1. Particularitati morfologice

1.1. Clasificare

personal

de politete

reflexiv

posesiv

de intarire

nehotarat

demonstrativ

relativ

interogativ

negativ

1.2.Categorii gramaticale: numarul, cazul, persoana, genul.

Observatie! Unele forme pronominale nu au toate aceste categorii gramaticale

A. PRONUMELE PERSONAL

Categorii gramaticale genul, numarul, cazul si persoana.

doua serii de forme la Ac si D: accentuate si neaccentuate.

Formele pronumelui personal:

SINGULAR

PLURAL

Observatie! Alaturi de formele pronominale din tabel , functioneaza si pronumele dansul, pronume personal de persoana a III-a, avand flexiune cazuala si dupa gen: dansa, dansei, dansul, dansului, dansele, danselor, dansii, dansilor

Atentie ! Pronumele personal nu are forme pentru genitiv la persoanele I si a II-a, iar forme neaccentuate exista numai la cazurile acuzativ si dativ.

Situatii speciale:

Dativul posesiv

o      adnominal (in vecinatatea unui nume): haina-mi, mainile-i

o      adverbal (in vecinatatea unui verb): mi-am vandut masina

Dativul etic Pe unde mi-ai umblat ?

Dativul neutru: Da-i bice! Zi-i una mai vesela!

Acuzativ neutru: A luat-o la fuga.

Observatii!

Pronumele personal in dativul posesiv, indiferent de pozitia adnominala sau adverbala, indeplineste functia sintactica de atribut pronominal.

Pronumele personal in dativul etic nu are functie sintactica.

Pronumele personal cu valoare neutra nu are functie sintactica, el intra in componenta unor expresii sau locutiuni.

Functii sintactice ale pronumelui personal

Pronumele personal in calitate de substitut al numelui, indeplineste aproape toate functiile sintactice ale substantivului.

B. PRONUMELE PERSONAL DE POLITETE

Formele pronumelui de politete

+Maria-sa, Maiestatea-sa, Excelenta-sa

dumneavoastra

dumneata , dumneaei , dumnealui , dumnealor

- mata , matalica , talica , matale

Functiile sintactice ale pronumelui de politete

Pronumele de politete poate indeplini aceleasi functii sintactice ca pronumele personal.

C. PRONUMELE REFLEXIV

Formele pronumelui reflexiv

Pentru celelalte persoane, se folosesc formele pronumelui personal, acesta suferind o schimbare a valorii gramaticale (o conversiune la clasa pronumelui reflexiv).

Atentie! Pronumele personal la persoanele I si a II-a devine reflexiv numai cand insoteste un verb la diateza reflexiva, adica atunci cand are rol de morfem (marca a diatezei reflexive). In situatiile in care are functie sintactica de complement direct sau de complement indirect, daca nu coincide in persoana cu verbul, functioneaza ca pronume personal, ca substitut al unui nume.

Comparati:

El se teme de serpi. (marca a diatezei) El se vede in oglinda. (c. direct, pron. reflexiv)

Eu ma tem de serpi. (marca a diatezei)    Eu ma vad in oglinda. (c. direct, pron. reflexiv)

Eu te vad in oglinda c. direct, pron. personal)

Functii sintactice ale pronumelui reflexiv

Acuzativ

v      complement direct El se compara mereu cu voi.

v      complement prepozitional    Se bizuie mereu pe sine.

v      atribut pronominal prepozitional Lauda de sine nu miroase a bine.

v      nume predicativ Hainele sunt pentru sine.

v      apozitie    Cartea e pentru copii, adica pentru sine.

v      circumstantial de scop Lupta pentru sine.

v      circumstantial de mod Totul a decurs de la sine.

v      circumstantial de loc Avea in sine o mare neliniste.

Dativ

v      complement indirect Si-au cumparat fructe.

v      atribut pronominal (D posesiv) Si-a pierdut palaria.

Atentie! Verificati valoarea reflexivului prin dublarea cu o forma accentuata, cu un pronume posesiv, sau prin inlocuirea cu un pronume personal in acelasi caz:

El se compara pe sine cu voi. complement direct

Si-au cumparat sie fructe.    complement indirect

Si-a pierdut palaria sa.    atribut pronominal (dativ posesiv)

El se teme *pe sine.    morfem al diatezei reflexive

El se bizuie pe sine. morfem al diatezei reflexive

Atentie! Desi, aparent, este dublat de un pronume reflexiv la forma accentuata, pronumele reflexiv accentuat pe sine are functia de complement indirect, iar forma neaccentuata se este morfem al diatezei; substitutia cu un pronume personal pune in evidenta deosebirea dintre cele doua pronume reflexive: ma bizui pe mine / pe tine / pe el, dar nu *il bizui pe el / *o bizui pe ea.

D. PRONUMELE POSESIV

Categorii gramaticale: persoana , numar (al posesorilor si al obiectelor posedate), gen, caz (frecvente sunt formele de N-Ac, cele de G-D folosindu-se doar pentru mai multi posesori: alor mei, alor tai, alor sai, alor nostri , alor vostri).

Formele pronumelui posesiv

N-Ac

Observatie! Pentru pozitiile defective ale pronumelui posesiv, se folosesc formele pronumelui personal (al lor, ale lor), fara ca acestea sa sufere o conversiune la clasa posesivelor; ele raman forme ale pronumelui personal in genitiv, putandu-se folosi chiar la singular, in paralel cu formele a sa, ai sai etc.

Comparati:

Caii sunt ai sai. pronume posesiv in nominativ, nume predicativ

Caii sunt ai lui. pronume personal in genitiv, nume predicativ

Caii sunt ai lor. pronume personal in genitiv, nume predicativ

Functii sintactice ale pronumelui posesiv

Nominativ

v      subiect     Ai mei ma asteapta la aeroport.

v      nume predicativ Bagajele acestea sunt ale mele.

v      apozitie    Vor veni si ei, ai tai?

Acuzativ

v      complement direct I-am vazut pe ai sai.

v      complement prepozitional    Se teme de ai vostri.

v      complement de agent Pachetul e trimis de ai tai.

v      circumstantial de loc Mergem la ai sai.

v      circumstantial de scop A luptat mult pentru ai sai.

v      nume predicativ Florile sunt de la ai tai.

v      atribut pronominal Florile de la ai tai sunt minunate.

v      apozitie    Am plecat cu ei, cu ai tai.

Genitiv

v      atribut pronominal Casa alor tai este spatioasa.

v      nume predicativ Casa este a alor tai.

Genitiv cu prepozitie

v      complement prep.    S-au napustit asupra alor sai.

v      circumstantial de loc S-au oprit in fata alor tai.

v      circumstantial de timp Am ajuns inaintea alor nostri.

v      circumstantial de cauza N-au venit din pricina alor tai.

Dativ

v      complement indirect Le-am trimis alor tai o felicitare.

Dativ cu prepozitie

v      atribut pronominal prepozitional Reusita gratie alor sai e evidenta.

E. ADJECTIVUL PRONOMINAL POSESIV

Formele adjectivului posesiv si pozitia lui fata de substantiv:

a)                     dupa substantiv

sg. masc. - copilul meu / tau / sau / nostru / vostru;

sg. fem. - fiica mea / ta / sa / noastra / voastra;

sg. neutru - caietul meu / tau / sau / nostru / vostru.

pl. masc. - copiii mei / tai / sai / nostri / vostri;

pl. fem. - fiicele mele / tale / sale / noastre / voastre;

pl. neutru - caietele mele / tale / sale / noastre / voastre

b)                    inaintea substantivului:

sg. masc. - al meu / al tau / al sau / al nostru / al vostru fiu;

sg. fem. - a mea /a ta / a sa / a noastra / a voastra fiica;

sg. neutru - al meu / al tau / al sau / al nostru / al vostru proiect.

pl. masc. - ai mei / ai tai / ai sai / ai nostri / ai vostri fii;

pl. fem. - ale mele / ale tale / ale sale / ale noastre / ale voastre fiice;

pl. neutru - ale mele / ale tale / ale sale / ale noastre / ale voastre proiecte

Observatie! Adjectivul posesiv poate fi insotit de articol si in pozitie post-substantivala, daca substantivul respectiv mai are un determinant: fiecare prieten al meu / acesti oaspeti ai sai etc.

Functia sintactica a adjectivului posesiv, indiferent de cazul regentului:

v      atribut adjectival Ieri i-a telefonat prietenei sale. / A vorbit cu prietena sa.

Atentie! Este corect: un prieten de-ai mei / o prietena de-ale mele / unui coleg de-ai vostri! Prepozitia de inseamna dintre, asadar este nerecomandabil: un prieten de-al meu, adica *un prieten dintre al meu.

F. PRONUMELE / ADJECTIVUL DE INTARIRE

Formele adjectivului de intarire

Observatie! Adjectivului de intarire se acorda cu numele determinat, asadar la feminin prezinta forme diferite de cele de mai sus, pentru cazul D: insemi, inseti, insesi

Functii sintactice ale adjectivului de intarire:

v      atribut adjectival: Invatand, ne-am facut un bine noua insine.

Observatie! In stadiile mai vechi ale limbii romane, se folosea si pronumele de intarire, de obicei la persoana I, cu functie de subiect: Am vazut insine despre ce vorbeati.

G. PRONUMELE INTEROGATIV

Categorii gramaticale: genul, numarul si cazul

Formele pronumelui interogativ

care, cine, ce, cat / cata / cati / cate, al catelea / a cata

CARE

CE

este invariabil dupa gen, numar si caz

CINE

are numai flexiune cazuala:

CAT

Functiile sintactice ale pronumelui interogativ

in Nominativ

v      subiect:     Cine vine? / Ce se aude?

v      nume predicativ: Cine este el? / Ce a devenit Ion? Cate sunt ele?

in Acuzativ

v      complement direct: Pe cine ai chemat? / Pe care il cunosti?

v      complement prep.:    Despre care ai citit? / La cat lasi merele?

v      complement de agent: De cine a fost spart geamul?

v      nume predicativ: Cu ce era prajitura?

v      c. circumstantial de loc: Spre cine te duci? / Langa care te-ai asezat?

v      c. circumstantial de timp: Dupa cine intri? / La cat incepi cursurile?

v      c. circumstantial de mod: Decat cine esti mai mare?

v      c. circumstantial de cauza: Pentru cine ai fost pedepsit? / Pentru ce plangi?

v      c. circumstantial de scop: Pentru ce te pregatesti?

in Genitiv:

v      atribut pronominal genitival: Al cui copil te-a cautat?

v      nume predicativ: Al careia dintre ele este caietul?

in Genitiv cu prepozitie:

v      nume predicativ: Impotriva caruia a fost atacul?

v      complement prep.:    Contra cui s-a revoltat?

v      c. circumstantial de loc: Inaintea cui ai stat? / In fata caruia te-ai asezat?

v      c. circumstantial de timp: In urma cui intri? / Inaintea cator ai ajuns?

v      c. circumstantial de cauza: Din cauza cui ai fost pedepsit?

v      c. circumstantial de scop: In vederea a ce te pregatesti?

in Dativ

v      complement indirect: Cui i-ai telefonat ieri? / Catora le-ai lasat mesaje?

in Dativ cu prepozitie

v      c. circumstantial de mod: Conform caruia dintre planuri au actionat?

H. ADJECTIVUL PRONOMINAL INTEROGATIV

Cand determina un nume, pronumele interogativ devine adjectiv si se acorda cu numele determinat

Observatie! Interogativul cine nu devine niciodata adjectiv

Functia sintactica a adjectivului interogativ:

v      atribut adjectival: Ce cantece cunosti? / Pe care copil il vei invita?

I. PRONUMELE RELATIV

Observatie! pronumele relativ leaga propozitii subordonate de regentele lor, avand in subordonata statutul unor substitute (inlocuiesc substantive); in cazul in care subordonata este o atributiva, pronumele relativ inlocuieste substantivul, pronumele sau numeralul din regenta: Cei doi pe care i-am intalnit . / Omul cu care a vorbit . / Casa sub acoperisul careia a crescut .

Cand subordonata are alta functie, relativul este dublu substitut: al unui nume din regenta si al unui nume din subordonata: Nu stiu pe cine voi chema la noi. (Nu stiu persoana / Voi chema o persoana) sau: Am aflat ce a cautat. (Am aflat faptul / A cautat faptul)

Formele pronumelui relativ:

care, cine, ce, cat, ceea ce (pronume relativ compus)

Observatie! Desi in unele manuale scolare apar formele: cel ce, (cea ce), cei ce, cele ce, prezentate ca forme compuse ale relativului, consideram ca respectarea adevarului stiintific este mai presus decat orice ratiune si recomandam tratarea lor ca unitati analizabile. Sa se compare:

cel ce intra / cel care intra / cel de acolo

cea ce intra / cea care intra / cea de acolo dar: ceea ce ti-am spus / *ceea care ti-am spus / cei ce vorbesc / cei care vorbesc / cei din banca

Este lesne de remarcat ca toate formele, cu exceptia lui ceea ce, sunt analizabile, admitand disocierea si substitutia cu un alt component

Formele flexionare ale pronumelui relativ sunt identice cu cele ale pronumelui interogativ, deosebite sunt doar intrebuintarile in context

Functii sintactice ale pronumelui relativ:

in Nominativ

v      subiect:     Ma intreb cine vine. / Nu stiu ce se aude.

v      nume predicativ: Nu stiu cine este el. / As vrea sa stiu cate sunt ele.

in Acuzativ

v      complement direct: Am aflat pe cine ai chemat / pe care il cunosti.

v      complement indirect: Spune-mi despre care ai citit.

v      complement de agent: Nimeni nu spune de cine a fost adus motanul.

v      nume predicativ: Mi-a spus cu ce era prajitura.

v      c. circumstantial de loc: Priveste spre cine te duci / langa care te-ai asezat!

v      c. circumstantial de timp: Afla dupa cine intri / la cat incepi cursurile!

v      c. circumstantial de mod: Nu stiu decat cine esti mai mare.

v      c. circumstantial de cauza: Ma intreb pentru ce plangi.

v      c. circumstantial de scop: Te-a intrebat pentru ce te pregatesti.

in Genitiv:

v      atribut pronominal genitival: Nu stiu al cui copil te-a cautat.

v      nume predicativ: Au aflat al careia dintre ele este caietul.

in Genitiv cu prepozitie:

v      nume predicativ: Orasul impotriva caruia a fost atacul era distrus.

v      complement prep.:    Nu spune contra cui s-a revoltat.

v      c. circumstantial de loc: Baiatul in fata caruia te-ai asezat e fratele meu.

v      c. circumstantial de timp: Fii atent in urma cui intri!

v      c. circumstantial de cauza: Te-a intrebat din cauza cui ai fost pedepsit?

v      c. circumstantial de scop: N-a aflat in vederea a ce te pregatesti

in Dativ

v      complement indirect: Am aflat cui i-ai telefonat ieri.

in Dativ cu prepozitie

v      c. circumstantial de mod: Planul conform caruia au actionat s-a dovedit bun.

J. ADJECTIVUL PRONOMINAL RELATIV

Observatie! Relativele cine si ceea ce nu devin niciodata adjective pronominale

Functia sintactica a adjectivelor relative:

v      atribut adjectival:    Nu stiu care fetita este sora ta

Observatie! Relativul ce poate fi folosit si cu valoare adverbiala: Ce frumos ninge!

K. PRONUMELE DEMONSTRATIV

Clasificare:

Pronume demonstrativ

o                      de apropiere acesta, aceasta, acestia, acestea, (asta, asta, astia, astea - forme populare)

o                      de departare acela, aceea, aceia, acelea / cel, cea, cei, cele, (ala, aia, aia, alea - forme populare)

o                      de identitate: acelasi, aceeasi, aceiasi, aceleasi

o                      de diferentiere:

• de apropiere: cestalalt, ceastalalta, cestilalti, cestelalte, (astalalt, astalalta, astilalti, astelalte - forme populare)
• de departare: celalalt, cealalta, ceilalti, celelalte, (alalalt, ailalta, ailalti, alelalte - forme populare)

Categorii gramaticale: gen, numar, caz

Functii sintactice ale pronumelui demonstrativ:

Nominativ

v      subiect:    Acesta vine de obicei pe la noi.

v      nume predicativ: El este acela cu care ai vorbit?

v      apozitie:    Maine vine Ion, acela despre care ti-am vorbit.

Acuzativ

v      atribut pronominal: Florile pentru ceilalti sunt la tine?

v      apozitie:    Vei scrie cu creionul, cu acesta, foarte ordonat.

v      complement direct: O cunosc doar pe cealalta.

v      complement indirect: I-a telefonat si celuilalt.

v      complement de agent: Pachetul a fost trimis de acestia.

v      circumstantial de loc: Am fost in vizita la ceilalti.

v      circumstantial de timp: Au ajuns dupa aceasta.

v      circumstantial de mod: Au procedat ca si ceilalti.

v      circumstantial de cauza: Pentru acestia au fost pedepsiti toti.

v      circumstantial de scop: Se straduieste pentru cealalta.

Genitiv

v      nume predicativ:    Scrisorile sunt ale acestora.

v      atribut pronominal: Scrisorile acestora n-au ajuns la timp.

Genitiv cu prepozitie

v      nume predicativ: Toate datele sunt impotriva celuilalt.

v      atribut pronominal: Zvonurile impotriva acestuia nu s-au confirmat.

v      complement prep.:    S-au napustit asupra celorlalti.

v      circumstantial de loc: Se vor aseza in fata acesteia.

v      circumstantial de timp: Am plecat inaintea celuilalt.

v      circumstantial de cauza: N-am reusit din cauza aceluiasi.

v      circumstantial de scop: Vom actiona in vederea aceleia dintre propuneri care se va dovedi mai utila.

Dativ

v      complement indirect: I-au scris aceluiasi caruia i-ai scris si tu.

Dativ cu prepozitie

v      atribut pronominal: Suntem de acord ca este o reusita datorita celuilalt.

L. ADJECTIVUL PRONOMINAL DEMONSTRATIV

pozitia fata de substantiv:

o inaintea substantivului: acest elev / acesti tineri / celalalt copil

o dupa substantiv: elevul acesta / tinerii acestia / copilul celalalt

Observatie! Demonstrativul de identitate are topica fixa: numai inaintea substantivului: acelasi copil.

Observatie! Formele populare ale adjectivului demonstrativ sunt diferite de cele ale pronumelui:

o adjectiv demonstrativ de apropiere: ast (copil), asta (muiere), asti (copii), aste (fete)

o adjectiv demonstrativ de departare: al (copil), a (muiere), ai (copii), ale (fete)

Functia sintactica a adjectivului pronominal demonstrativ:

v      atribut adjectival: Aceluiasi copil i-am corectat tema.

Au procedat conform celorlalte dispozitii.

Il vad mereu pe acelasi baiat aici.

M. PRONUMELE NEHOTARAT

Categorii gramaticale: gen, numar, caz

Forme ale pronumelui nehotarat:

o simple: unul, altul, mult, putin, tot, destul, atat, cutare

o compuse: vreunul, oricat, catva, fiecare, fiecine, careva, cineva, ceva, altceva, altcineva

Declinarea pronumelui nehotarat (exemplificata pentru un singur component al clasei):

Observatie! Pronumele nehotarate: mult, putin, tot, atata, oricat pot fi folosite si adverbial; sa se compare:

pronume adverb

Ei consuma mult / putin / tot / atata

Ei alearga mult / putin / atata

Se multumeste cu putin / cu atata

Vorbeste mult / putin mai bine

Iti aduce oricat.

Poti vorbi oricat de mult.

Locutiuni pronominale: cine stie ce, cine stie cine, cine stie cat / cati / cate; te miri cine, te miri ce, te miri cat / cati / cate; nu stiu cine, nu stiu ce, nu stiu cat / cati / cata

Functii sintactice ale pronumelui nehotarat:

Nominativ

v      subiect:    __________ ______ ____ _________

v      nume predicativ: __________ ______ ____ _________

v      apozitie:    __________ ______ ____ _________

Acuzativ

v      atribut pronominal: __________ ______ ____ _________

v      apozitie:    __________ ______ ____ _________

v      complement direct: __________ ______ ____ _________

v      complement indirect: __________ ______ ____ _________

v      complement de agent: __________ ______ ____ _________

v      circumstantial de loc: __________ ______ ____ _________

v      circumstantial de timp: __________ ______ ____ _________

v      circumstantial de mod: __________ ______ ____ _________

v      circumstantial de cauza: __________ ______ ____ _________

v      circumstantial de scop: __________ ______ ____ _________

Genitiv

v      nume predicativ: __________ ______ ____ _________

v      atribut pronominal: __________ ______ ____ _________

Genitiv cu prepozitie

v      nume predicativ: __________ ______ ____ _________

v      atribut pronominal: __________ ______ ____ _________

v      complement indirect: __________ ______ ____ _________

v      circumstantial de loc: __________ ______ ____ _________

v      circumstantial de timp: __________ ______ ____ _________

v      circumstantial de cauza: __________ ______ ____ _________

v      circumstantial de scop: __________ ______ ____ _________

Dativ

v      complement indirect: __________ ______ ____ _________

Dativ cu prepozitie

v      atribut pronominal: __________ ______ ____ _________

N. ADJECTIVUL PRONOMINAL NEHOTARAT

Forme ale adjectivului nehotarat:

a)     forme simple

un / o / unii / unele;

alt / alta / alti / alte;

mult / multa / multi / multe;

putin / putina / putini / putine

tot / toata / toti / toate

atat / atata / atatia / atatea

alde, niscai, cutare

b) forme compuse

vreun / vreuna / vreunii / vreunele

oricat / oricata / oricati / oricate

catva / catava / cativa / cateva

fiecare / fiece

oricare / orice

niscaiva, ceva

Observatii!

Formele: alde, niscai, niscaiva, fiece, cutare functioneaza numai adjectival

Nu toate pronumele nehotarate pot deveni adjective. Formele: altceva, altcineva, cineva, careva, fiecine, oricine sunt intotdeauna pronume

Adjectivul pronominal ceva se foloseste de obicei cu substantive defective de plural: ceva carne, ceva faina, dar se poate intrebuinta si cu substantive la plural: ceva haine, ceva griji

Atentie la omonimia lui niste ca articol nehotarat si adjectiv nehotarat; sa se compare:

Articol nehotarat ( + plural) Adjectiv nehotarat (+ singular)

Au venit niste prieteni. A adus niste lapte.

Functia sintactica a adjectivului pronominal nehotarat:

v      atribut adjectival: A adus cateva imbunatatiri proiectului.

O. PRONUMELE NEGATIV

Categorii gramaticale: gen, numar, caz

Formele pronumelui negativ:

nimic (se foloseste pentru obiecte), nimeni, niciunul / niciuna / niciunii / niciunele (se folosesc pentru persoane)

Forme flexionare:

niciunul

nimeni

Functii sintactice ale pronumelui negativ:

Nominativ

v      subiect: Nimeni nu m-a cautat azi.

v      nume predicativ: El nu este nimeni.

Acuzativ

v      atribut pronominal prepozitional: Se simtea copilul nimanui.

v      nume predicativ: Caietul nu era al nimanui.

v      complement direct: N-a gasit nimic din ce i-ai spus.

v      complement prepozitional:    N-au discutat despre niciunul.

v      complement indirect N-a spus nimic nimanui.

v      complement de agent: Raspunsul n-a fost adus de nimeni.

v      circumstantial de loc: Drumul nu duce spre nimic.

v      circumstantial de timp: Au stat trei zile, dar in niciuna n-a plouat.

v      circumstantial de mod: El nu face ca nimeni.

v      circumstantial de cauza: Nu vreau sa fiu pedepsit pentru nimeni.

v      circumstantial de scop: Nu lucreaza pentru nimeni.

Genitiv

v      atribut pronominal genitival: Raspunsul niciuneia n-a fost bun.

v      nume predicativ: Raspunsul bun n-a fost al nimanui.

Genitiv cu prepozitie

v      atribut pronominal: Raportul asupra nici uneia dintre probleme n-a fost intocmit.

v      complement indirect: Nu s-au inteles asupra nici uneia dintre chestiuni.

v      circumstantial de loc: Nu s-au asezat in fata nici unuia dintre ei.

v      circumstantial de timp: N-au ajuns inaintea nimanui.

v      circumstantial de cauza: N-au gresit din cauza nimanui.

v      circumstantial de scop: Nu lucreaza in vederea a nimic.

Dativ

v      complement indirect: Nu da nimanui nimic.

P. ADJECTIVUL PRONOMINAL NEGATIV

Functioneaza ca adjectiv doar forma nici unul (nici una, nici unii, nici unele)

Functia sintactica a adjectivului pronominal negativ:

v        atribut adjectival: Nu s-a intalnit cu nicio colega.

Nu i-a telefonat niciunui prieten.

Indicati pronumele care nu pot deveni adjective pronominale

Multimea constituita de formele pronumelui personal este incompleta. In ce consta aceasta lacuna?

Indicati o forma pronominala care functioneaza numai ca adjectiv pronominal

Dati exemple in care cuvintele si, ce, o si lui sa aiba mai multe valori morfologice

Dati exemple de locutiuni pronominale si construiti enunturi in care acestea sa aiba diferite functii sintactice.

Analizati morfologic si sintactic cuvintele subliniate din propozitiile:

a.            Problema lui este sa ajunga la timp.

b.                   Problema lui Ion este sa ajunga la timp.

c.            Intrebarea aceasta i-am pus-o si lui.

d.                   Toti s-au pronuntat impotriva lui.

e.            S-au strans cu totii in jurul lui.

f.            Avea toata familia in jurul sau.

g.                   In juru-i erau numai carti.

h.                   Vorbeste despre ai sai cu multa duiosie.

i.             Vorbeste cu duiosie despre ai lui.

j.             Vazandu-ti copiii, mi-am dat seama ca iti seamana.

k.                   Nu-si prea asculta parintii, nu-i asa?

l.             Au actionat contrar mie.

m.                 Nu stiu de ce te superi.

n.                   Nu stiu de ce te vei sprijini pe aceasta treapta sfaramata.

o.                   A inteles tot.

p.                   Totul este clar.

q.                   S-au mai auzit de-astea.

r.            Zilele acestea va avea loc campionatul de fotbal al scolii.

s.            Ce este asta?

t.             Ce e cu tine aici?

u.                   Ce bine arata camera ta!

v.                   Pe unde mi-ai umblat toata dimineata?

Construiti cate un exemplu pentru cerintele de mai jos:

a.            relativul ce - atribut adjectival

b.                   interogativul cine - atribut pronominal genitival

c.            relativul care - nume predicativ

d.                   pronume reflexiv in Ac - complement indirect

e.            pronume posesiv in G - nume predicativ

f.            pronume personal in Ac - c. c. loc

g.                   pronume negativ in G - atribut pronominal

h.                   pronume personal in D fara prepozitie - atribut pronominal

i.             pronume posesiv in Ac - nume predicativ

j.             pronume posesiv in G - nume predicativ

k.                   adjectiv posesiv in V - atribut adjectival

l.             pronume demonstrativ in G - atribut pronominal

Analizati morfologic si sintactic toate pronumele si adjectivele pronominale din textele de mai jos:

a. - Ia fa-te mai incoa, nesocotito, sa ne intelegem la cuvinte. N-auzisi tu pe surorile tale cele mari cu ce fel de dragoste ma iubesc ele? Cum de nu te-ai luat dupa dansele, ca sa-mi spui cata dragoste dulce ai tu catre tatal tau? Pentru asta oare ma trudesc eu ca sa va cresc si sa va dau invatatura cum altele sa nu fie in lume ca voi? Sa te duci de la mine cu sarea ta cu tot! (P. Ispirescu)

b.    Sa blesteme pe-oricine de mine-o avea mila,

Sa binecuvanteze pe cel ce ma impila,

S-asculte orice gura, ce-ar vrea ca sa ma rada,

Puteri sa puie-n bratul ce-ar veni sa ma ucida,

S-acela dintre oameni devina cel intai

Ce mi-a rapi chiar piatra ce-oi pune-o capatai. (M. Eminescu)