INV. IMLING ALINA MEDA

SCOALA GENERALA NR.5 VULCAN

ROLUL SI IMPORTANTA EXERCITIULUI IN LECTIILE DE GRAMATICA

TIPURI DE EXERCITII GRAMATICALE

MOTTO :

"Fiecare om are in mintea lui o gramatica, pentru ca altfel nu ar putea sa vorbeasca, sa inteleaga ce spune el insusi si nici ce spun ceilalti. Nu insa fiecare om stie cum arata gramatica din mintea lui. Pentru ca sa afle, trebuie sa se gandeasca la felul in care se exprima, la deosebirile si asemanarile dintre cuvinte si partile lor, dintre propozitii, fraze si partile lor.

(Ion Coteanu - "Gramatica de baza a limbii romane")

1. ROLUL SI IMPORTANTA EXERCITIULUI IN LECTIILE DE GRAMATICA

Exercitiul este o metoda care consta in efectuarea repetata, constienta a unor actiuni, sarcini, operatii, pana la consolidarea si perfectionarea lor. Exercitiul implica reactualizarea cunostintelor, explicarea, demonstrarea, motivarea si efectuarea lor repetata.

Predarea partilor de vorbire (substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul) se bazeaza pe cunostintele dobandite de elevi, pornind de la tablouri, ilustrate, opere literare cunoscute, textele studiate. Elevii identifica singuri cuvintele subliniate, precizand ce numesc ele. Se dau atatea exemple cate aspecte cuprinde definitia. Se fac generalizari pe baza intrebarilor invatatorului, ajungandu-se la definitie.

Urmeaza o serie de exercitii de recunoastere, de subliniere, de selectare, de transcriere, de grupare pe coloane, de completare, de alcatuire de propozitii, iar apoi o serie de texte cu cerinte gramaticale.

Manualele cuprind exercitii aplicative, dar numarul lor este prea mic. Acelasi lucru se poate spune si despre diversitatea lor.

Exercitiile trebuie sa reprezinte o activitate atractiva, cultivand si educand in acelasi timp exprimarea orala si scrisa.

Invatarea gramaticii, in stransa legatura cu practica exprimarii, ii ajuta pe elevi sa cunoasca structura limbii noastre, precum si lexicul ei bogat. In studierea gramaticii exista dificultati datorita caracterului abstract al cunostintelor pentru aceasta varsta, astfel ca metodele active ofera elevilor posibilitatea de a dobandi cunostinte prin ei insisi, prin studiu activ, intensiv. Prin exercitiile gramaticale elevii aplica in practica cunostinte teoretice de limba, care devin durabile si operationale.

Exercitiile gramaticale sunt folosite in toate tipurile de lectii, cu deosebire in lectiile de consolidare a cunostintelor. Se pot folosi si in cadrul lectiilor de predare/ formare de priceperi si deprinderi, mai ales in partea finala, cand se face fixarea cunostinselor. Intr-o lectie de repetare si sistematizare constituie activitatea principala, scopul acestor exercitii fiind:

-sa dezvolte cunostinsele teoretice

-sa consolideze cunostintele anterioare

-sa dezvolte deprinderile de munca independenta

-sa dezvaluie eventualele lacune ale elevilor.

Exercitiul este o metoda de invatare specifica. Pe baza repetarii sistematice a unei activitati intelectuale se formeaza deprinderi. In ansamblu, prin exercitiile gramaticale se urmareste formarea deprinderilor de exprimare corecta sub aspectul formei si al logicii constructiei sintactice.

CLASIFICAREA EXERCITIILOR

a) Dupa tema exercitiului:

-exercitii morfologice

-exercitii sintactice

-exercitii morfosintactice

b) Dupa forma:

-exercitii orale

-exercitii scrise

Extinderi:

Pentru fiecare parte de vorbire se pot asocia, dupa continut:

-exercitii de fonetica

-exercitii de vocabular

-exercitii de ortografie

c) Dupa gradul de dificultate a operatiilor:

-exercitii de demonstrare a elementelor de limba vizate

-exercitii de modificare a formei cuvintelor

-exercitii de completare

-exercitii de exemplificare

-exercitii de concretizare a regulilor gramaticale invatate

-exercitii cu caracter creativ, pe teme gramaticale

CONDITIILE PE CARE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA FORMULAREA CORECTA A UNUI EXERCITIU

1. Cerinta exercitiului trebuie sa corespunda continutului stiintific si obiectivului urmarit.

2. Cerinta sa fie accesibila si sa se regaseasca in elementele teoretice invatate.

3. Exercitiul sa fie formulat si comunicat explicit, concis, precis.

4. Exercitiile (cu cerinte multiple) sa fie ordonate in functie de cresterea gradului de dificultate.

5. Cerintele exercitiului sa fie formulate si adresate diferentiat (pe capacitati si ritmuri de invatare diferite).

6. Exercitiul sa acopere, prin cerinte, toate aspectele activitatii operationale: de recunoastere, de modificare, de completare, de exemplificare, de creatie.

7. Exercitiul sa asocieze problemei gramaticale si aspecte lexicale, ortografice, stilistice.

8. Exercitiul sa fie extins catre relatia de comunicare orala sau scrisa, sub forma de: dialog, naratiune, descriere.

CONDITIILE IN CARE ELEVII VOR REZOLVA CORECT EXERCITIUL

1. Elevii trebuie sa recepteze corect enuntul exercitiului.

2. Invatatorul va verifica prin intrebari daca enuntul a fost inteles corect si complet.

3. Se actualizeaza cunostintele teoretice necesare rezolvarii exercitiului.

4. Elevii vor avea si vor consulta un tabel sinoptic, o schema care prezinta sistematic informatiile necesare.

5. Elevii vor avea si vor consulta algoritmi de lucru.

6. Invatatorul va indruma operatiile logice de realizare a exercitiilor.

7. Rezolvarea exercitiilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele exigente:

-sa fie corecte logic si gramatical

-sa fie motivate

-sa fie expresive

-sa fie rostite fluent, corect

-sa fie scrise corect, ordonat, estetic

8. Elevii vor rezolva exercitiile in ritm propriu, dar sustinut prin incurajarea si indrumarea invatatorului.

9. Rezolvarile vor fi analizate, apreciate, corectate, cu explicatiile date imediat.

TIPURI DE EXERCITII GRAMATICALE

Clasificarea exercitiilor gramaticale subliniaza diversitatea lor. In practica scolara ele se folosesc in forme complexe si in mod combinat, urmarindu-se si o crestere treptata a gradului lor de dificultate.

a) EXERCITII DE RECUNOASTERE:

Dupa elaborarea definitiilor gramaticale, unul din cele mai recomandate exercitii este cel de recunoastere a elementelor de limba invatate in lectia respectiva.

Prin acest tip de exercitii, elevii sunt pusi sa recunoasca pe un text nou, in alte structuri de limba decit cele pe baza carora au invatat, noile cunostinte. Aceste exercitii solicita insa in mai mica masura participarea efortului creator al elevilor, urmarind, asa cum arata insasi denumirea lor, sa stabileasca existenta unui adevar cunoscut.

Exemple:

1. Gaseste cuvantul care nu se potriveste cu celelalte si recunoaste ce sunt ca parti de vorbire:

-rata, barza, cireasa, gaina;

-sapca, bluza, ac, sortulet;

-cleste, ciocan, tamplar, fierastrau;

-automobil, motocicleta, trotineta, barca;

2. Subliniaza adjectivele si indica printr-o sageata substantivele determinate:

"Iar prin mandrul intuneric al padurii de argint

Vezi izvoare zdruncinate peste pietre licurind."

(Mihai Eminescu, "Calin- file din poveste")

b) EXERCITII DE SELECTARE:

Un rol aparte il au exercitiile de recunoastere in cadrul unei dictari selective, urmarind astfel si problemele legate de ortografia unor parti de vorbire, formand elevilor deprinderea de a scrie corect.

Exemplu:

Scrieti dupa dictare textul. Subliniati cu o linie substantivele, cu doua linii verbele si cu o linie serpuita pronumele:

"Ajungand ea la casuta lor, ciocani la usa si striga:

- Marfa buna de vanzare, marfa buna!

Alba-ca-Zapada cata afara pe geam si spuse:

- Vezi-ti de drum, femeie, ca n-am voie sa las pe nimeni inauntru!

()

-Ia vino incoa la baba sa te pieptene

Dar spre norocul fetei inserarea cobori curand si cei sapte pitici sosira acasa."

(Fratii Grimm, "Alba-ca-Zapada si cei sapte pitici")

c) EXERCITII DE TRANSCRIERE:

Exercitiile de recunoastere dublate de transcriere/ copiere demonstreaza elevilor ca notiunile invatate nu sunt cazuri izolate, ci au o larga aplicabilitate in practica exprimarii.

Exemplu:

Realizati acordul adjectivelor cu substantivele, apoi transcrieti textul corect:

"Pe prispa torcea o fata (frumos). Haina (alb si lung) parea un nor de raze si umbre, iar parul ei (aurie) era impletit in cozi (lunga). O cununa de margaritare era asezata ape fruntea ei (neted).

( Mihai Eminescu, " Fat-Frumos-din-Lacrima")

d) EXERCITII DE GRUPARE PE COLOANE:

Tot in scopul formarii deprinderii de scriere corecta a partilor de vorbire se pot utiliza si exercitiile de recunoastere dublate de gruparea pe coloane, ca de exemplu:

Subliniati substantivele si apoi grupati-le pe coloane dupa model:

"Stefan cel Mare indragise plaiurile Moldovei inca din copilarie. Ii placea sa se joace cu copii razesilor. Toti ii spuneau Stefanita sau Stefanuca si era bucuria lor cand venea prin padurile Trotusului. Acolo prindeau sa se joace "de-a tatarii"."

( Eusebiu Camilar, "Stejarul din Borzesti")

e) EXERCITII DE COMPLETARE:

Valoarea formativa a exercitiilor de recunoastere poate fi sporita transformandu-le in exercitii de completare in care, de exemplu, intr-un context se omit unele cuvinte, pe care elevii le vor completa in functie de cerinta data.

Exemplu:

Completati spatiile punctate cu verbele potrivite:

La scoala toti elevii . In clasa ei explicatiile cu atentie. Problemele le usor    cei buni la matematica. Unii frumos. Cativa versuri.

f) EXERCITII DE MODIFICARE A FORMEI CUVINTELOR:

In exercitiile de modificare elevii intervin in texte, transformand fapte de limba.

Exercitiile de modificare pot lua forme variate, solicitand, de exemplu, sa adapteze unele cuvinte la context (acordul adjectivului cu substantivul, acordul predicatului cu subiectul) , sa modifice forma unor cuvinte (argint- argintii, copil- copii).

Exemplu:

Treceti la timpul prezent verbele subliniate in textul urmator:

" Randunelul smulse atunci ochiul Printului si zbura departe, catre mansarda Studentului. Ii fu destul de usor sa patrunda inauntru caci in acoperis era o spartura pe unde se si strecura. Tanarul isi tinea capul in maini si nu auzi falfaitul aripilor, dar cand ridica ochii, vazu deodata safirul stralucitor printre micsunelele vestede."

(Oscar Wilde, "Printul Fericit")

g) EXERCITII DE EXEMPLIFICARE:

Exercitiile de exemplificare consta in concretizarea unor reguli gramaticale invatate, a unor norme ortografice si de punctuatie.

Exemplificarea poate fi     libera ( se cere elevilor sa alcatuiasca, de exemplu, propozitii cu un substantiv comun, la numarul singular) sau poate fi conditionata de repere ( se cere elevilor sa alcatuiasca propotitii cu anumite cuvinte date).

O alta varianta a exercitiilor de exemplificare o constituie exercitiile de exemplificare prin analogie, prin care elevii sunt solicitati sa efectueze exercitii asemanatoare cu cele realizate anterior. Aceste exercitii au un caracter creator, in care se dau in mod gradat sarcinile de creatie ( de exemplu, alcatuirea de propozitii in care cuvantul " matura" sa fie pe rand substantiv si verb).

h) TEXTE CU CERINTE GRAMATICALE:

Pentru a-si insusi in mod corect tehnica de lucru asupra faptelor de limba intalnite in text, elevii trebuie sa efectueze analiza intr-o ordine logica, de la general la particular, adica sa indice mai intai caracteristicile generale ale partilor de vorbire si apoi pe cele particulare.

Pentru aceasta li se vor da elevilor capete de tabele in care sa-si incadreze raspunsurile la analiza, deprinzandu-i astfel cu o anumita ordine in stabilirea caracteristicilor aflate.

i)  EXERCITII DE ANALIZA GRAMATICALA:

Cea mai frecventa forma de consolidare a cunostintelor de gramatica o constituie analiza gramaticala. Ea este o operatie de identificare si caracterizare a elementelor de limba. Se face in mod obisnuit pe texte (mai ample sau mai reduse) si foarte rar pe cuvinte izolate.

In ceea ce priveste continutul lor, exercitiile de analiza gramaticala pot fi:

exercitii partiale, avandu-se in vedere o singura parte de vorbire invatata

exercitii complete, avandu-se in vedere cunostintele de limba studiate pana in acel moment.

Exercitiile pot fi de asemenea de analiza morfologica, sintactica sau sintactico-morfologica, de formulare de reguli/ definitii gramaticale, de aplicare a regulilor invatate.

O prima sarcina in folosirea analizei gramaticale este alegerea textelor, recomandabila fiind selectarea lor din operele literare cunoscute de elevi. Inainte de analiza gramaticala propriu-zisa, elevii trebuie sa recunoasca textul, provenienta lui, autorul si sa inteleaga continutul si sensul cuvintelor. In al doilea rand, textul ales trebuie sa raspunda problemelor gramaticale, care trebuie intelese si rezolvate corect. Atunci cand textul selectat dintr-o opera literara nu satisface pe deplin din punct de vedere al fenomenului gramatical urmarit, este recomandabil sa fie modificat in functie de nevoile analizei, fie prin completare, fie prin reducere, facandu-l mai accesibil.

j) EXERCITII ORTOGRAFICE:

Ortografia ocupa un loc deosebit de important in studierea si insusirea limbii. Studierea ortografiei este strans legata de studierea gramaticii, acestea constituind baza teoretica a formarii deprinderilor de ortografie.

Fiind strans legata de dezvoltarea gandirii, pentru ortografierea intr-un fel sau altul a anumitor cuvinte, le-am cerut elevilor sa motiveze pe baza cunostintelor teoretice de ce au scris astfel acele cuvinte. In procesul formarii notiunilor ortografice, elevii analizeaza, compara, sintetizeaza, generalizeaza activitati care au o deosebita importanta in dezvoltarea gandirii logice.

Ca orice deprindere, scrierea corecta se formeaza pe baza de exercitii. In acest scop am folosit in fiecare ora de gramatica exercitiile ortografice, care consolideaza cunostintele teoretice si formeaza deprinderile necesare scrierii corecte.

Exercitiile ortografice incep din primele clase, inca din perioada pregramaticala si trebuie continuate pana cand elevii si-au format deprinderile necesare. Durata indelungata si numarul lor mare sunt justificate de faptul ca deprinderile se formeaza greu si se pierd daca nu sunt mentinute prin repetare.

Aceste exercitii nu se fac numai in cadrul predarii fonetice, cum s-ar parea, ci in cadrul predarii tuturor capitolelor- unele dintre ele nici nu se pot aborda decat in cadrul predarii morfologiei si sintaxei.

Astfel ca toate exercitiile gramaticale la care am facut referire anterior isi gasesc locul si in invatarea deprinderilor ortografice. Ceea ce contin deosebit este materialul de limba specific folosit.