Numeralul

Clasificare:

Numerale cardinale

cardinale propriu-zise

colective

fractionare

multiplicative

distributive

adverbiale

Numerale ordinale

Valori morfologice:

substitut (traditional, val. substantivala): substituie un substantiv

adjectivala: determina un substantiv si se acorda cu acesta in gen, nr si caz

adverbiala: determina un verb, un adjectiv sau un adverb

NUMERALUL CARDINAL

Forme:

o      simple: unu, doi, trei, patru, cinci, sase, sapte, opt, noua, zece, suta, mie, milion etc.

o      compuse: unsprezece, doisprezece, o suta trei, patru sute de mii etc.

Valori morfologice:

o      valoare de susbstitut:

Doi intra.

Am intalnit trei dintre ei.

Categorii gramaticale:

Genul - numai la formele unu si doi si la compusele lor: o / un; doi / doua; doisprezece / douasprezece etc.

Numarul - un / unu si o / una sunt la singular, celelalte sunt forme de plural

Cazul - au flexiune dupa caz numai formele: un / unu; o / una; la celelalte numerale, cazurile genitiv si dativ se construiesc cu prepozitiile a, respectiv la:

Dorintele a doi dintre ei s-au implinit.

Le-a scris la trei dintre ei.

NUMERALUL COLECTIV

Forme:

2 - amandoi / amandoua // ambii / ambele

3 - tustrei / tustrele // catestrei // toti trei

4 - tuspatru // catesipatru // toti patru etc.

Valori morfologice

o      valoare de susbstitut: Amandoi au plecat.

o      valoare adjectivala: Ambii copii au avut pojar.

Categorii gramaticale au forme diferite dupa gen si dupa caz; dupa numar sunt invariabil al plural

NUMERALUL FRACTIONAR

Forme: un sfert, o jumatate, trei sferturi, o doime, o treime, o cincime, o zecime, o miime, cinci la suta, a zecea parte etc.

Valori morfologice:

o      valoare de substitut: Doua treimi dintre elevi au promovat.

o      valoare adverbiala: Au lucrat pe din doua.

Categorii gramaticale: gen (stabilit in functie de componenta substantivala a numeralului: sfert, jumatate etc.), numar (plural, avand in vedere felul in care se face acordul: O jumatate dintre ei au plecat.), caz realizat analitic, cu prepozitiile a si la.

NUMERALUL MULTIPLICATIV

Forme: indoit, intreit, inzecit, inmiit etc. si neologismele: dublu, triplu, cvadruplu, cvintuplu, sextuplu

Valori morfologice:

o      valoare adjectivala - Efortul lui a fost dublu.

o      valoare adverbiala - A muncit dublu.

Categorii gramaticale:

Avand comportamentul flexionar al adjectivelor cu patru forme, au gen, numar si caz

NUMERALUL DISTRIBUTIV

Forme: cate unu, cate doi, cate trei etc. si unu cate unu, trei cate trei etc.

Valori morfologice:

o      valoare de substitut - Cate doi intrau in clasa.

o      valoare adjectivala - Au venit cate trei copii.

o      valoare adverbiala - Mergeau cate doi.

Categorii gramaticale:

gen (numai la compusele cu unu si doi), numar (singular si plural), caz (flexiune analitica cu prepozitiile a si la)

NUMERALUL ADVERBIAL

Forme: o data, de doua ori, de o suta de ori, de cate trei ori, bis (nr. 12 bis)

Valori morfologice: numai valoare adverbiala

Categorii gramaticale: numeralul adverbial este invariabil

NUMERALUL ORDINAL

Forme:

o      simple: intai / intaiul / intaia / intaii / intaiile // primul / prima / primii / primele

o      compuse: dintai, al doilea, al treilea, al treizeci si doilea etc

Valori morfologice:

o      valoare de substitut - Au venit primii dintre invitati.

o      valoare adjectivala - Primii invitati au sosit.

o      valoare adverbiala - Intai mergem la scoala, apoi la teatru.

Categorii gramaticale: gen, numar, caz; se declina cu articol hotarat: primul, prima, primele, primii sau cu articol demonstrativ: cel dintai, cea de-a doua, cel de-al optulea etc.

Functii sintactice ale numeralului:

o      cu valoare de substitut -

Nominativ

v      subiect:     Au venit cei trei.

v      nume predicativ: Prietena mea este a doua din rand.

v      apozitie: Copilul tau este exceptional, adica primul dintre ei.

Acuzativ

v      atribut:     Acesta este un joc de trei.

v      nume predicativ: Masa rezervata este pentru patru.

v      apozitie: Cina era pentru prietenii tai, adica pentru cei doi.

v      complement direct: L-am vazut pe al patrulea din grup.

v      complement prep.: Se bizuie pe o jumatate dintre ei.

v      complement de agent: Problemele au fost rezolvate doar de un sfert din elevi.

v      circumstantial de loc: Ne indreptam spre cei trei.

v      circumstantial de timp: Vom ajunge pe la doua.

v      circumstantial de mod: Se comporta ca al doilea care a intrat azi.

v      circumstantial de cauza: Va fi pedepsit si el pentru cei patru.

v      circumstantial de scop: Lucreaza pentru cele doua.

Genitiv

v      atribut genitival:    Dorinta amandurora era sa plece in excursie.

v      nume predicativ: Dorinta era a amandurora.

v      apozitie:    Dorinta era a fetelor, a amandurora.

Genitiv cu prepozitie

v      atribut prepozitional: Discutia asupra celor doi a fost amanata.

v      nume predicativ: Discutia a fost asupra celor doi.

v      complement prep.: Au luptat impotriva a tustrei.

v      circumstantial de loc: Mergeau in urma celor doi.

v      circumstantial de timp: Au ajuns inaintea a doua treimi dintre concurenti.

v      circumstantial de cauza: Din cauza celui de-al doilea am pierdut concursul.

v      circumstantial de scop: Lucreaza temeinic in vederea celei de-a doua dintre probe.

Dativ

v      atribut:     Trimiterea de invitatii celor doi i-a multumit pe parinti.

v      complement indirect: I-au telefonat primului dintre clienti.

Dativ cu prepozitie

v      circumstantial de mod: Au lucrat conform celei de-a doua dintre teoreme.

cu valoare adjectivala

v      atribut adjectival: Au aparut cate doua scaune in fiecare colt.

cu valoare adverbiala

v      circumstantial de mod: Au lucrat pe jumatate.

v      circumstantial de timp: Au trecut intai pe la noi.

Ce numerale cardinale functioneaza exclusiv cu valoare substantivala?

Ce f. sint. poate indeplini numeralul cu valoare substantivala? Exemplificati

Ce functii sintactice poate indeplini numeralul cu valoare adjectivala? Dati exemple.

Formulati enunturi in care o doime si o treime sunt numerale cu valoare substantivala, respectiv substantive

Alegeti un numar si construiti enunturi cu numeralul corespunzator acelui numar in toate ipostazele posibile (toate variantele numeralului cardinal si ordinal)

Dati zece exemple de expresii care sa contina numerale (consultati Dictionarul explicativ al limbii romane sau un dictionar de expresii si locutiuni romanesti)

Analizati morfologic si sintactic cuvintele subliniate din enunturile:

a.        A castigat de trei ori pe-atat.

b.        Cei trei copii vor ajunge in acelasi timp la Bucuresti.

c.        Dorinta a doi dintre ei era sa te intalneasca azi.

d.        Vinovati erau amandoi.

e.        Abia a treia oara a raspuns corect.

f.         Au impartit totul pe din doua.

g.        Am ajuns deja la etajul doi.

h.        Doua sute de elevi erau acolo.

i.         Ion era barbatul ei de-al doilea.

j.         A primit un milion sapte sute saizeci si cinci de mii de lei.

Construiti cate un exemplu pentru cerintele de mai jos:

a.        complement indirect - numeral colectiv in D

b.       atribut numeral - numeral cardinal cu valoare substantivala in G prepozitional

c.        complement direct - numeral ordinal

d.       nume predicativ - numeral distributiv

e.        circumstantial de scop - numeral ordinal

f.        apozitie - numeral

g.       circumstantial de loc - numeral colectiv

Construiti propozitii in care numeralul sa fie regent pentru atribute exprimate prin:

a.        substantiv

b.       pronume

c.        adverb