Tipuri de subordonate

Tipuri de subordonate

Propozitiile subordonate sau secundare sunt propozitiile care depind de alte propozitii, determinandu-le; propozitiile determinate de ele se numesc regente.

De regula o propozitie este subordonata fata de o singura regenta dar poate fi subordonata si fata de doua sau mai multe regente coordonate intre ele.

Propozitiile subordonate furnizeaza informatii suplimentare care pot avea grade diferite de importanta in comunicare; o propozitie subordonata poate constitui chiar elementul de cel mai mare interes din fraza, reliefat ca atare prin accent sau / si prin topica.

Propozitiile subordonate pot fi clasificate din diverse puncte de vedere.

Principala clasificare, care se bazeaza pe caracteristici de forma (constructii) si de continut (functiuni sintactice si grad de abstractizare), este cea care opune subordonatele circumstantiale - de loc, de timp, de cauza, de scop, de mod, consecutive, instrumentale, sociative, de relatie, conditionale, concesive, opozitionale, cumulative si de exceptie - tuturor celorlalte numite necircumstantiale: subiective, predicative, atributive, completive directe, indirecte si de agent. Propozitiile circumstantiale au in general un continut concret, care permite identificarea prin el insusi, si au si multe mijloace de constructie specifice. Propozitiile necircumstantiale au un continut abstract si aproape toate mijloacele de constructie comune (pronume, adverbe pronominale, conjunctiile ca, sa, ca sa si daca, identificarea lor facandu-se dupa natura termenului regent.

In interiorul subordonatelor necircumstantiale se face o clasificare in subordonate interogative (indirecte) si neinterogative; pot fi interogative indirecte propozitiile subiective, predicative, atributive, completive directe si indirecte.

In interiorul subordonatelor circumstantiale se poate face o clasificare dupa cum subordonarea se face direct sau indirect fata de propozitia regenta din punct de vedere gramatical. Situatia curenta este reprezentata de subordonarea directa; subordonarea indirecta apare la unele cauzale, finale si conditionale, care presupun existenta altei regente logice.

O clasificare mai putin obisnuita si mai putin riguroasa este clasificarea propozitiilor subordonate dupa echivalenta - totala sau partiala - cu anumite parti de vorbire. Din acest punct de vedere subordonatele se clasifica in trei grupe: propozitii cu valoare de substantive, respectiv de adjective si de adverbe. Se considera ca au valoare de substantiv propozitiile subiective, completivele directe, indirecte si de agent, circumstantialele instrumentale, sociative, concesive, opozitionale, cumulative si de exceptie, precum si unele atributive, predicative; valoare de adjectiv au numai partial unele subordonate necircumstantiale: unele atributive, predicative; iar valoare de adverb au numai cateva subordonate circumstantiale: in primul rand cele de loc, de timp, de mod, de cauza si de scop, la care pot fi adaugate cele consecutive, de relatie si conditionale.