! Spuneti cu voce tare textul corespunzator in limba germana! Daca gresiti, corectati-va!

A, domnul Rohde! > Ach, Herr Rohde! > [aH Her ro:da

Ce mai faceti? > Wie geht es ihnen? > [vi: gEt es i:nan]

Multumesc, bine. > Danke, Gut. > [danka gu:t]

Si tu ce mai faci? > Und wie geht es Dir? > [unt vi: gEt es di:^r

Foarte bine. > Sehr Gut! > [ze^r gu:t

Ziua si seara. > Der Tag und Der Abend. > [de^r ta:k unt de^r a:bant

Doamna Schmidt si > Frau Schmid Und > [frau Schmidt unt froilain

domnisoara Rohde. Fräulein Rohde. ro:da

Domnul si doma > Herr und Frau > [Her unt Frau Schmidt]

Schmidt. Schmidt.

Buna seara! > Guten Abend! > [gu:tan a:bant

La sfarsitul lectiei sa recapitulam pronuntia catorva cuvinete. Cititi cu voice tare si accentuati!

[a:] Tag, Abend,

[o:] Morgen, Rohde,

[i:] wie, ihnen, dir.

Lectia 1. - Partea a Doua

Ich heiβe > [iH haisa] - ma numesc

In cuvantul "ich" [iH] consoana "h" se pronunta tare, ca in cuvantul romanesc "haina".

In cuvantul "hei e" intalnim o litera noua " " asa numitul "estet".

Pronuntarea lui corespunde cu pronuntarea consoanei romanesti "s", din suvantul "sunt" [haisa].

Ich verstehe > [iH ferstEa] - inteleg

Consoana "h"-ul dintre cele doua vocale nu se pronunta, litera "v" la inceputul cuvantului se pronunta "f" [iH ferstEa].

Ich heiβe Kurz >[iH haisa Kurt ] - ma numesc Kurz.

Consoana "z", numita in limba germana "tet" se npronunta "t"; Kurz [Kurt].

Repetati propozitiile invatate! Pronuntatile cu voce tare si clar!

Inteleg. > Ich verstehe > [iH ferstEa]

Ma numesc Kurz. > Ich heiβe Kurz > [iH haisa Kurt ]

Intelg doamna Schmidt. > Ich verstehe, Frau Schmidt > [iH ferstEa Frau smit]

Urmeaza cuvintele noi ale lectiei. Pronuntati cu voce tare si clar cuvintele:

Heiβe > [haisa] > a se numi

Ich > [iH] > eu

Ja > [ia] > da

Mich > [miH] > pe mine

Nein > [nain] > nu

Nicht > [niHt] > nu

Sie > [zi:] > dumneavoastra

sie > [zi:] > ea, ei, ele

verstehen > [ferstEa] > a inteleg

Acuma sa recapitulam cuvintele lectiei de astazi in alta ordine. Aveti grija la pronuntie!

Ich > [iH] > eu

Mich > [miH] > pe mine

sie > [zi:] > ea, ei, ele

nicht > [niHt] > nu

Sie > [zi:] > dvs.

Heiβe > [haisa] > a se numi

Verstehen > [ferstEa] > a intelege

Ja > [ia] > da

Nein > [nain] > nu

Formati propozitii cu verbul "heiβe" - a se numi! Atentie la pronuntarea verbului "heiβe" si a pronumelul "ich".

Ich heiβe Schmidt. > [iH haisa smit] - ma numesc Schmidt

Ich heiβe Eva Schmidt. > [iH haisa Efa smit] - ma numesc Eva Schmidt

Sie heiβen Rohde. > [zi: haisa ro:da] - va numiti Rohde.

Sie heiβen Max Rohde. > [zi: haisa maks ro:da] - va numiti Max Rohde.

Wie heiβen Sie? > [vi: haisa zi:] - cum va numiti?

Rudy?    > [ru:dy] - Rudy?

Nein, ich heiβe nicht Rudy. > [nain iH haisa niHt ru:dy] - nu, nu ma numesc Rudy.

Ich heiβe Rohde. > [iH haisa ro:da] - ma numesc Rohde.

Explicatie:

In propozitia afirmativa verbul sta intotdeauna pe locul al doilea. Subiectul poate stat ata inaintea verbullui conjugat cat si in urma lui. Ordinea: subiect - verb conjugat se numeste ordine directa, de exemplu:

Ich heiβe Max Rohde - ma numesc Max Rohde.

1 2 3

Daca pe primul loc in propozitie este o alta parte de propozitie decat subiectul, vorbim de ordine inverse, de ex:

Max Rohde heiβe Ich - Max Rohde ma numesc.

1 2 3

Cititi cu voce tare in limba germana. Daca gresiti, corectati-va:

Cum va numiti? - Wie heiβen Sie? > [vi: haisa zi:

Ma numesc Max Rohde. - Ich heiβe Max Rohde. > [iH haisa maks ro:da]

Va numiti Rudy? - Wie heiβen Rudy? > [haisan zi: ru:dy ru:dy]

Nu, nu ma numesc Rudy. - Ich heiβe nicht Rudy. > [iH haisa niHt ru:dy]

Va numiti Eva? - Sie heiβen Eva? > [zi: haisa Efa]

Va numiti Schmidt? - Heiβen Sie Schmidt? > [haisan zi: smit]

Cititi propozitiile urmatoare cu verbul "verstehen" - a intelege. Urmariti pronuntia germana:

Ich verstehe Sie. > [iH ferstEa zi:] - va inteleg.

Ich verstehe Sie Sehr gut. > [iH ferstEa zi: ze^r gu:t - va inteleg foarte bine.

Ich verstehe Frau Schmidt nicht. > [iH ferstEa frau smit niHt] - N-o inteleg pe doamna Schmidt.

Sie verstehen mich. > [zi: ferstEan miH] - ma intelegeti.

Sie verstehen mich auch. > [zi: ferstEan miH auH] - si dumneavoastra ma intelegeti.

Verstehen Sie mich? > [ferstEan zi: miH] - ma intelegeti?

Verstehen Sie Fräulein Rohde? > [ferstEan zi: froilain ro:da] - o intelegeti pe domnisoara Rohde?

Nein, ich verstehe Sie nicht. > [nain iH ferstEa zi: niHt] - nu, nu va inteleg.

Und ich verstehe Sie gut. > [unt iH ferstEa zi: gu:t] - si eu va inteleg.

Verstehen Sie Eva? > [ferstEan zi: Efa] - o intelegeti pe Eva?

Ja, ich verstehe sie. > [ia iH ferstEa zi:] - da o inteleg.

Wie verstehen Sie mich? > [vi: ferstEan zi: miH] - cum ma intelegeti?

Ich verstehe Sie sehr gut. > [iH ferstEa zi: ze^r gu:t - va inteleg foarte bine.

Formati cateva propozitii! Atentie la ordinea corecta a cuvintelor! Spuneti cu voce tare in limba germana:

Ma intelegeti? > Wie verstehen Sie mich? > [vi ferstEan zi: miH

Da, va inteleg bine. > Ja, ich verstehe Sie gut. > [ia iH ferstEa zi: gu:t]

Nu va inteleg. > Ich verstehe Sie nicht. > [iH ferstEa zi: niHt]

Cum ma intelegeti? > Wie verstehen Sie mich?. > [vi: ferstEa zi: miH]

Va inteleg foarte bine. > Ich verstehe Sie sehr gut. > [iH ferstEa zi: ze^r gu:t

Nu ma intelegeti? > Verstehen Sie mich nicht? > [ferstEan zi: miH niHt]

Negatia "nein"[ nain] -nu - opusul lui "ja" -da - neaga toata propozitia si sta la inceputul acesteia. Negatia "nicht" [niHt] neaga numai o parte din propozitie si sta dupa verb, de ex:

Ich verstehe Sie nicht. - nu va inteleg

Ich heiβe nicht Rudy. - nu ma numesc Rudy.

Pronumele personal "Sie" [zi:] - Dumneavoastra scris cu majuscula este o foarma de politete. Cu acest pronume verbul se conjunga la persoana a 3-a la plural. Pronumele "Sie" se refera la o singura persoana sau la mai multe, ca in limba romana ca de ex;

Wie heiβen Sie? > [vi haisa zi:] - cum va numiti?

Verstehen Sie mich? > [ferstEan zi: miH] - ma intelegeti?

Pentru a clarifica la cate persoane ne referim de obicei adaugam si numele persoanei, de ex:

Verstehen Sie mich, Herr Rohde? > [ferstEan zi: miH her ro:da] - ma intelegeti domnule Rhode?

Cititi cu voce tare propozitiile germane apoi, traduceti-le in limba romana.

Ich verstehe Sie gut. - va inteleg bine.

Sie verstehen mich sehr gut. - ma intelegeti, foarte bine.

Ich verstehe sie nicht, Frau Schmidt. - nu va inteleg doamna Schmid.

Ich heiβe nicht Eva. - nu ma numesc Eva

Sie verstehen Frau Schmid gut. - o intelegeti bine pe doamna Schmidt.

Wie heiβe sie, Herr..? - cum va numiti, domnule..?

Ich heiβe Max Rohde. -ma numesc Max Rohde.

Heiβen Sie Rudy? - va numiiti Rudy?

Wie verstehen sie Frau Schmidt? - cum o intelegeti pe doamna Schmidt?

Verstehen Sie mich nicht? - nu ma intelegeti?

Nein, ich verstehen Sie nicht. - nu, nu va inteleg.

Repetati cateva propoziti inca o data! Aveti

grija la accent! Cititi cu voce tare si clar.

Ich verstehe Sie sehr gut. > [iH ferstEa zi: ze^r gu:t

Wie heiβen Sie? > [vi: haisa zi:]

Verstehen Sie Fräulein Rohde? > [ferstEan zi: froilain ro:da]

Heiβen Sie Kurz? > [haisan zi: Kurt ]

Wie verstehen Sie mich?. > [vi: ferstEa zi: miH]

Ich Verstehen Sie nicht? > [iH ferstEan zi: niHt

Cititi de mai multe ori urmatoarele propozitii! Acestea sunt deja cunoscute! Cititi-le cursive si clar:

Wie heiβen Sie? > [vi haisa zi:] - cum va nuiti?

Verstehen Sie mich? > [ferstEan zi: miH] - ma intelegeti?

Wie geht es ihnen? > [vi: gEt es i:nan] - ce mai faceti?

Es geht gut. > [es gEt gu:t - bine.

Heiβen Sie Kurz? > [haisan zi: Kurt ] - va numiti Kurz?

Wie verstehen Sie Eva? > [vi: ferstEan zi: Efa] - cum o intelegeti pe Eva?

Danke, sehr Gut! > [danka ze^r gu:t] - multumesc, foarte bine!

Guten Abend, Frau Schmidt! > [gu:tan a:bant, Frau smit] - buna seara doamna Schmidt!

Guten Tag Herr Rohde! > [gu:tan ta:k her ro:da] - buna ziua domnule Rohde!

Guten Morgen, Fräulein Eva! > [gu:tan mo:rgan froilain Efa] - buna dimineata domnisoara Eva!

Exersati si in alta ordine aceste cuvinte! Pronuntati-le cu voce tare! Atentie la pronuntia corecta:

Ce mai faceti? Ce mai faci? > [vi: gEt es] > Wie geht es?

Nu inteleg > [iH ferstEa niHt] > Ich verstehe nicht

Si eu    > [unt auH] > ich auch

Multumesc > [danka] > danke

Tie > [di:^r] > dir

Nu ma numesc > [iH haisa niHt] > ich heiβe nicht

Va inteleg > [iH ferstEa zi:] > ich verstehe Sie

Va numiti? > [ haisa zi:] > heiβen sie?

Si pentru dumneavoastra > [unt i:nan] > und ihnen

O inteleg    > [iH ferstEa zi:] > ich verstehe Sie

Buna seara, domnule Rohde! > [gu:tan a:bant her ro:da] > guten abend, Herr Rohde!

Ah, domnisoara Rohde! > [aH froilain ro:da] > ach, Fräulein Rhode!

Foarte bine.    > [ze^r gu:t] > sehr gut.

In incheierea propozitiei de astazi repetati toate propozitiile! Cititi cu voce tare propozitiile in limba germana! Urmariti accentul corect:

Ma intelegeti?    > Verstehen Sie mich? > [ferstEan zi: miH]

Nu ma numesc Rudy. > Ich heiβe nicht Rudy > [iH haisa niHt ru:dy ]

Ce mai faceti?    > Wie geht es Ihnen? > [vi: es gEt i:nan

Multumesc foarte bine. > Danke, sehr Gut! > [danka ze^r gu:t

Nu va inteleg.    > Ich verstehe Sie nicht. > [iH ferstEa zi: niHt]

Cum va numiti? > Wie heiβen Sie? > [vi: haisa zi:]

Va inteleg bine. > Ich verstehe Sie gut. > [iH ferstEa zi: gu:t]

In cuvintele urmatoare se repeta aceleasi sunete.cititi cu voce tare:

[E] Eva, verstehen, geht;

[H] auch, ich, mich, nicht;

[a] danke, Morgen, Rohde;

[e] Herr, Abend, sehr;

Recapitulare

A.    Reguli gramaticale

In limba germana toate substantivele se scriu cu majuscula, de ex: der Abend, die Frau.

Articolul indica genul grammatical al substantivului. Fiecare substantive are articol. Articolul "der" indica genul masculine, "die" genul feminine, "das" genul neutru de ex: der Herr, die Frau, das Fräulein.

Substantivele se invata impreuna cu articolul: das Fräulein - domnisoara.

Forma de politete se exprima prin "Sie" - Dumneavoastra - si se scrie cu majuscula. Acest pronume se foloseste cu verbul la persoana a treia, plural. De exemplu: Wie heiβen Sie? - Cum va numiti?-, sau Verstehen Sie mich? - ma intelegeti?

Cuvantul "nicht" este o negatie si sta dupa verb, de ex:     Ich heiβe nicht Rudy. - nu ma numesc Rudy.

Cuvantul "nein" este tot o negatie (opusul lui "ja"), si neaga toata propozitia care se afla dupa ea, de ex: Nein, ich verstehe Sie nicht. - nu, nu va inteleg.

In propozitia afirmmativa, verbul se afla intotdeauna pe locul al doilea. Subiectul se afla de obicei pe primul loc /a/, saupe locul al treilea /b/, de exemplu: Ich verstehe Sie sehr gut. - va inteleg foarte bine 1 2 3 4 5 Sehr gut verstehe ich Sie. - va inteleg foarte bine 4 2 1 3

In propozitia interogativa folosim ordinea inversa, verbul sta in fata subiectului, de exemplu: Verstehen Sie mich? 2 1 3

Dupa cuvantul "Wie" avem ordine inversa, de ex:    Wie geht es Ihnen? 2 1 3

Forma conjugata a verbului se foloseste intotdeauna cu pronumele personal corespunzator. La persoana 1-a, singular, timpul present verbul primeste terminatia "e", si in fata lui folosim pronumele "ich": ich hei e. La persoana a 3-a, plural timpul present, verbul primeste terminatia "en" si in fata lui folosim pronumele "Sie' sau "sie" - dumneavoastra, ei, ele: Sie hei en - Ei/ele/ se numesc; Dumneavoastra va numiti.

In germana, ca si in limba romana prenumele sta in fata numelui de familie, de ex: Max Rohde sau Eva Schmidt.

B.    Pronuntia

1.12. Pronuntia limbii literare este influentata mai mult sau mai putin de diferite forme dialectale. Acestea sunt cu atat mai mult folosite cu cat ne apropiem mai mult de sudul Germaniei.multi germani folosesc in conversatiile libere forme dialectale. Cel care invata limba germana trebuie insa sa invete limba literara sin u cea dialectala, deoarece limba literara este cunoscuta pe intreg teritoriul german.

1.13. Accentul. In limba germana accentual sta pe prima silaba.verbul cu prefix il accentuam dupa modelul urmator: verstehen - [ferstEan]

1.14. Intensitatea accentului. In limba germana silaba accentuata slabeste intensitatea silabei neaccentuate, de ex: Rohde - [ro:da] Silaba accentuata o marcam cu litera groasa, de ex: [ferstEa].

1.15. Lungimea vocalei. Vocalele germane pot fi lungi sau scurte. Vacalele care se pronunta lung, le marcam cu punct dubla dupa vocala, in afara de vocala "e" care se pronunta lung si inchis o marcam cu majuscula "E", e ex: wie - [vi:], geht- [gEt].

ch"-ul aflat dupa "a","o","u" se pronunta adanc, din gat (de ex: Ahmed): ach, auch. Dupa "e", "i", "ch"-ul se pronunta ca in cuvantul "haina"

1.17. Consoana "r" de la sfarsitul cuvantul abia se pronunta, de ex.: [ze^r], [de^r

1.18. Diftongul "ei" se pronunta "[ai]" de ex.: Fräulein [froilain], nein [nain].

Tema pentru acasa

Rezolvati urmatoarele exercitii!

A.    Traduceti in limba romana.

Guten Abend, Frau Schmidt!

Wie geht es ihnen?

Verstehen Sie mich?

Geht es Dir gut?

Wie heiβen Sie?

B.    Traduceti in limba germana.

Nu va inteleg domnule Rohde!

Va numiti Eva?

Buna ziua Max. Ce mai faci?

Va inteleg bine.

Nu, nu ma numesc Rudy.

C.    Notati raspunsurile corecte!

Unde nu pronuntam vocala "e" la sfarsitul cuvantului?

a.      Ich heiβe

b.     Rohde

c.      Wie

d.     Fräulein

e.      Sehr gut

f.      Ich verstehe

Care propozitie este corecta?

a.      Ich heiβe auch Rohde.

b.     Ich heiβe Sie Kurz.

c.      Fräulein Rhode verstehen mich.

d.     Sie verstehen sie.

e.      Wie geht es Frau Schmidt.

Care propozitie este gresita?

a.      Sie verstehe ich nicht.

b.     Sie verstehen mich nichht.

c.      Sie nicht verstehen mich.

d.     Nicht Sie verstehen mich.

e.      Ich verstehe Sie nicht.

f.      Verstehen Sie mich nicht.

Lectia 2. - PARTEA INTAI

Sa incepem lectia cu cateva cuvintele noi. Repetati-le: