NOTIUNI DE FONETICÃ, ORTOGRAFIE SI ORTOEPIE FRANCEZÃ - SUNETE SI LITERE

NOTIUNI DE FONETICÃ , ORTOGRAFIE

SI ORTOEPIE FRANCEZÃ

SUNETE SI LITERE

Notiunile sumare de pronuntare a L.F., pe care le dam aici, vor servi ca norme de orientare generala, pronuntarea fiecarui cuvant in parte danduse la vocabularul lectiilor. S-a folosit peste tot transcrierea fonetica internationala care, pe langa literele alfabetului latin, utilizeaza si unele simb speciale. Acolo unde a fost posibil, s-au facut analogii cu sunetele L.R.

In comparatie cu L.R., in L.F. exista o mare deosebire intre ortografie si pronuntare. Corespondenta dintre sunete si litere prezinta numeroase dificultati .

Alfabetul F. se compune din 26 de litere :

A (a) J (ji) S (es)

B (be) K (ka) T (te)

C (ce) L (el) U (sunet inexistent in L.R.

D (de) M (em) intermediar intre i shi u R.)

E (e) N (en) V (ve)

F (ef) O (o) W (dubl ve)

G (je) P (pe) X (ics)

H (as) Q (ku) Y (igrec)

I (i) R (er) Z (zed)

Se obs ca alfabetul F. contine si unele litere inexistente in L.R. : q ,w , y;

Pt. a reda toate sunetele L.F., in afara de literele alfabetului F., si grupuri de vocale sau de consoane, precum si accente sau alte semne diacritice

Literele alfabetului F. reprezinta urm. sunete :

A poate fi :

Vocale

Inchis (anterior) (se transcrie cu a de tipar) :

Part [par] parte brave [brav] brav

Observatie : uneori sunetul a este redat in scris prin e : femme [fam] femeie.

Sau deschis (posterior) (se transcrie cu a cursiv) :

bas [ ba] jos pas [ pa] pas pale [pal] palid

E are mai multe valori fonetice:

E deschis ( se transcrie ε ):

-este marcat de un accent grav (`):

mére [mεr] mama

-este marcat de un accent grav [^]:

tête [tεt] cap

-este urmat de doua consoane:

terre [tεr] pamant

Observatie. E deschis se apropie de transcrierea transilvaneana a lui e.

E inchis (se transcrie prin e de tipar) se rosteste ca e R. in cuvinte ca general, meridian cand :

-este marcat de un accent ascutit [

Égal [egal] egal café[kafe] cafea

-se afla intr-o silaba finala si este urmat de o consoana (t, z, r):

Parler [parle] a vorbi.

E mut care:

a) nu se rosteste ,de obicei, la sf. cuvintelor :

père [pεr] tata patrie [patri] patrie

tablette [tablεt] tableta

Sau uneori in interiorul cuvintelor:

Apeler [aple] a chema petit[pti] mic

Observatie. -e mut final determina pronuntarea consoanei anterioare:

délicat[delika] delicat (masculine; -t nu se pronunta)

Dar délicate (delikat) delicata (feminin; t se pronunta)

b) se pronunta ca un sunet intermediar intre o si e. Pt. rostirea lui buzele se rontujesc ca pt o, iar limba are pozitia ca pt. pronuntarea sunetului e. Se transcrie printr-un e rasturnat [ә]:

le [lә] (art. hot.) regret [rәgrε] regret

I si Y se pronunta ca i R. si se transcriu prin i :

Vif [vif] viu syllabe [silab] silaba

O poate fi:

Deschis (se transcrie prin semnul ә), in general cand este urmat de doua consoane. Se rosteste cu buzele ceva mai indepartate decat la rostirea lui o R:

Mort [mәr] mort porte [pәrt] usa

Inchis -se pronunta ca o R si se transcrie prin o de tipar:

Rose [roz] roz

U are alta valoare decat in L.R. El reprezinta un sunet intermediar intre i si u. acest sunet se transcrie pintr-un y si se pronunta cu limba in pozitia in care il pronuntam pe i, buzele fiind in pozitia pe care o au la pronuntarea lui u R:

Gravure [gravyr] gravura lune [lyn] luna

In unele cuvinte u se pronunta o :

Album [albәm] album minimum [minimәm] minimum

Consoane

Consoanele b, d, f, k, l, m, n, p, r, z se pronunta la fel ca in R si se transcriu prin litera de tipar respectiva. ([m, n,] in afara de cazul in care urmand dupa o vocala formeaza o vacala nazala, [r] in pronuntarea pariziana se pronunta graseiat )

C se pronunta la fel ca in R. si se transcrie prin k inaintea unei consoane,a vocalelor a, o, u sau la sf. unui cuvant :

climat [klima] clima parc [park] parc

cap [kap] cap sec [sek] uscat

-se pronunta ca un s si se transcrie prin s inaintea vocalelor e, i, y :

Cinéma [sinema] cinema face [fas] fata

Bicyeclette [bisiklεt] bicicleta

-se pronunta tot ca un s cand este insotit de semnul numit sedila [,]

Garçon [garsō] baiat

G se pronunta la fel ca in R si se transcrie cu g inaintea unei consoane sau a vocalelor a, o, u:

Gris [gri] cenusiu gare [gar] gara

-se pronunta ca un j R (si se transcrie cu ) inaintea vocalelor e, i, y:

Gel [ εl] inghet agir [a ir] a actiona

Gymnastique [ imnastik] gimnastica

Q se pronunta ca un c R si se transcrie prin k. este urmat (cu rare exceptii) de vocala u (care, in general, nu se pronunta):

Quatre [katr] patru qui [ki] cine

S se pronunta ca un s R la inceputul unui cuvant, precum si atunci cand este urmat de o consoana sau de alt s:

Sac [sak] sac poste [pәst] posta

Essor [esәr] avant

-se pronunta ca z cand se afla intre doua vocale:

Base [baz] baza rose [roz] roz

T se pronunta, de obicei, ca un t R (se transcrie prin t Grupul ti insa urmat de o vocala se pronunta si:

Inertie [inεrsi] inertie

Fac exceptie unele cuvinte ca:

Amitié [amitje] prietenie garantie [garati] garantie

Precum si cuvintele in care grupul ti urmeaza dupa un s sau x:

Bastion [bastjō] bastion imixtion [imikstiō] imixtiune

W se pronunta, de obicei, ca v:

Wolfram [vәlfram] volfram

Uneori w poate reprezenta un sunet vocal

X se pronunta in general ca un x R si se trnscrie prin ks:

Sexe [sεks] sex boxe [bәks] box

-se pronunta uneori gz:

Exact [egzakt] exact

-se pronunta s la sf unor cuvinte :

Six [sis] sase dix [dis] zece

-se pronunta uneori z:

Deuxième [døjzεm] al doilea

Litera h nu reprezinta in limba franceza nici un sunet. Ea nu trebuie deci niciodata pronuntata.

Se disting doua feluri de h:

1. h mut, inaintea caruia se face eliziunea si care face legatura :

L'herbe [lεrb] iarba les hommes [le_z_әm] oamenii

2. h aspirat, inaintea caruia nu se poate face eliziunea si care nu permite legatura :

La halte [la_alt] oprirea les héros [le_ero] eroii

Grupuri de litere

Unele grupuri de litere au o pronuntare speciala. Prin eloe pot fi exprimate atat sunete care de obicei sant redate printr-o singura litera, cat si alte sunete, unele inexistente in L. R.

Grupuri de consoane

Grupul ph reda sunetul f:

philosophe [filәzәf] filozof phosphore [fәsfәr] fosfor

prin th este redat sunetul t:

athénée [atene] ateneu théorie [teәri] teorie

ch reda sunetul R s ; se transcrie prin simbolul [ƒ] :

cher [ƒεr] scump chat [ƒa] pisica

in unele cuvinte insa ch se pronunta k :

orchestre [әrkεstr] orchestra technique [t]