Conjugarea

- conj. I: vocala a (a canta, a veghea, a ingenunchea)

Observatie! Conjugarea se stabileste in functie de sunetul / grupul de sunete care compune terminatia la infinitiv a verbului; in cazul verbelor de tipul a veghea, a trunchia, nu avem de-a face cu diftongi, ci cu sunetele g', respectiv k' urmate de vocala a (v. explicatiile de la capitolul Fonetica si fonologie).

- conj. a II-a: diftongul ea (a bea)

- conj. a III-a: vocala e (a merge)

- conj. a IV-a: vocalele i sau i (a iubi / a hotari)

Locutiuni verbale - grupari cu caracter stabil care contin in mod obligatoriu un verb si care au in ansamblu comportamentul morfosintactic al unui verb: a o lua la sanatoasa, a avea habar, a da branci, a-si da seama

Observatie! Locutiunile verbale se analizeaza morfosintactic ca si verbele, categoriile gramaticale ale verbului regasindu-se in nucleul verbal al locutiunii. Tranzitivitatea locutiunii se identifica privind locutiunea in ansamblu, si nu prin substitutia ei cu un verb; sa se compare: a avea habar (de ceva) - loc. intranzitiva / a baga de seama (ceva) - loc. tranzitiva

Clasificare:

a) dupa capacitatea predicativa

predicative (formeaza predicat verbal)

copulative (se combina obligatoriu cu nominal in nominativ sau cu alta parte de vorbire cu functia sintactica de nume predicativ):    a fi, a deveni, a parea, a se face, a iesi, a ramane, a ajunge, a insemna , a se naste

auxiliare (intra in structura formelor verbale compuse; nu au autonomie):

a fi (viitor anterior - voi fi plecat, perfectul modului conjunctiv - sa fi auzit, perfectul modului conditional-optativ - as fi trimis, perfectul modului infinitiv - a fi scris, diateza pasiva - sunt trimis)

a avea (perfect compus - am / ai / a    / am / ati / au cautat, viitor popular - am / ai / are / avem / aveti / au sa spuna, conditional-optativ - as / ai / ar / am / ati / ar face);

a vrea (viitor - voi / vei / va / vom / veti / vor citi)

Observatie! auxiliarul are si forme populare, neliterare: oi / ai / o / om / oti / or face

a)       dupa capacitatea de combinare cu complementul direct

- tranzitive: se combina cu nume in Ac, complement direct

o monotranzitive (cu un singur complement direct - a spune ceva)

o bitranzitive (dublu tranzitive - cu doua complemente directe, unul animat (nume de persoana) si unul inanimat (nume de obiect) a ruga pe cineva ceva, a invata pe cineva ceva, a sfatui pe cineva ceva, a anunta pe cineva ceva etc.)

- intranzitive: nu se combina cu nume in Ac, complement direct

b)      dupa capacitatea combinarii cu subiect - nume de persoana

personale: a merge, a citi, a vorbi

impersonale: nu se pot referi la persoana prin nominal in N - subiect si apar exclusiv la persoana a III- a

Tipuri de verbe impersonale:

q        a ninge, a ploua, a tuna, a fulgera .

a se intuneca, a se insera, a se innopta

- se combina numai cu circumstantiale, nu au nici subiect, nici alt determinant direct

q        a-i pasa (de), a-i parea bine / rau (de), a i se uri (cu), a i se acri (de), a-i arde (de)

- se combina cu nominal in D, complement indirect si cu nominal in Ac, complement indirect cu prepozitie.

- nu admit nici subiect, nici subiectiva

q        a fi (cu sens existential) in constructii de tipul:

e noapte / frig / dimineata / ger / joi / vara / nor

e nevoie / vorba / cazul

- se combina cu substantiv in N, subiect; nu este posibila aparitia subiectivei

Observatie! nu-i (de) chip sa . / nu-i vorba ca sunt locutiuni verbale impersonale, urmate de propozitie subiectiva

q        a se cadea, a trebui, a se parea, a parea, a fi in constructia: era sa .

- se combina cu propozitie subiectiva introdusa prin conjunctie

q        a (i) se cuveni, a-i placea, a (nu)- i strica, a-i prii

- se combina cu nominal in D - complement indirect si cu nominal in N - subiect

- referirea la persoana se face prin D

a-(l) avantaja, a-(l) deranja, a-(l) bucura

- se combina cu nominal in Ac - complement direct

- referirea la persoana se face prin Ac

a (nu) conta, a se intampla, a urma

- referirea la persoana nu se face in nici un fel

- se combina cu propozitie subiectiva

q        a-i fi foame / sete / dor / mila / sila / teama / lene / lehamite

- se combina cu nume in D, complement indirect si cu nume in N, subiect

- nu admite subiectiva

q        a fi greu / usor / necesar / util / admirabil / de mirare sa .

- verbul a fi este copulativ, se combina cu adverb - nume predicativ

Categorii gramaticale:

A. Diateza:

v      activa

Verbe active, cu subiect - agent al actiunii: a vedea, a calatori, a iubi

Atentie! Numeroase verbe la diateza activa pot aparea in context insotite de forme ale pronumelui reflexiv, fara a se afla la diateza reflexiva; trebuie sa se verifice de fiecare data, in fiecare context, daca este posibila dublarea reflexivului printr-o forma accentuata, semn ca respectivul reflexiv se gaseste in text in calitate de substitut si nu de marca morfologica a diatezei reflexive. Sa se urmareasca exemplele de mai jos:

Verbe active cu pronumele reflexive in calitate de substitute ale unor nume

a)                     cu reflexiv in Ac - complement direct

a se lauda, a se spala, a se amagi, a se intreba pe sine

b)                     cu reflexiv in D - complement indirect

a-si cumpara ceva, a-si pregati ceva, a-si face ceva siesi

c)                     cu reflexiv in D posesiv - atribut pronominal

a-si vinde casa, a-si auzi numele, a-si vedea de treaba (sa / sau)

Verbe active cu reflexiv - reciproc in calitate de substitut

a)       cu pronume in Ac - complement direct

a se iubi, a se uri, a se ajuta unul pe celalalt

b)       cu pronume in D - complement indirect

a-si da ghiont, a-si sopti, a-si trimite ceva unul altuia

v      reflexiva

Verbele reflexive apar insotite de forme neaccentuate ale pronumelui reflexiv (pentru persoana a III-a) sau ale pronumelui personal    - socotit in aceste cazuri ca pronume reflexiv - (pentru persoanele I si a II-a) in calitate de morfeme, de marci morfologice de diateza.

Atentie! Pronumele reflexive nu au functie sintactica in nici una din situatiile de mai jos:

a)       verbe cu reflexiv obligatoriu in Ac. (sunt intotdeauna intranzitive!)

a se baza (pe), a se bizui (pe), a se crampona (de), a se deda (la), a se eschiva (de la), a se mandri(cu), a se teme (de) .

b)       verbe si locutiuni verbale cu reflexiv obligatoriu in D. (pot fi si tranzitive)

a-si da seama, a-si aduce aminte, a-si inchipui, a-si imagina

c)       verbe reflexive impersonale (cu reflexivul marca impersonala)

a se intuneca, a se cadea, a se intampla, a se cuveni

v      pasiva

verbe pasive

a)         provenite din verbe active monotranzitive: este trimis, este adus, este spart (devin intranzitive prin pasivizare)

b)         provenite din verbe active dublu tranzitive: este anuntat (ceva), este rugat (ceva) (au posibilitatea de a pastra un complement direct, intotdeauna inanimat)

verbe reflexiv-pasive (impersonale)

se vede (faptul), se stie (faptul), se cunoaste (ca), se doreste (sa) .

v      reciproca

verbe active: ei se cunosc / se iubesc / se saluta (unul pe celalalt); se = complement direct

verbe reflexive: ei se bat, se saruta, se cearta, se casatoresc (unul cu celalalt); se = morfem al diatezei

B. Modul

moduri predicative (personale) - (verbul este predicat):

indicativ: stiu

imperativ: vino!

conditional-optativ: as citi

conjunctiv: sa citesc

prezumtiv: as fi citind / sa fi citind / voi fi citind

moduri nepredicative (nepersonale):

infinitiv: a dansa

supin: de / la / pentru    scris,

participiu (este intotdeauna adjectiv): ajuns, scris

gerunziu: venind

C. Timpul

timpurile modului indicativ:

prezent: citesc

imperfect: citeam

perfect simplu: citii

perfect compus: am citit

mai mult ca perfect: citisem

viitor: voi citi

viitor anterior: voi fi citit

timpurile modului imperativ:

prezent: citeste! / nu citi!

Observatie! Imperativul este singurul mod verbal care cunoaste conjugare afirmativa si conjugare negativa, asadar numai in cazul imperativului negativ adverbul de mod de negatie intra in structura verbului; imperativul negativ este identic cu infinitivul pentru toate verbele limbii romane

• timpurile modului conditional:

prezent: as citi

perfect: as fi citit

• timpurile modului conjunctiv:

prezent: sa citesc

perfect: sa fi citit

• timpurile modului prezumtiv:

prezent: voi / sa / as fi citind

perfect: voi / sa / as fi citit

D. Persoana

Are sase valori:

singular plural

persoana I: eu citesc

persoana a II-a: tu citesti

persoana a III-a: el citeste

persoana I: noi citim

persoana a II-a: voi cititi

persoana a III-a: ei citesc

E. Numarul

Cu doua valori - singular si plural

Functii sintactice:

A)     Verbe la moduri personale

v      predicat verbal: Trenurile intrasera in tunel.

B)      Verbe al moduri nepersonale

q        Modul infinitiv

v      subiect:    A fi intelept inseamna a fi bun.

v      nume predicativ: A fi intelept inseamna a fi bun.

v      atribut verbal: Dorinta de a fi cel mai bun l-a calauzit mereu.

v      complement direct: El nu poate dormi dupa-amiaza.

v      complement indirect: Se teme de a nu ajunge prea tarziu.

v      circumstantial de timp: Inainte de a pleca de acasa stinge lumina!

v      circumstantial de mod: Urca pe munte fara a-i fi frica.

v      circumstantial de scop: Se pregateste pentru a incepe lectia.

v      circumstantial de cauza: L-au certat pentru a fi ascuns adevarul.

q        Modul gerunziu

v      subiect:    Se aude tunand in munti.

v      atribut verbal: Vazu oameni suferind de boli grave.

v      complement direct: Am auzit cu totii tunand foarte aproape.

v      complement indirect: S-a saturat ascultand aceeasi melodie de zece ori.

v      circumstantial de timp: Intorcandu-ma de la scoala l-am vazut pe Victor.

v      circumstantial de mod: Urcam pe munte ajutandu-ma de baston.

v      circumstantial de scop: Umbla mult cautand comori prin munti.

v      circumstantial de cauza: Mintindu-si parintii, a fost pedepsit aspru.

q        Modul supin

v      subiect:    E foarte usor de promis un lucru.

v      nume predicativ: Rufele sunt pentru calcat.

v      atribut verbal: Lucrarile de corectat erau din ce in ce mai multe.

v      complement direct: Avem de scris foarte mult.

v      complement indirect: S-a saturat de facut teme.

v      circumstantial de timp: La dus s-a oprit pe la noi.

v      circumstantial de scop: Au fost la cules via.

q        Modul participiu

v      atribut adjectival: Lucrurile facute bine dureaza.

v      nume predicativ: Ion este insurat.

Indicati carei conjugari apartin verbele de mai jos, tinand seama de faptul ca apartenenta unui verb la una din cele patru conjugari se face in functie de sunetul final si nu de litera finala. Grupati-le in patru coloane: a ateriza, a priveghea, a ingenunchea, a vorbi, a cere, a cobori, a coace, a placea, a agrea, a crea, a spune.

Dati exemple de locutiuni verbale si aratati care este regimul lor: tranzitiv sau intranzitiv.

Scrieti formele de perfect simplu si mai mult ca perfect al urmatoarelor verbe: a coace, a rupe, a frange, a plange, a face

Care dintre modurile verbale cunoaste conjugare afirmativa si negativa? Motivati raspunsul.

Este posibil ca un verb la mod nepredicativ sa fie un verb predicativ? Care este deosebirea dintre verbe nepredicative si moduri nepredicative? Dati exemple din fiecare categorie.

Construiti enunturi in care verbele a uita si a framanta sa fie la diateza activa (la diferite moduri si timpuri) si apoi la diateza pasiva; Folositi apoi in alte enunturi formele a se uita si a se framanta. La ce diateza sunt acestea? Ce valoare are pronumele reflexiv? Ce deosebiri semantice observati intre cele doua seturi?

Analizati morfologic si sintactic cuvintele subliniate:

a.          Ajungand el doctor inaintea ei, a ajutat-o mult.

b.          Fiind condus de voi, ma voi descurca.

c.          El este mereu bun si rabdator.

d.          El este bun si apreciat de toata lumea.

e.          Era neintrecuta in a face pace intre cei aflati in conflict.

f.           Ce-o fi, o fi

g.          Aici se poate aseza cortul.

h.          Ma deranjeaza atitudinea lui aroganta.

i.           Au plecat la cules balade in satele din Maramures.

j.           El nu-si cunoaste interesul.

Construiti cate un exemplu pentru cerintele de mai jos:

a.          verb la infinitiv perfect, diateza pasiva - atribut verbal

b.          verb la gerunziu, diateza pasiva - circumstantial de cauza

c.          verb copulativ la supin - subiect

d.          verb la gerunziu - atribut verbal

e.          adjectiv participial - atribut adjectival

f.           infinitiv prezent, diateza pasiva - subiect

g.          infinitiv perfect, diateza activa - c. c. timp

h.          substantiv - nume predicativ al unui gerunziu

i.           verb la supin - atribut verbal

j.           substantiv - complement de agent al unui adjectiv participial

Identificati verbele impersonale din textul:

Poate sa para ciudat ca, atunci cand se vorbeste de 'muzica' poeziei, se pune asa mare accent pe conversatie. Dar as vrea sa va reamintesc mai intai ca muzica poeziei nu este ceva care exista separat de sens. Daca lucrurile ar sta altfel, s-ar putea ajunge la o poezie de o extraordinara muzicalitate dar complet lipsita de sens, or eu nu am intalnit niciodata asa ceva.