Studiu statistic

STUDIU STATISTIC

OBIECTIVE

Studiul isi propune sa evidentieze importanta, noutatea si adresabilitatea actuala a serviciilor de ingrijire la domiciliu a varstnicilor.

MATERIALE .SI METODE

REZULTATE SI DISCUTII

SEX RATIO

Dintr-un efectiv de 100 de beneficiari ai serviciilor, neasteptat este numarul crescut peste jumatate al femeilor care necesita ingrijiri la domiciliu.

DISTRIBUTIA PE GRUPE DE VARSTA

Domina grupa de varsta cuprinsa intre 71 si 80 de ani atat la barbati cat si la femei, urmata de batrani cu grupa de varsta intre 81 si 90 de ani,.

Este de mentionat faptul ca in grupul celor intre 60 si 70 de ani cele mai multe sunt femei, iar pe ultimul loc in clasificare,dintre cei mai batrani sunt barbatii de peste 90 de ani raportati la o singura femeie.

DISTRIBUTIA PACIENTILOR PE PATOLOGII

Bolile cardio-vasculare reprezinta incidenta cea mai ridicata intalnita la varstnici, aparatul cardiovascular in conditiile imbatranirii generand o crestere a tensiunii arteriale.De cele mai multe ori sunt evidentiate semne de cardiopatie ischemica, ateroscleroza a membrelor inferioare si accidente vasculare cerebrale.

Una dintre cele mai frecvente afectiuni cronice este artroza, si totodata cea mai frecventa afectiune a aparatului locomotor, care creste odata cu varsta, peste jumatae dintre batrani suferind de dureri provocate sau spontane, anchiloze sau rigiditati.

Bolile digestive se situeaza pe un loc trei, aceste afectiuni aparand in timp, datorita unei alimentatii necorespunzatoare, modificarii dentitiei , a resurselor financiare reduse si nu numai.

Dislipidemiile, intr-un procent destul de ridicat sunt factori de ris de temut, iar strans legate de acestea se afla accidentele vasculare si diabetul zaharat.

Importante sunt si patologiile pulmonare mai evidentiate la batrani, datorate modificarilor functiei si a consecintelor bolilor anterioare, urmate de obezitate cu un numar crescut de cazuri.

Dementa, intalnita intr-un procent de 16%, reprezinta o afectare permanenta, progresiva si ireversibila, alaturi de bolile psihice,care, toate intrunesc o decadere a personalitatii si a vietii sociale.

Din categoria serviciilor oferite, planificarile medicale ocupa locul cel mai inalt, reprezentat fiind de evaluarile medicale, ce presupun o anamneza amanuntita,diagnosticul si medicatia necesara, semnele si simptomele varstnicilor, reteaua de suport, precum si gradele de dependenta.

Locul al doi-lea este ocupat de numarul ridicat de vizite la medicul de familie, iar apoi, un numar considerabil de mare este reprezentat de tratamente injectabile, urmate de pansamente si recoltari la domiciliu.

Odata cu inaintarea in varsta, auzul prin diminuarea sa creaza dificultati sociale si numai, astfel, statistic, un efectiv de 46% aude numai vocea puternica sau aude numai cu ajutorul protezei auditive, 10% dintre batrani aud doar sunete si nu inteleg cuvintele, ramanand ca mai putini de jumatate sa se bucure inca de functionarea neajustata a acestei functii.

Acuitatea vizuala este intr-un procent foarte mare suficient de buna pentru a citi, a scrie, a lucra manual etc.

La un procent egal de 9%, sunt categoriile de varstnici ce necesita ingrijitor la domiciliu,acestia avand o scadere a acuitatii vizuale care devine factor de risc important pentru accidente soldate cu luxatii sau fracturi .

Referitor la efectuarea cumparaturile necesare unui trai decent, marea majoritate a varstnicilor sunt incapabili de a face acest lucru necesitand astfel de un ingrijitor la domiciliu, iar mai putin de jumatate pot efectua un numar limitat de cumparaturi si /sau necesita insotitor.

Capacitatea de a utiliza mijloace de transport este redusa pentru mai mult de jumatate dintre varstnici, acestia deplasandu-se foarte putin numai si numai insotiti, in taxi sau in masina, urmand ca mai putin de o treime dintre acestia sa poata utiliza transportul in comun, iar un grup aproximativ la fel putand utiliza mijloce de transport public sau sa conduca propria masina.

Putini sunt varstnicii care obisnuiesc in mod curent sa participe la activitati culturale, intelectuale,fizice, solitare sau in grup, si rari sunt aceia care le realizeaza fara participare spontana.

Tratamentul medical este respectat in mod corect (dozaj si ritm) de mai mult de jumatate dintre pacienti, dar scazut, si aproape la egalitate este numarul cazurilor in care batranii sunt incapabili sa-si administreze medicatia singuri sau daca preparatele sunt pregatitede alta persoana.

Doar un procent de 28 % dintre varstnicii care beneficiaza de asistenta medicala la domiciliu isi pot administra singuri medicatia conform recomandarilor medicale, pe cand jumatate dintre acestia necesita ca medicamentele sa fie pregatite si administrate de asistentul medical si ingrijitorul de domiciliu.

Numarul scazut al batranilor incoerenti face ca activitatea cu acestia sa fie mult ingreunata, ei necesitand de o atitudine si un mod de colaborare mai special.

Din fericire frecventa cea mai ridicata este reprezentata de persoanele care si-au pastrat coerenta intacta.

Comportamentul este normal in marea majoritate a cazurile celor care beneficiaza de serviciile de asistenta la domiciliu; doar un mica proportie dintre acestia prezinta tulburari grave iar restul fiind hipoactivi, hiperactivi, etc.

Posibilitatea de a se servi si de a se hrani singuri o reprezinta marea majoritatea, doar 19% dintre varstnici necesitand ajutor pentru taiatul carnii, fructelor, painii,etc, iar un procent foarte scazut poate realiza aceste activitati doar cu ajutor.

Autonomi sunt marea majoritate celor care au o buna functie de eliminare, iar numarul celor care prezinta incontinenta sau incontinenta ocazionala fiind aproape la fel de scazut.

Remarc numarul mare a pacientilor fara probleme si dificultate in capacitatea de comunicare verbala, si un numar scazut dar destul de apropiat de batrani ce necesita tehnici speciale de comunicare datorita disfunctiilor verbale.

Gradul cel mai reprezentativ este III A, acesta include persoanele care se deplaseaza singure in interiorul locuintei, se alimenteaza si se imbraca singure, dar care necesita un ajutor regulat pentru activitatile de baza de zi cu zi.

Urmeaza gradul I B , reprezentand persoanele grabatare, lucide, sau ale caror functii mentale nu sunt in totalitate alterate si care necesita supraveghere si ingrijire medicala pentru marea majoritate a activitatilor vietii curente, noapte si zi. Aceste persoane nu isi pot efectua singure activitatile de baza de zi cu zi.

Persoanele care necesita ajutor zilnic pentru unele activitati de baza ale vietii si care si-au conservat autonomia mentala si partial autonomia locomotorie ocupa gradul II A si locul trei in statistica.

Categoria persoanelor incadrate in gradul II C, care se pot deplasa dar care nu-si pot indeplini in totalitate activitatile instrumentale sunt in numar relativ mic.

Neasteptat este numarul scazut al persoanelor din gradul III B care si-au pastrat autonomia si pot efectua singure activitatile vietii cotidiene.

Un efectiv de 5% din totalul varstnicilor din gradul I C care beneficiaza de serviciile de ingrijire la domiciliu, necesita o supraveghere permanenta, ingrijiri destinate tulburarilor de comportament, precum si ajutor regulat pentru unele din activitatile de igiena corporala.

Intalnim doar doua persoane in gradul I A, care necesita prezenta continua a personalului de ingrijire datorita pierderii autonomiei mentale, corporale, locomotorie si sociale si o singura persoana incadrata in gradul II B care are nevoie zilnica doar de ajutor partial pentru unele activitati de baza.

Dintre serviciile acordate la domiciliu, tratamentele injectabile (anticoagulante, vitamine, A.I.N.S, perfuzii, antibiotice) au fost cele mai frecvente, urmate de vizitele la medic necesare pentru recomandari, retete, trimiteri, solicitari spre specialist si analize sau instiintarea necesitatii vizitei la domiciliu.

Frecventa pansamentelor a fost destul de crescuta datorita escarelor, ulcerelor varicoase, arsurilor, plagilor chirurgicale, infectiilor cutanate, aceste pansamente fiind necesare aproape la fel de mult ca si numarul recoltarilor datorita faptului ca multi dintre varstnici sunt nedeplasabili si astfel recoltarea facandu-se la indicatia medicului de familie de catre asistentul medical care vine la domiciliu.

Un numar destul de mic il reprezinta executarea consilierelor prin care asistentul determina pacientii sa constientizeze afectiunile de care sufera, ofera date despre medicatie, sfatuieste asupra alimentatiei si regimului de viata.

Supervizarile formale si informale prezinta un procent destul de scazut, asta datorita consilierelor si a ingrijitori de domiciliu.

Din fericire o mica parte a varstnicilor necesita sondaje vezicale, acestia fiind cei cu escare si imobilizati la pat, sonde permanente si atentie speciala mai ales in profilaxia infectiilor de acest gen.

Igiena corporala reprezinta procentual o crestere progresiva, pornind de la cei care necesita supraveghere permanenta si-sau ajutor integral si incheind cu varstnicii care isi realizeaza cu usurinta toaleta generala, intima, speciala.

sau ajutor de catre cea mai mare parte a varstnicilor, dar, exista si o categorie scazuta ca numar a celor care au nevoie de ajutor partial.

Este o mandrie faptul ca cea mai mare parte a batranilor nostrii nu necesita supraveghere sau ajutor in a avea un aspect ingrijit, dar exceptiile in care boala scade din autonomia omului, fac ca un procent de 17 % sa aiba nevoie de ajutor permanent pentru a se imbraca si dezbraca.

Imbucurator este procentul ridicat al celor care si-au pastrat judecata intacta, nealterata, lasand ca numarul varstnicilor cu probleme de diminuare a acesteia sa fie de patru ori mai mare decat in cazul judecatei grav alterate ce necesita atentie deosebita.

Tulburarile severe, maligne, sunt cele mai rare in cazul beneficiarilor servicilor de ingrijire la domiciliu, urmand ca usor crescut sa fie numarul celor care sufera de tulburari medii, benigne. Din fericire procentul cel mai crescut este cel al persoanelor care sunt departe de tulburarile de memorie.

Orientarea in timp si spatiu se intalneste cu preponderenta in cazurile totale ale persoanelor varstnice, urmand ca dezorientarea in spatiu sau fata de alte persoane sa se gaseasca doar in mod sporadic.

Pentru prepararea si servirea mesei un procent crescut se gaseste in cazul celor care necesita ajutor partial si doar o categorie foarte mica, de 19 % au capacitatea de a-si prepara singuri mancarea.

Un numar relativ egal este reprezentat de varstnicii care sunt incapabili sa efectueze activitati menajere, indiferent de activitate si cei care efectueaza partial activitati usoare. Foarte putini sunt cei care efectueaza activitati menajere precum intretinerea casei, spalatul hainelor, spalatul vaselor etc.

Mai mult de jumatate dintre batrani isi administreaza si gestioneaza propriile bunuri, bugetul,si stiu sa foloseasca banii. Ajutorul partial este necesar in cazul operatiunilor financiare mai compexe, intr-un numar restrans, iar cei care necesita ajutor total sunt reprezentati de un numar de 24%.

Marea majoritate a varstnicilor adopta un tratament cuprins intre cinci si zece tablete pe zi, o treime dintre pacienti sa aiba nevoie de peste zece pentru a acoperii sfera larga de afectiuni, urmand ca "pumnul de tablete" sa fie destinat unui numar de 2 pacienti.

Boala a dispozitiei, care implica procese cognitive si care are rasunet asupra functionarii intregului organism, varsnici cu o frecventa crescuta de 67% sufera de depresie medie, scazand in randul celor care nu acuza astfel de probleme in raport de doar 25%, iar pragul depresiei majore urmand a se inregistra in cele mai putine cazuri.

Datorita numarului mare de afectiuni, peste jumatate dintre pacienti urmeaza un tratament cu peste cinci categorii de medicamente pe zi, foarte rare sunt cazurile in care pacientii folosesc doar doua tipuri de medicamente.