ABUZUL IN FAMILIE DIN PERSPECTIVA PSIHO-SOCIOLOGICA

ABUZUL IN FAMILIE DIN PERSPECTIVA PSIHO-SOCIOLOGICA

b. Cadrul teoretic

a) Teorii ale deviantei

Din cauza diferentelor culturale dintre state, devianta este o notiune relativa; normele si obiceiurile difera in functie de tara si de aceea avem de a face cu sisteme in care un anumit comportamnet este probat (incurajat), iar acelasi comportament poate fi interpretat in alta parte ca o incalcare a normei (deci pedepsit). Legislatia este de asemenea modificata in functie de realitatea sociala si stat.

Devianta inseamna abaterea de la normele sociale,acestea din urma fiind prescriptii ale actiunii sau repere ideale ale unui comportament.

Devianta implica orice conduita umana saua ctiune sociala care sunt diferite fata dde conduitele si actiunile celorlalti membri sau ai unui grup social sau ai unei anume societati.[2]

Ea insa are si un caracter relativ,pentru ca ceea ce,dintr-o anume perspectiva normativa apare ca fiind "deviant",din alta este perfect normal,legitim si rational:din perspectiva devianta "a fi contra normeo" este o tendinta ce trimite catre "frctul oprit este mai dulce".

Devianta in comportamentul individului apare atunci cand acesta nu mai vrea sau nu mai poate sa-si indeplineasca rolurile sociale. De cand se nasc, indivizii iau contact cu normele si valorile sociale - numai ca atunci cand apar disfunctii intre relatiile sociale ale rolurilor, conform teoriei functionaliste (T. Parsons), se reactioneaza ostil fata de norme, nerespectandu-le sau ignorandu-le.

Hirschi sustine ideea ca legaturile puternice dintre indivizi si societate au in principal prin urmatoarele trei caracteristici : atasament, angajament, implicare. Comportamentul violent manifestat in familie mai ales asupra copilului isi face aparitia atunci cand sentimentul de angajament al parintilor scade, fiind nemultumiti de statusul social pe care se afla - ei nu mai sunt mai interesati de conformarea la sistemul de norme si valori al societatii si tind sa nu-si tempereze eventualele inclinatii deviante.

Reprezentantii teoriei controlului social (Hirschi, Nye, Reckless et col.) sustin faptul ca devianta este o conditie "naturala" a indivizilor si de aceea nu e nevoie sa fie explicata. Pentru ca devianta are si aspecte pozitive (de exemplu inovatia) ea nu are nevoie sa fie complet eradicata. Ceea ce necesita o explicatie in ceea ce priveste devianta, este contolul social.

Merton considera devianta ceea ce rezulta din conflictul dintre scopurile sociale (care sunt sustinute de cultura) si mijloacele legitime, institutionale, oferite de societate pentru atingerea acelor scopuri. In cazul alcoolicilor, are loc o alienare pasiva, se marginalizeaza prin abandonul atat al scopurile cat si al mijloacele standard. Individul elimina contradictia dintre atingerea scopurilor si lipsa mijloacelor, le respinge si se retrage din mecanismul social, abandonand societatea. Astfel apar izolarea, slaba comunicare, frustrarea ce duc la manifestarea violenta a individului.

Cresterea numarului de divorturi, a delictelor sexuale si a altor tipuri de delicte afecteaza morala publica; in conditiile in care, azi, unii romani considera bataia rupta din Rai, ei nu vad violenta fizica asupra propriului copil o forma devianta de pedepsit sever, ci doar o metoda de educare.

2) Teorii sociologice

Din studiile realizate,s-a constatat ca situatia economica a familiilor in care copii sunt supusi unor dure tratamente fizice ar fi de vina.Saracia reprezinta cea mai grava problema la acest nivel,ajungandu-se la concluzia ac familiile care au venituri reduse nu pot asigura un trai bun copiilor lor.Aceste familii sarace sunt expuse la actele de violenta contra copiilor din cauza stresului economic,al dificultatilor materiale cu care se confrunta.

De asemenea,s-a stabilit ca in familiile dezorganizate si cele cu numar mare de copii,rata cresterii abuzului impotriva minorilor este ridicata.

Acest fenomen se intalneste si in randul etniei rrome,fiind in proportie de 50% mai mare decat al altor etnii implicate,conform cercetarilor din judetul Cluj.(T. Rotariu,1996,p.79).

3) Teoria agresivitatii

Violenta este dezorganizerea brutala sau continua a unui sistem personal , colectiv sau social si care se traduce printr-o pierdere a integritatii , ce poate fi fizica, materiala sau psihica.Aceasta dezorganizare poate sa opereze prin agresiune , prin utilizarea fortei ,constient sau inconstient , insa poate exista si violenta doar din punctul de vedere al victimei , fara ca agresorul sa aiba intentia de a face rau.

Este dificil sa se realizeze discriminari intre cele doua concepte agresivitate si violenta. M.Floro ( 1996; 53  ) incearca o diferentiere in baza a trei criterii :

1.  un criteriu functional: agresivitatea este o potentialitate ce permite dirijarea actiunii ea tine mai mult de gandire , de analiza , in timp ce violenta este de ordinul actiunii noastre , o actiune adaptata obiectivului ce trebuie atins.

2.  un criteriu de ordin topologic : agresivitatea ar fi mai ales interna , in timp ce violenta e mai ales externa.

3.  un criteriu etic : in timp ce agresivitatea , inteleasa ca potentialitate care ii permite individului sa infrunte problemele,poate fi considerata acceptabila, violenta, in calitatea ei de actiune ce produce durere, este inacceptabila.

Exista patru teorii expilcative ale comportamentului agresiv:

Agresivitatea este innascuta,conceptie ce le apartie lui Sigismund Freud si Konard Lorenz.In viziunea lui Freud,agresivitatea este un instinct ,oamenii nascandu-se cu aceasta pornire violenta,ea fiind nociva.Lorenz accentueaza asupra naturii biologic-instinctule a comportamentului agresiv,ce se regaseste si la nivel infrauman,considerand ca actul violent are valoare adaptiva si este esentiala pentru supravietuire.

Punctele de vedere ale lui Freud si Lorenz au fost incluse in teoria instinctuala a agresivitatii,deoarece la primul este vorba de dorinta de moarte(thanatos) ca sursa a violentei,iar la cel de-al doailea instinctual de lupta(fighting instinct).

Agresiviatea este un raspuns la frustrare,plecandu-se de la ipoteza ca ea este determinata de conditiile externe.Cea mai cunoscuta teorie in acest sens este cea formulata de John Dollard si alti colegi de la Yale University,ce sustine ca frustrarea produce suparae,o stare emotionala tensionata ce conduce intotdeauna catre o anumita forma de agresiviate.

Agresivitatea este o reactie la evenimentele aversive,teorie conform careia exista o relatie intre agresivitatea deschisa si afectele negative,acestea din urma activand tendintele unor manifestari deviante.

Agresivitatea este un comportament social invatat. In acest sens,albert Bandura formuleaza teoria invatarii sociale a agresivitatii,conform careia comportamentul agresiv se invata direct (prin recompensarea sau pedepsirea unor comportamente) sau prin observarea si imitarea unor modele de conduita ale altora ( in special ale adultilor).[3]

4) Teorii cu privire la atasamentul victimei fata de agresor

Cel care a evidentiat relatia dintre parinte si copil in ceea ce priveste dezvoltarea personalitatii de tip armonios sau patologic este John Bowlby(1969),scotand in lumina influenta pe care parintele o are asupra celui pe care il ingrijeste.

In numeroase cazuri de violenta,victimele(sotiile si copii) nu depun plangeri la autoritati ca au fost agresate si continua sa suporte si in viitor acelasi tratament violent din partea agresorului.Acest motiv reiese din faptul toti copii se ataseaza de persoanele cu responsabilitati

de ingrijire indiferent de modul in care parintii se poarta cu ei si la ce fel de tratamente dure ii supun.[4]

In cazul in care parintii ofera copilului intelegerea si protectia de care ei au nevoie,atunci copilul va dezvolta un atasament securizant ce-i va da pe parcursul vietii incredere in propriile forte, dar daca nepasarea parintilor fata de nevoile proproului copil este crescuta,atunci acesta din urma va avea un atasament insecurizant,personalitatea copilului modelandu-se dupa prezenta sau absenta protectiei pe care parintii le-o ofera.

5) Teoria sprijinului social

Aceasta teorie este importanta prin functia modelatoare a suportului venit din partea retelei sociale ce are in vedere combaterea efectelor negative ale stresului generat de conflictele tensionate care se nasc in interiorul familiei.

Ajungandu-se la concluzia ca violenta reprezinta o sursa maxima de stres,in acest sens se pot lua masuri de diminuare a acestuia daca persoana care savarseste cu precadere actul abuziv impotriva copilului va dispune de sprijinul celor din jurul sau.Numai in acest fel agresorul va putea ajunge sa se controleze si sa nu mai aiba un asemenea comportament agresiv.

6) Teoria transmiterii multigenerationale a abuzului

Studiile arata ca foarte multi parinti care savarsesc acte de maltratare asupra copiilor provin din medii familiale in care a existat un grad de violenta ridicat. In ceeea ce priveste transmiterea comportamentelor parentale,aceasta se face doar pe cai sociale si se propaga doar conditiile precare de locuit si stresul social economic pe care il implica frustrarea in fata careia se afla parintii cand nu pot suporta nejunsurile zilnice provocate de veniturile mici. Se observa asadar ca nu stilul parental abuziv este cel care se transmite ci o anumita predispozitie catre unele tulburari ale psihicului.

VI. PROCESUL DE CERCETARE

a)      Elaborarea ipotezelor

O ipoteza reprezinta "un enunt conjectural despre relatia dintre doua sau mai multe variabile" . De mentionat ar fi faptul ca pentru a indeplini calitatea de ipoteza este necesar ca acel enunt sa poata fi testat.

Se disting ipoteze generale care nu pot fi direct testate empiric si pentru acestea este nevoie de ipoteze de lucru ce deriva din cele generale si pot fi testate pentru a se ajunge in final exact la teoria propriu-zisa care le verifica.

Ipoteza generala:

Situatia materiala precara ,saracia ,somajul, gradul scazut de educatie al parintilor favorizeaza aparitia fenomenului de abuz asupra copilului.

Ipoteze de lucru:

Daca copilul provine dintr-o famile cu nivel de trai scazut si conditii mizere de locuit , atunci riscul abuzului asupra acestuia este ridicat.

Daca copilul provine dintr-o familie dezorganizata,in care parintii sunt alcoolici si fara statut profesional adecvat sa le ofere o educatie corespunzatoare,atunci pericolul ca acel copil sa fie maltratat creste.

Daca interventia in cazurile de abuz se face mai rapid, atunci tratamentul de recuperare al copilului este mai eficient.

b. Operationalizarea conceptelor

Conceptele sunt "cuvinte cu inteles bine precizat ( . ) si reflecta caracteristici ale fenomenelor,proceselor,relatiilor si activitatilor dcare se desfasoara in societate,precum si o serie de elemente de natura ideala". Ioan Marginean, Proiectarea cercetarii sociologice, Iasi, Ed.Polirom,2004,pp 163-164

Conceptul este "o imagine mentala,un elaborat al gandirii,prin care sunt reflectate diferite proprietati ale fenomenului si ale obiectelor" (C .Popa,1972).[7]

Prin operationalizarea se face trecerea de la concepte la dimensiuni,indicatori si indici empirici,sau de traducere a conceptelor in indici pe scurt; acest proces mai poarta si numele de "constructie a variabilelor".

Cu denumirea de dimensiune sunt "vizate elementele(aspectele) care prezinta un anumit grad de generalitate ale domeniului cercetat la un moment dat si care sunt subordonate unui concept." P 173 id

Indicatorii sunt "semne observabile su masurabile cu ajutorul carora pot fi caracterizate unitatie sociale si calitatile acestora." S chel p 114

Conceptul= Abuzul fizic asupra copilului

a) Contextul familial

Dimensiunea relatiilor familiale

Indicatori:

-neintelegerea dintre soti-certuri frecvente

-violenta exercitata asupra copilului,respingerea acestuia

-perpetuarea modelului parental abuziv

-control parental inadecvat

-comunicare defectuoasa

Dimensiunea structurala

Indicatori:

-disolutia cuplului parental(familie monoparentala in urma decesului,divortului sau abandonului) sau reconstituirea lui ce duce la cresterea ->

-> numarul de copii din familie

b) Contextul socio-economic

Dimensiunea cultrurala

Indicatori:

-nivel de scolarizare si educatie scazut

-parintii nu au statut professional

-izolarea familiala->lipsa de contacte sociale cu alte familii

Dimensiunea economica

Indicatori:

-venituri insuficiente ale familiei

-administrarea deficienta a banilor

-mutari frecvente ale parintilor

c. Tipul cercetarii, metode, tehnici, procedee si instrumente de cercetare

Cercetarea de fata este atat de tip calitativ cat si cantitativ, aceste tipuri de cercetare fiind esentiale, deoarece nu putem construi explicatii relevante fara o descriere adecvata la ceea ce am dori sa aratam. In aceeasi ordine de idei, remarcam ca nu putem face o descriere fara o relatie cauzala.

Prin descrierea cantitativa se face trecerea de la elementele calitative la cele cantitative. Descrierea cantitativa corespunde unor niveluri de masurare diferite: nominal (ocupatia, statutul professional,sexul), ordinal, cardinal(venitul familiei), de proportii (nr de copii din familie),iar variabilele care reies din ipoteze sunt descrise la aceste nivele de masurare.

Metoda reprezinta"aspectul teoretic cel mai active al stiintei,care jaloneaza calea dobandirii de cunostinte noi "[10].

Ea poate sa defineasca "o procedura simpla de lucru,dar si elemente generale,cum ar fi cele la nivelul strategiei cercetate sau chiar intreaga cercetare". Unei metode i se subordoneaza mai multe tehnici de lucru,acestea din urma referindu-se la modalitatile concrete de lucru.

Instrumentele de cercetare sunt simbolozate de unelte materiale de care cercetatorul se foloseste pentru comprehensiunea fenomenului pe care doreste sa il studieze iar procedeul se refera la modul de utilizare al instrumentului.

METODE

Studiul de caz

In momentul in care examinarea unui caz imbraca o forma riguroasa de descriere,explicatie si interpretare a lui din toate punctele de vedere,si, de regula a comparatiei cu alte cazuri,cercetarea se situeaza intr-un plan avansat al conoasterii stiintifice.

Studiul de caz este o metoda de tip calitativ si se "particularizeaza in cadrul cercetarii sociologice prin cateva caracteristici:cazul este inteles ca un sistem integrat,abordat integral cercetatorul interesandu-se mai mult cum decat de ce fenomenul studiat se prezinta intr-un anumit mod."

Specific acestui tip de cercetate este faptul ca fenomenele cercetate sunt de o mare complexitate, ele neputand fi abordate din punct de vedere experimental sau prin intermediul anchetelor ci doar printr-o extrapolare.

Studiile de caz sunt clasificate in trei categorii:

Studiu de caz intrinsec-cercetatorul investigheaza cat mai minutios procesul,avand ca scop desprinderea unor trasaturi generale.Un exemplu in acest sens ar fi monografiile.

Studiu de caz instrumental -se are in vedere clarificarea unei teorii sau a unei probleme generale.

Studiul de cazuri multiple(colective)-se urmareste generalizarea caracteristicilor,a mecanismeloe si notelor comune.

Am cautat sa obtinem date in vederea realizarii unor studii de caz (colective),ele fiind importante deoarece ne-au ajutat in descoperirea unor raspunsuri la problemele abuzului fizic asupra copilului, in surprinderea caracteristicilor fenomenului,a cauzelor care le-a generat si a consecintelor pe care acestea le au asupra dezvoltarii fizice si psihice a victimei.

Cazurile sunt alese nu pe baza unor criterii specifice de ordin teoretico-metodologic (concepte,ipoteze,esantioane), ci a ideii ca studierea mai multor cazuri face mai multa lumina in intelegerea acestui fenomen social grav. [14]

Esantionarea a fost aleatoare si cazurile nu se preteaza esantionarii din punct de vedere statistic,nu sunt strict reprezentative dar sunt exemple ale populatiei si ar putea servi la o viziune mai de ansambu asupra actului comportamental de agresiune contra copilului.

Observatia

Alaturi de studiul de caz ,am incercat sa adaug si cateva observatii cu privire la fenomenul studiat prin colectarea datelor despre diferite comportamente intalnite in situatia de abuz. Observatia dupa cum putem remarca in « Proiectarea cercetarii sociologice de Ioan Marginean, pg 57 » este o modalitate de urmarire a unui eveniment in desfasurarea lui.

In cercetarea noastra observatiile sunt facute pe baza studiilor de caz obtinute din partea unor cunostinte si ne-au ajutat foarte mult in elucidarea unor caracteristici specifice abuzului fizic asupra copilului.

TEHNICI

Interviul

Interviul este definit ca fiind o «tehnica de obtinere prin intrebari si raspunsuri a informatiilor verbale de la indivizi si grupuri umane in vedera verificarii ipotezelor sau pentru descriereea stiintifica a fenomenelor socioumane »[15]

Fiind vorba despre interviu ca tehnica de cercetare,trebuie accentuat faptul ca utilizarea lui in studiul fenomenului abuzului fizic asupra copilului,trebuie sa conduca spre o stabilire a relatiilor dintre variabile,la verificarea ipotezelor.

Referitor la clasificarea interviurilor, aceasta se face dupa mai multe criterii, obtinandu-se mai multe tipuri: interviurile fata-in fata, cele structurate, semistructurate, nestructurate etc.[16]

In aceasta cercetare noi am folosit interviul structurat,de tip cantitativ ,in acre intrebarile si ordinea lor au fost dinainte stabilite,iar raspunsul la intrebarile special formulate au timis catre formularea unei concluzii cu privire la situatia de abuz.

Succesiunea intrebarilor va fi respectata, iar devierile de la tema sunt normale doar in cazul in care au un scop pozitiv in aflarea de informatii cu primire la violenta asupra copilului.

Interviul a fost aplicat unei persoana specializate de la Directia de Protectie A Copilului, Ana Maria Tancau, Asistent social, Romanian Angel Appeal -asistenta sociala a copilului si familiei si asistenta sociala a persoanelor deviante.

VII. INTERPRETAREA REZULTATELOR CERCETARII

Pe baza informatiilor obtinute necesare studierii cazurilor,se poate spune ca familiile ale caror copii au fost supusi maltratarii provin din medii sarace si locuiesc in conditii mizere,in special in cazul copilului C.M,familia sa ducandu-si existenta intr-o garsoniera insalubra cf 2.

Veniturile insuficiente ale paritilor pentru a a sigura un trai decent urmasilor lor,problemele legate de somaj (in primele doua cazuri unul dintre parinti este somer si contributia sadin punct de vedere financiar in familie este reprezentata de venituri ocazionale) scot in evidenta saracia crunta care da nastere unui sentiment de frustare impletit cu cel de stres economic,acestea doua avand o influenta negatva asupra comportamentelor agresorilor.

Mediul familial il satisface pe copil in masura in care raspunde trebuintelor sale elementare,adica in masura in care este unul afectiv,protector,si care s-i asigure hrana zilnica,conditii indispensabile pentru buna crestere a acestuia;daca nu i se ofera aceste lucruri si nu ii vor fi transmise anumite valori familiale acre sa-i ofere un echilibru emotional,el nu va putea avea posibilitatea sa invete sa se construiasca pe sine in raport cu ceilalti si sa aiba un comportament normal.

O alta cauza care poate conduce la savarsirea actului de violenta este reprezentata de faptul ca victimele provin din familii cu "probleme": monoparentale, recompose, vitrege, secundare,care traiesc in concubinaj etc.

Separarea parintilor sau divortul unuia dintre ei pot produce schimbari majore asupra dezvoltarii copilului,iar notiunea de "familie recompusa" poate bulversa intelegerea termenului de "parinte".

In cazul unei recompuneri familiale a urmare a unui process de divort intre cei doi soti (cazul I), copilul ramane cu tatal,acesta neincercand sa suplineasca lipsa celuilalt parinte printr-o relationere stansa si o comunicare eficienta, ba,mai mult,el comite acte de violenta fizica asupra lui.

In studiile de caz prezentate s-a mai observat faptul ca fenomenul de abuzz este influentat si de consumul de alcool al parintilor(cazul I-tatal B.E era sub influenta alcoolului cand a a gresat minorul).Acest consum ii poate afecta constientul,el nemaiputand fi capabil sa rationeze actiunea pe cae le comite si devine agresiv.

Un aspect important in studiul actului deviant al maltratarii copilului este determinat de lipsa de cultura si de gradul de instruire educationala ale parntilor;in majoritatea cazurilor ei nu le pot asigura o educatie corespunzatoare dezvoltarii lor.

De remarcat ar fi faptul ca ,in unele cazuri interventia politistilor si a asistentilor sociali s-a facut rapid,iar copii au fost dusi in centre de plasament unde li s-a acordat ingrijire speciala,fiind supusi unui regim de gazduire,consiliere,asistarea la sedinte de psihoterapie si recuperare in vederea reabilitarii starii provocate de actele violente ale agresorilor; de asmenea, acestora din urma le-a fost interzis accesul in centre su au fost pedepsiti conform legii.

Interviul obtinut din partea asistentului social,Ana Maria Tancau la Romanian Angel Appeal - specializata in asistenta sociala a copilului si familiei si asistenta sociala a persoanelor deviante,ne-a ajutat sa elucitam cateva particularitati ale fenomenului de abuz si sa intelegem de ce copii maltratati ajung sa fie institutionalizati.

Asistentul social a spus ca s-a semnalat o crestere a numarului de abuzuri asupra copilului in ultimii ani. In cele mai multe cazuri abuzul a fost fizic (lovituri) - vatamari corporale, fracturi, vanatai, echimoze, arsuri, hemoragii si alte traume care isi arata efectele la nivelul organismului in timp.

In familiile in care delincventa este mare, in care veniturile nu sunt suficiente, iar grija pentru copiii se arata greu, in care parintii au numeroase nemultumiri apar cel mai des cazurile de abuz. Se promoveaza responsabilizarea parintilor cu privire la exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti; copilul are dreptul sa creasca alaturi de parintii sai, ambii fiind responsabili pentru cresterea c lor; copilul are dreptul sa fie crescut in conditii care sa permita dezvoltarea sa fizica. In cazul copiilor cu varste mici, care nu sunt inca capabili sa redea situatia traita, de multe ori sesizarile se fac de catre vecini, rude sau mame.

Abuzul emotional este principala cauza de ingrijorare inregistrata de Asociatiile oficiale de protectie a copilului. Desi nu este intotdeauna recunoscut si nu i acorda importanta cuvenita, in cele mai multe cazuri (dublat de violenta fizica) reprezinta forma de maltratare predominanta in cadrul familiei. Asistentul sustine ca manifestarile imediate sunt mai putin dramatice comparativ cu cele care apar in timp; de aceea interventia cat mai rapida pentru stoparea abuzului poate reduce si ameliora scaderea capacitatii de relationare cu alte personae, tulburarile de stres post-traumatic, depresia, axietatea, comportamentele de automutilare si sinucigase - aceste stari putand fi mai usor de tratat daca nu sunt instalate de prea mult timp. Dar chiar si in actiunea rapida, pot persista tulburarile de somn si de nutritie.

Protejarea copilului in familie de catre autoritati se face prin pregatirea parintilor in cresterea lui. Instruirea lor pentru a folosi permanent metode de crestere a copilului si modalitati de rezolvare a conflictelor in familie, programe de vizite la domiciliu, vizite efectuate de asistentul medical sau alt cadru medical. Alte cai ar fi: ore de consiliere, remedii juridice (arestarea sau urmarirea in justitie in cazul reaparitiei comportamentului deviant) sau programe de tratament pentru agresori.

Respectarea si promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului reprezinta datoria institutiei care protejeaza copilul.

Chestionarul a fost una din tehnicile care au stat la baza cercetarii, deoarece a putut cuprinde si raspunde la toate ipotezele enuntate. Plecand de la aceste ipoteze putem afirma ca acest chestionar a fost impartit in trei parti mari : definirea, cauzele abuzului fizic asupra copilului si tipul interventiei in cazurile de abuz.

Respondentii au fiecare in medie cel putin un copil, cu varste cuprinse intre 23 si 45 ani, romani, de religie ortodoxa, au domiciul stabil in Bucuresti, ultima scoala absolvita e in proportie de 70 % liceul ,iar in proportie de 60 % casatoriti. Au fost chestionati 7 barbati si 18 femei.

Prima parte : definirea abuzului e alcatuita din conceptii privitoare la violenta in familie in general, abuzul fizic si tipurile acestuia. Toti chestionatii au stiut sa raspunda, fiecare intr-o maniera proprie, ca violenta este un comportament deviant desfasurata in cadrul familiei si cei care savarsesc un act de aceasta natura sunt considerati persoane rele, imorale. Din pacate, am constatat ca un procent destul de mare de oameni cunosc astfel de cazuri manifestate in sanul unei familii. De asemenea, respondentii au recunoscut cu usurinta tipurile de violenta existente: bataia, abuzul sexual, violenta verbala, violenta morala si violenta psihica.

Privitor la abuzul fizic asupra copilului, ce surprinde partea a doua a chestionarului, s-a avut in vedere cauzele care conduc la declansarea acestui act deviant. S-a ajuns la concluzia ca nivelul de trai scazut, conditiile mizere, lipsa statului profesional, dar si nivelul de scolarizare scazut detin cea mai mare pondere in provenienta abuzului fizic asupra copilului. Se pot remarca ca factori secundari : neintelegerea dintre soti, comunicarea defectuoasa si controlului parental abuziv.

Partea a treia are o importanta fundamentala in cercetarea noastra, deoarece unul din obiectivele noastre a fost sa putem descoperi si metodele prin care se poate interveni in aceste cazuri, cazurile de abuz fizic asupra copilui, dar si cine e in masura sa asigure si sa supravegheze aceasta interventie. Respondentii nostrii au afirmat ca abuzul nu e pedepsit cat ar trebui in societatea romaneasca si ca numai in cazuri majore, de o gravitate mare a faptei savarsite asistenti sociali si statul se implica in viata copilului maltratat. De asemenea, ei sustin ca in ultima perioada s-a pus un oarecare accent asupra prevenirii abuzului asupra copilului prin aparitia spoturilor si a diverselor programe desfasurate in diverse locatii.

Toti respondentii au declarat ca efectul major al acestui tip de abuz asupra copilului ajunge la traumatizarea, lipsa de comunicare din partea sa si de asemenea lipsa de contacte sociale cu altii copii de varsta lui, dar si frica fata de adulti. S-a ajuns la concluzia ca interventia in cazul abuzului fizic asupra copilului este minora din partea statului, cat de cat satisfacatoare din partea fundatiilor care se ocupa de protectia copilului, deloc din partea vecinilor, apropiatilor. O pondere mai mare este simtita in cadrul rudelor, deoarece acestea ar lua cateva masuri inspre binele copilului.

VIII. CONCLUZII

In cercetarea de fata, ne-am propus sa analizam caracteristicile fenomenului de abuz asupra copilului si modul in care consecintele acestui act deviant se rasfrang asupra dezvoltarii sale.Nu in ultimul rand, amavut intentia sa aflam cum se realizeaza interventia in aceste cazuri,cine participa la acest proces si cum sunt ajutati acei minori sa depaseasca traumele la care au fost supusi.

Abuzul asupra copilului nu reprezinta un fenomen nou, dar membrii comunitatii si chiar specialistii reactioneaza intr-o maniera redusa.

In Romania nu exista conturat foarte bine un sistem functional de monitorizare a cazurilor de abuz, neglijare si exploatare a copilului,insa din datele obtinute din interviu si cele din literatura de specialitate ,se constata ca exista un numar foarte mare de copii maltratati care ajung in centrele de plasament.

Gasim oarecum o explicatie in ecea ce priveste acest lucru,deoarece familiile care sunt lipsite de resurse financiare si care sufera de un stres economic si frustrare pronuntata ajung in situatia de a se descarca in mod agresiv si de a-si abuza fizic copii(excludem situatia in care exista familii sarace care nu isi abuzeaza copii).

Acest lucru insa poate avea repercursiuni grave deoarece, in timp, efectelea ctului de devianta familiala se regasesc la copil intr-un comportament cu dificultati de adaptare, relationare si integrare sociala, comportament agresiv, tulburari in sfera afectiva, disfunctii sexuale, perpetuarea comportamentului abuzator etc.

De aceea interventia in aceste cazuri este deosebit de importanta,echipele multidisciplinare formate din psihologi, psihiatri, asistenti sociali, juristi asigura servicii victimei: tratament si recuperare psiho-medicala si sociala, interventie si masuri de protectie pentru copiii victime ale abuzului, consiliere familiala etc.

Datorita faptului ca ne-am limitat la un numar redus de subiecti, am considerat ca concluziile ar avea o mai mare relevanta daca fenomenul ar fi mai aprofundat.

Majoritatea persoanelor chestionate considera ca maltratarea asupra minorului este o problema care ar trebui sa preocupe societatea si ca problema se poate rezolva daca ii va fi acordata atentia necesara.Rezultatele cercetarii confirma ipotezele de la care am pornit,cei chestionati condamnand toate formele de abuz,inclusiv pe cele minore si incurajeaza interventia din afara familiei,a unor persoane bine instruite si specializate in aceasta problema delicata,fiind de parerea ca minorul poate fi supravegheat si protejat mai bine in cadrul institutiei de plasament decat in familie.

IX. ANEXE

STUDII DE CAZ

• INTERVIU

GHID DE OBSERVATIE

STUDII DE CAZ

Cazul I.

A)    Date despre copil

Nume,prenume : B.A

Sex: masculin

Data nasterii:12.04.1990

Locul nasterii:Bucuresti

Domiciliu: Str. Zambilelor,nr.5, sector 2,Bucuresti

Etnia:Romana

Religia:Ortodoxa

B)     Date despre familie

Parinti:-tatal:B.E,in varsta de 50 ani ,inginer hidrotehnist dar este in somaj de aproxiatimativ 4 ani si are venituri ocazionale

-mama:B. S,in varsta de 44 ani,casnica

Frati,surori:-fratele,B.C-in varsta de 18 ani

-sora,B,M-varsta 10 ani

C)    Relatiile in familie

-In urma divortului ,mamei i se incredinteaza copilul B.M ,dar aceasta nu are grija de ea deoarece hotaraste sa plece in strainatate cu concubinul pentru o viata mai buna ,copilul ramanand pana la varsta actuala in grija bunicilor din partea mamei.

-Ceilalti frati, B.A si B.C vor ramane in grija tatalui.Acesta din urma va savarsi abuzuri teribile de tip fizic si emotional asupra lui B.A ,B.C parasind domiciliul tot din pricina unor certuri frecvente pe care le avea cu tatal sau.

-In anul 2003,in urma unui conflict de proportii dintre tata (de mentionat este faptul ca tatal era sub influenta alcoolului ) si minorul B.A in urma caruia acesta din urma este agresat fizic, vecinii cheama politia.

-Minorul este institutionalizat,urmand ca apoi sa i se acorde ingrijiri de ordin medical si sprijin psihologic.

Cazul II.

A)Date despre copil

Nume,prenume : C.M

Sex:feminin

Data nasterii:30.08.1993

Locul nasterii:Buftea

Domiciliu: Str. Stefan cel Mare,Bl.4,sc B,et 5 Ap.203,Sector 2,Bucuresti

Etnia:Romana

Religia:Ortodoxa

B)Date despre familie

Parinti:-tatal:C.B,in varsta de 40 ani ,somer dar are venituri ocazionale

-mama:C.L,in varsta de 38 ani,gestionara

Frati,surori:-Nu

C) Situatia financiara a familiei:- venituri mici, administrarea bugetului fiind insuficienta pentru acoperirea cheltuielilor zilnice;

-familia este intretinuta doar din salariul minim al mamei ,alocatia copilului si venitul ocazional al tatalui

D) Situatia scolara a copilului C.M:

-copilul invata foarte bine,fiind premiant

E) Descrierea lociuntei :

-familia locuieste intr-o garsoniera, confort II, insalubra din cauza mirosului groaznic ce inunda scara de bloc si a mizeriei care se afla in acea locuinta,ea necorespunzand conditiilor decente de crestere a unui copil si de asigurare a unei dezvoltari normale din partea parintilor

F) Prezentarea situatiei de abuz:

-In urma unor constrangeri exercitate de mama copilului, asupra unor situatii nestiute, copilul a fostr batut cu violenta de catre aceasta

-Copilul povesteste ca mama sa a folosit un obiect dur (un cablu sau un furtun cu o lungime de aproximativ 2m si zona in care i-a fost aplicata pedeapsa a fost in cea a membrelor si a coastelor).

-De asemenea,minora a fost abuzata si din punct de vedere emotional aducandui-se adrsea injurii de ordin verbal din partea mamei.

-C.M a reusit sa scape de sub teroarea mamei, fugind la o vecina care a anuntat in prealabil politia si asistentii sociali din cadrul unui Centrului de Plasament.

-Ea a fost dusa la spital unde i s-a acordat ingrijire medicala,avand fracturi la nivelul membrelor si vaste suprafete de piele inrosita provocate de acel material rigid dupa care a fost preluata de catre asistentii sociali si dusa in acel centru de plasament unde i s-a acordat un regim special de protectie ,gazduire,ingrijire si consiliere.

-Au fost necesare sedinte intregi de psihoterapie in vederea revenirii din socul profound pe care l-a trait minora,urmand si in prezent asemenea tratamente,minora prezentand un tablou simptomatologic grava:

Izolare sociala

Stare agresiva

Scaderea randamentului scolar

Relationalizare defectuoasa

Aparitia unor boli la nivelul cutiei craniene

Mamei i s-a restrictionat accesul in incinta adapostului la solicitarea motivata a asistentului familial si i-a fost aplicata o amenda la constarea incalcarii oblicatiilor ce ii reveneau si pentru neresprectarea normelor de o buna functionare a familiei,articolul fiind prevazut in Codul Familiei.

Caz III.

A)Date despre copil

Nume,prenume : V.M

Sex:masculin

Data nasterii:12.02.1995

Locul nasterii:Bucuresti

Domiciliu: Str. Rozelor,nr.11,sector 5,Bucuresti

Etnia:rroma

B)Date despre familie

Parinti:-tatal:V.S in varsta de 35 ani ,muncitor necalificat

-mama:V.E,in varsta de 28 ani,lucreza ocazional

Frati,surori-- frate: V.B in varsta de 5 ani

D)Situatia locativa a familiei

- Mama lociueste impreuna cu actualul sot intr-un bloc de nefamilisti ,avant la dspozitie decat o singura camera,confort III ,cu grup sanitar comun

-conditiile de locuit sunt mizere,peretii camerei fiint incarcati de mucegai si existand gandaci in aceasta casa

E) Relatiile familiale

-In urma abandonului copiilor de catre tata la nasterea primului copil, mama a ramas cu acestia urmand sa ii intretina doar din venitul ei ocazional si din banii procurati din cersitul copiilor

-Mama s-a recasatorit cu C.G (in varsta de 33 ani) in anul 2002.Acesta din urma savarseste acte de violenta asupra ambilor copii doar in cazul in care se afla sub influenta excesiva a alcoolului.

-Tatal agreseaza copii fizic-prin trasul de par si de urechi si arderea cu tigara a copiilor si emotional prin agresiuni verbale.

Personalul de specialitate a constatat in cazul lui V.M retardare de ordin mintal,insuficiente in dezvoltarea psihologica ce ar trebui sa fie normala in conditiile cresterii normale a acestuia.

INTERVIUL

Respondent:

Ana Maria Tancau, Asistent social, Romanian Angel Appeal - interes in asistenta sociala a copilului si familiei si asistenta sociala a persoanelor deviante.

1.Cate cazuri de abuz fizic asupra copilului in familie vi se semnaleaza intr-o saptamana?

Aproximativ 3-4, oricum, numarul a crescut fata de anii precedenti.

2.Care sunt cele mai dese tipuri de abuz intalnite? Dar forme?

Abuzul fizic, la care se adauga abuzul emotional, acesta fiind si cel mai grav din punctul nostru de vedere. In ceea ce priveste ranile fizice (echimoze, fracture, rani, arsuri etc.) avem o mai mare siguranta ca se vor vindeca total, dar cand intervine psihicul, aici lucrurile sunt mult mai dificile. De la tulburari digestive ori de somn se ajunge la anxietate, scaderea increderii in sine si in ceilalti, depresie, tendinte de sinucidere.

3.Care sunt cauzele care duc la producerea de acte agresive ale parintilor impotriva copiilor?

In principal saracia, nemultumirea parintelui/parintilor abuzatori fata de pozitia pe care o detin in societate, alcoolismul, diza de agresivitate, veniturile mici, problemele de zi cu zi, numarul mare de personae care locuiesc in spatiu.

4.Cine sesizeaza, cere interventia in cazurile de maltratare?

De multe ori vecinii care aud zgomot in mod constant, alteori mamele care pot fi si ele maltratate si isi reclama sotul/ concubinul sau ajung in urgenta la spital; in alte cazuri rudele copilului.

5. Cat de importanta pentru recuperarea psihica a copilului este interventia cat mai rapida?

Interventia cat mai rapida salveaza de la cronicizarea situatiei. Astfel se poate preveni necesitatea de a ajunge la spital, trauma emotionala e mai mica si tratamentul poate da rezultate mai repede pentru vindecarea copilului.

6.Cum se incearca protejarea minorului?

In unele cazuri copilul este incredintat autoritatilor care se va ocupa de ingrijirea lui, alteori, el se intoarce in familie. Dezvoltarea in cadrul familiei este recomandata in defavoarea vietii intr-un centru de plasament.

7.In ce conditii tratamentul de recuperare are o mai mare eficienta?

In conditiile in care se actioneaza cat mai promt, specializat si daca mediul copilului ii ofera stabilitate, sentiment de apartenenta, liniste si echilibru.

8.Cat de importanta este consilierea imediata a copilului dupa semnalarea abuzului?

Foarte indicate. Dar alaturi de consilierea copilului pot avea parte si parintii de ore sub indrumarea unui psiholog sau consilier familial. Vindecarea fizica poate fi usor verificata, vindecarea psihica si emotionala nu prezinta certitudine, fiind zone asupra carora se actioneaza mai dificil.

9. Stim cum se procedeaza in cazul copiilor ce ajung in institutii de plasament. Dar cum este ajutat copilul care se reintoarce in familie?

Prin invatarea parintilor ce inseamna cresterea copilului. Modalitatea de crestere a unui copil nu este innascuta, ea se invata si se imbunatateste. Se impun vizite la domiciliu ale asistentilor pentru a vedea situatia in care creste, sedinte de consiliere cu membrii familiei, iar in cazurile grave se ajunge la restrictia apropierii agresorului sau chiar inchiderea lui in cazul comportamentului persistent.

GHID DE OBSERVATIE

Loc :

Data :

Ora :

Prima impresie :

Tipul abuzului:

Forma abuzului:

Cauzele care au dus la abuz :

Persoana care porneste abuzul : a) sex

b) varsta

c) studii

d) impresii - tipul de persoana..

Victima: a) sex

b) varsta

c) studii

d) impresii - tipul de persoana

Ajungerea la o intelegere intre victima si abuzator : cum s-a realizat

Efecte ale abuzului asupra victimei :

Concluzii :

BIBLIOGRAFIE:

Zamfir,Catalin si Elena Zamfir(coord.),Toward a Child-Centured Society.A Raport of the Institute for the Research of the Quality of Life, Bucharest, Ed Alternative, June 1997

Balahur,Doina,Protectia copilului ca principiu al asistentei sociale,Bucuresti,Ed Allbeck,2001

Neamtu,George(coord),Dumitru Stan, Asistenta sociala:Studii si apilicatii, Iasi, Ed. Polirom,2005

Radulescu,M.Sorin, Dictionar selectiv: 100 de terminei cheie in domeniul patologiei sociale,criminologiei si sociologiei deviatei , Bucuresti,Ed Luminalex,2004

5. Radulescu,M.Sorin ,Sociologia violentei (intra)familiale.Victime si agresori in familie,Bucuresti,Ed. Luminalex, 2001

6. Cooper,David M si David Ball, Abuzul asupra copilului,Bucuresti,Ed. Alternative, 1993

7. Rotaru,Traian(coord), Expunerea minorilor la abuz si neglijare in jud Cluj,Studiu realizat de Universitatea Babes -Bolyai din Cluj-Napoca si World Vision International,Romania,1996

Organizatia Salvati Copii, Ghid de bune practici pentru prevenirea abuzului asupra copilului,Bucuresti,2003

Nedelcu, Doina-Elena, Repere sociologice(aspecte legate de devianta), suporturi de curs

Neculau,Adrian, Manual de psihologie sociala (ed a II a revizuita),Iasi, Ed Polirom,2004 11.Chelcea,Septimiu, Metodologia cercetarii sociologice : Metode cantitative si calitative, Bucuresti , Editura Economica, 2001

12. Marginean,Ioan, Proiectarea cercetarii sociologice, Iasi, Ed.Polirom,2004

13. Ilut,Petru Abordarea caliatativa a socoiumanului:concepte si metode,Iasi, Polirom ,1997

Dobrica Petronel Sociologia deviantei suport de curs

15. Radulescu,Sorin M Sociologia deviantei, , Ed Victor,1998.