 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica |
| Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Concepte fundamentale: date, informatii, variabile, masurare
Date si informatii
Informatia este o formula care poate fi scrisa sau simbolizata, susceptibila de a aduce o cunostinta: incercand sa o descriem sau sa o explicam, putem spune ca informatia este un " mesaj despre anumite lucruri sau evenimente care au avut, au sau vor avea loc .
Datele sunt elemente constitutive ale informatiei. Ele desemneaza evenimente primare, provenind din diferite surse, intr o forma care nu permite luarea unor decizii.
In prelucrarea automata ne intereseaza datele din punct de vedere sintactic, adica
din punct de vedere al reprezentarii si organizarii lor. Din acest punct de
vedere
datele apar ca o succesiune de simboluri sau caractere. Distingem trei categorii de caractere:
caractere alfabetice literele alfabetului latin)
caractere numerice cifrele sistemului de numeratie
zecimal)
caractere speciale semne de punctuatie etc.) In functie de caracterele utilizate, datele pot fi:
alfabetice
numerice
alfanumerice.
Datele au si aspect semantic, ceea ce le confera valoare cognitiva, o
valoare de mesaj care se transmite.
Observatie. Intre date si informatii exista diferente:
datele privesc evenimente primare, fiind colectate din diferite situatii sau diverse locuri, neorganizate si sau neprelucrate intr o forma care sa stea la baza luarii unor decizii;
informatiile sunt mesaje obtinute prin prelucrarea datelor; aceste mesaje trebuie sa fie concise, actuale, complete si clare, astfel incat sa raspunda cerintelor informationale in scopul carora au fost preluate datele.
Cu alte cuvinte, pentru a deveni informatii, datele trebuie prelucrate in conformitate cu cerintele informationale.
Datele se pot prelucra manual sau cu echipamente electronice de calcul,
de unde si denumirea de prelucrare automata. In vederea prelucrarii, datele sunt codificate.
Cod: o combinatie de simboluri.
Codul, in functie de natura simbolurilor care 1 compun, poate fi:
numeric
alfabetic
alfanumeric.
Prelucrarea datelor, numita si procesare, presupune totalitatea transformarilor, ca forma si continut a datelor.
Transformarile se realizeaza in urmatoarele etape:
. Identificarea surselor de unde se pot obtine datele
primare
. Culegerea si pregatirea datelor primare, care presupune:
Selectarea, care consta in alegerea acelor date care prezinta interes.
Organizarea pregatirea datelor selectate.
Codificarea, care consta in asocierea unor simboluri
numite cod.
. Transmiterae conversia, care consta in introducerea datelor pe un suport de informatie.
Verificarea datelor din punct de vedere al formei, continutului si corectitudinii, folosind anumite chei de control.
Eliminarea eventualelor erori datorate culegerii,
pregatirii si transmiterii lor.
Stocarea datelor in vederea prelucarilor care urmeaza.
. Prelucrarea datelor in vederea obtinerii rezultatelor
necesare:
Analiza, care consta in examinarea datelor in
vederea gruparii lor in procesul de prelucrare.
Sortarea, care consta ordonarea lor dupa anumite
criterii
Clasificarea, care consta in gruparea datelor dupa
caracteristici comune.
Compararea, care consta in stabilirea asemanarilor deosebirilor dintre diferite grupuri de date.
Sinteza, care consta in combinarea anumitor grupari care sa conduca la structuri noi organizate dupa diferite caracteristici comune necesare prelucrarii.
Prelucrarea efectiva, care consta in efectuarea operatiilor aritmetice si logice necesare obtinerii rezultatelor.
. Obtinerea rezultatelor, care trebuie sa fie sub forma ceruta, direct utilizabila.
Pastrarea datelor si rezultatelor in vederea unor
prelucrari utilizari ulterioare.
Variabilitate si variabile in ecologie
In viata de toate zilele se intilnesc la tot pasul marimi ale caror valori se schimba sub influenta diferitilor factori.
Definitie Se numeste variabila, orice caracteristica a unui obiect sau
fenomen care poate lua doua sau mai multe valori, in functie de diferiti
factori
Datele pe care le prelucreaza un specialist provin din metode de investigatie specifice: probe, experiment, test, observatie, chestionar, convorbire etc.
Din punct de vedere al observarii, avem:
variabile observate, care pot fi masurate, cuantificate. De exemplu,
varsta.
variabile latente, care nu pot fi masurate direct. Pentru a realiza o cuantificare se utilizeaza anumiti indicatori, ca de exemplu chestionare cu diferite intrebari. Raspunsurilor la intrebari li se atribuie puncte. De
exemplu inteligenta.
Din punct de vedere al legaturilor, avem:
variabile dependente, masurate cu scopul fundamentarii unei
decizii
variabile independente, utilizate pentru a studia influenta si efectele
asupra variabilelor dependente.
Exemple
. Verificarea ipotezei ca oamenii care locuiesc in regiuni nepoluate traiesc mai mult decat cei care locuiesc in regiuni poluate. In acest exemplu, variabila dependenta este varsta, iar variabila independenta este poluarea.
. Prin fecundarea in vitro se poate influenta sexul. In acest caz, sexul este variabila dependenta.
Un alt tip este acela de variabila categoriala, atunci cand valorile acesteia descriu categorii.
Variabile categoriale pot fi:
de tip nominal, sunt acele variabile care realizeaza o descriere, de exemplu, genul masculin, feminin , temperamentul etc.
de tip ordinal, sunt acele variabile care indica o masurare ordonata, ca de exemplu, categoria 1 de varsta 7 ani , 2 5 ani) etc.
Din punct de vedere al valorilor pe care le poate lua
variabile continue, ceea ce inseamna ca pot lua un numar infinit de
valori, exprimat prin numere reale.
Exempu greutatea
variabile discrete, ceea ce inseamna ca pot lua un numar finit de valori, de regula exprmat prin numere intregi.
Exemplu numarul persoanelor dintr o comunitate.
Masurarea
Stevens, in anul , in lucrarea On the theory of scale of measurement" definea masurarea ca fiind atribuirea de valori numerice obiectelor si fenomenelor, in conformitate cu anumite reguli .
Problema care se pune este ca nu toate masurarile au caracter numeric. Psihicul uman nu este de natura cantitativa, dar manifestarile sale pot fi cuantificate pentru a fi utilizate metode stiintifice care sa permita o analiza a comportamentului.
Pentru prelucrari statistice este nevoie de abordari cantitative in ceea ce priveste abilitatile si caracteristicile psihologice: trasaturi de personalitate, opinii, atitudini, motivatii, stari emotionale etc.
Daca se masoara greutatea si inaltimea unui grup de sportivi se vor
atribui niste numere care inseamna Kg si respectiv centimetri.
Daca se evalueaza alte caracteristici precum culoarea ochilor, apartenenta religioasa etc. atunci putem asocia valori conventionale pentru fiecare: 1 pentu negru, 2 pentru caprui, 3 pentru albastru etc.
In cazul in care se studiaza alte caracteristici precum inteligenta, viteza de rectie, stari emotionale etc. este nevoie de alte unitati de masura si de o alta modalitate de atribuire a numerelor.
In timp ce inaltimea, greutatea etc sunt caracteristici fizice care se pot masura, trasaturile de natura psihica precum inteligenta, viteza de reactie, sociabilitatea etc. sunt constructe abstracte care descriu caracteristici ale conduitei umane pentru care trebuie sa gasim instrumente de masura.
Caracteristicile de natura fizica pot fi masurate direct, in timp ce constructele de natura psihica nu pot fi masurate decat prin manifestarile lor particulare.
Prin urmare, in ceea ce priveste studierea comportamentului uman, masurarea este considerata ca un proces prin care varietatea infinita a observatiilor umane este redusa la o descriere sub forma numerica sau simbolica, ceea ce presupune ca reprezinta anumite regularitati semnificative la nivelul entitatilor observate.
Entitatile supuse masurarii pot fi:
cantitative, de natura fizica : indicatori fiziologici inaltimea, greutata etc. , varsta, timpul de reactie etc.
calitative, constructe psihice de exemplu: inteligenta, opinia, atitudini, motivatia, stari emotionale, sociabilitatea etc.
Principala caracteristica a constructelor psihologice este acceea ca ele reprezinta rezultatul unui proces de constructie mintala prin care psihologul descrie o anumita categorie de conduite sau reactii psihice. Constructele psihice mintale) sunt modele, iar existenta lor si evaluarea gradului de manifestare la diferite persoane se poate realiza cu procedee statistice.
Din acest motiv, constructele psihice nu pot fi masurate direct, ci numai prin manifestarile lor particulare.
De exemplu, sociabilitatea se manifesta prin numarul contactelor sociale intr-o anumita perioada, prin disponibilitatea de a comunica, prin
numarul prietenilor, prin numarul convorbirilor telefonice etc.
In cazul in care pentru evaluarea sociabilitatii se utilizeaza chestionarul, variabilele observate sunt intrebarile, iar variabila latenta este numarul obtinut prin insumarea raspunsurilor.
Scale sau niveluri de masurare
Statistica opereaza cu valori, numerice sau de alta natura, rezultate printn masurare directa sau observarea unui fenomen sau proces.
Valorile numerice obtinute in urma masurarii sau observarii difera unele de altele , avand semnificatii diferite, in functie de masurarea efectuata.
In functie de cantitaea de informatie pe care o reprezinta valorile
obtinute in urma procesului de masurare, se disting patru niveluri sau scale, ordonate ierarhic, de la nivelul de masurare cel mai redus pana la nivelul de masurare cel mai ridicat.
Nivelul superior include criteriile nivelelor ierarhice inferioare.
Scala de tip nominal. Masurarea pe scala nominala consta in organizarea obiectelor supuse cercetarii in diferite clase sau categorii. Valorile sau simbolurile dintro clasa difera intre ele dar nu se compara daca sunt mai mici sau mai mari.
De exemplu oamenii, dupa culoarea pielii pot fi clasificati in patru categorii: albi, galbeni, mulatri si negri. Culorile pot fi codificate cu A, G, M, N sau cu numerle 3 si respectiv . In aceasta situatie, valorile respective sunt simboluri ale caracteristicii culoarea pielii, iar numarul 4 nu reprezinta nici mai mult nici mai putin decat numarul .
Codificarile de mai sus sun arbitrare, iar prin conventie pot fi inlocuite
cu altele.
Variabilele masurate pe scale nominale pun in evidenta diferentele calitative si nu pe cele cantitative.
Valorile de pe scala nominala pot fi:
de identificare, utilizate pentru codificarea, culegerea, organizarea si prelucrarea datelor. Nu prezinta interes din punct de vedere statistic. De exemplu, codul numeric personal se utilizeaza pentu identificarea persoanei.
categoriale, utilizate in repartizarea obiectelor supuse cercetarii in clase sau categorii in functie de caracteristici. De exemplu, genul
masculin, feminin , pregatirea profesionala analfabet, scoala generala,
liceu, licenta, masterat, doctorat etc. , tipuri temperamentale etc. sunt valori categoriale.
Valorile masurate pe scala nominala sunt calitative, descriind categorii,
ceea ce inseamna ca nu li se pot aplica operatii numerice.
Cu aceste valori pot efectua:
operatii descriptive, ca de exemplu numarare, procente etc.
transformari privind gruparea sau rafinarea categoriilor pe care le descriu.
De exemplu, apartenenta religioasa cu patru categorii( catolic, ortodox,
musulman si budist) poate fi fi grupata in doua pe criteriul crestinismului.
De asemenea, cele patru categorii temperamentale sanguin, coleric,
flegmatic, melancolic) pot fi grupate in doua, pe criteriul extraverte persoanele sanguine si colerice) si introverte persoanele flegmatice si melancolice .
Reducerea sau rafinarea numarului de categori nominale se utilizeaza in situatia in care numarul categoriilor este foarte mare , fiind greu de analizat sau cind numarul de cazuri pentru unele categorii ete foarte mic sau zero.
Scala de tip ordinal. Valorile de pe aceasta scala pot fi comparate din punct de vedere al locului pe care l ocupa. Din acest punct de vedere au o semnificatie cantitativa, dar, in esenta, ele sunt calitative.
De exemplu, daca vorbim de seriozitatea unor persoane, codificata de la
1 la 5 5 fiind nivelul celmai ridicat , valorile , , , , 5 exprima doar ordinea aprecierii si nu masura, Nu se poate spune ca persoanele de pe locul 5 sunt de cinci ori mai serioase decit cele de pe locul .
Scala de tip ordinal indica faptul ca persoanele de pe locul 5 sunt mai serioase decat persoanele de pe locul , fara a sti cu cat. Nu stim daca diferenta intre 5 si 4 este egala cu cea dintre 2 si din punct de vedere al seriozitatii.
In concluzie, valorile de tip ordinal ne indica o ierarhizare a valorilor unor caracteristici sau preferinte, fara a preciza care este diferenta de cantitate" a caracteristicii masurate.
Codificarea valorilor de tip ordinal trebuie sa perimita ierarhizarea. Valorile de tip ordinal au semnificatie calitativa si nu cantitativa.
Scala de tip interval. Variabilele de pe aceasta scala, pe langa informatii privind ordinea, ofera si informatii privind marimea caracteristicii masurate.
Valorile de tip interval sunt cantitative, reprezentate pe un interval cu diviziuni egale.
De exemplu, temperatura masurata intr un numar de zile se exprima in grade reprezentate pe un interval, avand subdiviziuni egale, din grad in grad. Se poate aprecia ca intro zi a fost mai cald sau mai frig decat in cealalta.
Un alt exemplu, coeficientul de inteligenta masurat in functie de numarul de raspunsuri corecte la intrebarile dintr-un chestionar: 0 de raspunsuri corecte, , 5 s a.m d.
Nu se poate emite ipoteza ca persoanele care au dat 0 de raspunsuri
corecte sunt de doua ori mai inteligente decat cele care au dat , deoarece nu avem o valoare de referinta fata de care sa facem comparatia.
Pentru persoanele care se tin de mana intrun parc 0 de minute, respectiv
0 de minute, diferenta de iubire nu este aceeasi cu diferenta intre 0 si
0 de minute.
Scala de tip raport. Valorile exprimate pe o asemenea scala, pe langa egalitatea intervalelor, se raporteaza la o valoare zero absoluta. Nu se admit valori mai mici decat zero.
Exemple: timpul, virsta, numarul de raspunsuri corecte sau gresite la un
chestionar etc.
Observatie. Diferenta intre variabila si scala consta in aceea ca variabila se refera la o caracteristica supusa masurarii, iar scala la modalitati de masurare si reprezentare. In unele cazuri, aceeasi caracteriszica poate fi masurata pe orice tip de scala.
De exemplu atentia poate fi exprimata pe o scala nominala atent, neatent , pe o scala ordinala atentie scazuta, medie, mare si foarte mare) sau pe o scala interval intervale de timp corespunzatoare gradului de atentie .
Analog se poate exemplifica si timpul de reactie.
Cand se vorbeste de masurarea unor caracteristici sau de valorile unei variabile trebuie precizata si scala.
Erori de masurare
Masurarea, fie cantitativa sau calitativa, se realizeaza asupra obiectelor,
fenomenelor sau proceselor studiate.
Coeficientul de inteligenta exprima o proprietate functionala de natura intelectuala a persoanei, iar frecventa cardiaca exprima o proprietate functionala fiziologica a inimii.
Numerele care exprima cele doua proprietati functionale nu putem afirma cu certitudine ca sunt exacte.
Rezultatele testului de inteligenta poate oferi o comparatie intre personele testate, dar nu exprma cu certitudine inteligenta persoanelor
testate.
Valoarea masurata pentru inteligenta poate fi influentata de caracteristici psihice sau de alti factori: modul de concepere a testului avem garantia ca este perfect , caltatea mediului de testare mobilier, conditii climatice, zgomot etc , starea fiecarui individ oboseala, emotivitatetc ) si altele.
Valoarea masurata pentru frecventa cardiaca poate fi influentata de
oboseala, efort fizic, emotii, precizia aparatului etc.
Se spune ca orice valoare rezultata dintro masurare este compusa din valoarea adevarata la care se adauga o anumita eroare, a caror pondere nu poate fi determinata cu exactitate.
Problema care se pune este sa limitam cat se poate de mult eroarea. Erorile in procesul de masurare sunt de doua feluri:
erori aleatorii, datorate un factori intaplatori. Ele pot influenta in sens pozitiv sau negativ masurarea. In unele situatii
erorile pozitive se compenseaza cu cele negative, ceea ce conduce la o mai mare precizie a masurarii.
erori sistematice afecteaza masurarea intrun singur sens:
pozitiv sau negativ. De exempu masurarea tensiunii arteriale la un grup de persoane depinde de precizia aparatului, care produce mereu valori mai mici sau mai mari decat valoarea reala.
Sisteme
Sistemul reprezinta un ansamblu de elemente componente fizice sau logice, legi, reguli etc.) interconectate, care functioneaza in comun pentru realizarea unuia sau mai multor scopuri.
Elementul reprezinta o parte din sistem un subansamblu sau o
componenta) capabila sa indeplineasca o anumita functiune in cadrul
sistemului.
O clasificare a sistemelor poate fi facuta astfel:
sisteme deschise
sisteme cu conexiune inversa.
Sistemul deschis este caracterizat de iesiri care corespund intrarilor in sistem, dar iesirile sunt izolate de intrari si nu au nici o influenta asupra acestora.
Intr-un sistem deschis, rezultatele actiunii trecute nu comanda actiunea
viitoare. Sistemul nu observa si nu reactioneaza la propria i performanta.
Exemplu: Un automobil este un sistem deschis care singur nu se poate
Intrari Iesiri
Sistem
Fig 1 Sistem deschis
conduce dupa drumul pe care l a parcurs in trecut si nici nu are o anumita
tinta , directie, spre care sa mearga in viitor. Un ceas este de asemenea un sistem deschis; el nu si observa propria imprecizie pentru a si o controla singur.
Sistemul cu
conexiune
inversa cu reactie sau
feed back)
care este denumit si sistem inchis este influentat de propria i comportare trecuta. La aceste sisteme iesirile pot regla intrarile. Un sistem cu
conexiune
inversa functioneaza ca o bucla inchisa care foloseste rezultatele actiunii
trecute ale sistemului pentru a comanda actiunea viitoare.
Exemplu: Un ceas si posesorul lui formeaza un sistem cu conexiune
inversa;
F
i
Fig 2 Sistem cu conexiune inversa
cand ora indicata de ceas este comparata cu ora exacta, care este luata ca
obiectiv, iar ceasul este potrivit pentru a elimina erorile.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
| Statistica | |||
|
|||
|
| |||
|
| |||
|
|||
|
|
|||
