ADAPTAREA COMPUTERIZATA A TESTELOR - MASURAREA APTITUDINILOR - Raport de Cercetare - Orientarea scolara si profesionala

Raport de Cercetare

Adaptarea computerizata a testelor - masurarea aptitudinilor

Societatea contemporana se caracterizeaza printr-un efort continuu in directia informatizarii in toate domeniile de activitate, inclusiv in sfera psihologiei invatarii de la care se asteapta o descriere cat mai exacta a modului in care actioneaza omul, dar mai ales a modului in care acesta gandeste, pentru a putea astfel sa se creeze sisteme informatice capabile sa interactioneze cu omul intr-un mod cat mai natural. Fata de toate aceste inovatii ale stiintei si tehnicii moderne se manifesta entuziast si receptivitatea elevilor din scoli, pentru care aventura informatica a noului mileniu se constituie intr-un apanaj al insesi generatiei din care fac parte. Se cuvine ca si educatorii sa contribuie la definirea acestei mentalitati emancipate, caracteristice dealtfel cetateanului european, prin cultivarea si antrenarea la elevi a practicii sociale informatizate odata cu tehnologia didactica utilizata. Problematica orientarii scolare si profesionale este importanta prin influenta asupra cadrului economic, sociologic, pedagogic si psihologic, influenta care se manifesta cu precadere in si dinspre campul educational scolar. Astfel, in privinta economiei - dupa cum observa Drevillon (1973, p. 34) - "ne aflam chiar in fata unei situatii care poate parea paradoxala: sub presiunea realitatilor economice, orientarea va consta in cautarea mijloacelor si strategiilor care vor permite dezvoltarea optima a tuturor calitatilor potentiale ale individului, cu scopul de a-l face mai putin tributar, cel putin in aparenta, fluctuatiilor presiunilor economice".

Orientarea scolara si profesionala trebuie sa impuna elevilor o pregatire optima in raport cu aptitudinile lor (intr-adevar, cei mai bine pregatiti sunt cei mai usor de schimbat si cei mai adaptabili). Orientarea profesionala trebuie sa incerce armonizarea capacitatilor si preferintelor indivizilor cu structurile actuale si viitoare (un viitor aproape imediat) ale folosirii lor. Nu trebuie sa uitam ca momentul intrarii in campul muncii este un eveniment important pentru un proaspat absolvent al unei scoli, cu urmari adesea nebanuite de cei care s-au ocupat pana atunci de individul in cauza si ca acest moment are o valoare marcanta pentru o buna perioada de timp in ceea ce priveste evolutia scolara sau profesionala ulterioara.

Orientarea scolara si profesionala ar trebui sa se faca tinand seama de caracteristicile pietei muncii si ale structurii locurilor de munca, intrucat alegerea profesiunii nu se poate determina decat intre situatiile probabile. In acest caz, este de neinchipuit a discuta si a actiona in materie de orientare ignorand sau neglijand viitoarele structuri economice posibile. In privinta cadrului social este usor de evidentiat ca formele de orientare raman foarte diferite in functie de categoriile socio-profesionale examinate. In opinia lui Mialaret, exista "o nesansa de a te fi nascut in cutare sau cutare familie". Lucrari statistice importante au analizat modul in care s-au orientat adolescenti proveniti din diverse paturi sociale, dovedind ca gama optiunilor efective este supusa la variatii importante de la o categorie sociala la alta.

In ceea ce priveste problematica orientarii scolare si profesionale in invatamant au fost identificate mai multe surse:

Inegalitatea de ordin financiar;

Inegalitatea demografica legata de importanta numerica a familiei;

Inegalitatea pregatirii anterioare;

Variatiile individuale ale nivelurilor expectatiilor si aspiratiilor.

Se pot da numeroase exemple care sa sublinieze importanta statutului grupului de apartenenta in definirea optiunilor posibile la adolescenti. Parintii care au simtul acestui statut mai mult decat copiii nu ezita sa spuna: 'Orientarea aceasta nu este potrivita pentru fiul meu sau pentru fiica mea; nu este ceva obisnuit pentru oamenii din mediul nostru.' Sistemele de valori si de atitudini apasa greu asupra orientarii, mai ales atunci cand distanta sociala dintre personalitatea statutara (cea a parintilor) si situatia corespunzatoare profesiunii alese este prea mare.

Diferentele in ceea ce priveste cererea de educatie in functie de categoriile sociale tind sa se atenueze, dar se mentin inca. Se observa cum cererea de educatie si orientare capata un caracter exploziv. Analiza motivelor acestor cereri sociale arata destul de clar influenta variatiilor de trai, a sentimentului de nesiguranta creat de fluctuatiile economice, dar in acelasi timp si influenta traditiilor culturale, ba mai mult inca, a constientizarii colective, la nivelul masei populatiei unei tari, a dreptului la cultura. Aceste fenomene psiho-sociale nu raman fara urmari asupra ierarhiei valorilor, aparand o discrepanta intre nivelul cultural atins de un anume individ si functia sociala exercitata. Suntem mereu constransi sa notam corespondenta relativa stabilita intre o ierarhie profesionala, o scara de venituri si o gradare a nivelurilor culturale.

Din punct de vedere psihologic si pedagogic, in orientare studiul diferentelor individuale trebuie completat cu studiul procesului de invatare. H. Piéron (1960) semnaleaza ca 'prognosticul ar fi deci mult mai sigur daca s-ar putea determina aptitudinea pentru invatare'. Nu este suficient sa analizam metoda de invatare, ci masura in care indivizii sunt receptivi la ea. Aceasta remarca a lui Pi ron este cu atat mai importanta cu cat este vorba despre orientarea copiilor si adolescentilor.

R. Gall spune: "A trecut mult timp de cand orientarea profesionala a scos in evidenta faptul ca esecul sau succesul intr-o profesiune este conditionat de caracter cel putin in aceeasi masura cat de inteligenta sau de potentiale innascute si ca preferintele individului, taria vointei sale, dorinta de a reusi, capacitatea sa de realizare si de munca determina soarta aptitudinilor sale". O cercetare de orientare umana trebuie sa acorde prioritate analizei tendintelor, preferintelor, exprimate sau ascunse si, in general, motivatiilor copilului si ale adolescentului.

Elementele susceptibile de a fundamenta o orientare sunt numeroase si importanta lor variaza in functie de situatia sociala si caracteristicile personalitatii individului. "Fiecare caz particular se prezinta in realitate intr-un asemenea complex, incat nu se poate intalni un altul care sa fie realmente identic cu el", completeaza Pi ron.

La confluenta cercetarii stiintifice din psihologia invatarii, stiintele educatiei, informatica, psihologia cognitiva, psiholingvistica, neuro-stiinte etc. se regaseste scopul optimizarii calitatii umane, a performantelor psihice implicate. Astfel aportul psihologiei stiintifice in campul educational se concretizeaza astazi prin posibilitatea aplicarii de diferite probe psihologice prin care se obtin imediat rezultate finale complete la nivel de utilizator final, psiholog sau elev.

Un prim pas in aceasta directie a fost realizarea de forme computerizate a testelor psihologice si chestionarelor. Prin etalonare si dupa compararea rezultatelor, testele-computer si-au dovedit fidelitatea in raport cu aplicarea creion-hartie, ceea ce conduce la impunerea unei noi tehnologii psihologice si anume cea a testarii asistate de calculator. Beneficiile unei astfel de examinari sunt considerabile: exactitate, ergonomie, productivitate, economicitate, rapiditate, flexibilitate in ceea ce privesc datele obtinute, modul de operare si calitatea interactiunii subiectului.

Este de dorit amplificarea potentialului resurselor informatice in scoala prin sporirea calitatii arsenalului mijloacelor de invatamant, in sensul in care educatia integrata creeaza bazele educatiei permanente a individului, pregatind calea formarii unei personalitati dinamice, creatoare si cultivand atitudini si valori deschise la nou, multilaterale si transnationale.

In contextul in care se observa evolutia societatii actuale catre o tendinta de mondializare si globalizare, reforma invatamantului trebuie sa pregateasca in toate tarile cadre noi de cooperare si comunicare, inclusiv prin adoptarea unor tehnologii comune si unanim agreate. De aici necesitatea crearii de instrumente care sa raspunda acestor obiective. Schimbarile care au avut loc si in Romania in sistemul de invatamant dovedesc aceasta realitate, precum si necesitatea "eforturilor adaptative" din partea fiecarui individ (A. Neculau, 1996).

Psihologia diferentiala, aparuta la inceputul sec. XX odata cu lucrarile lui A. Binet si W. Stern, a facut posibila studierea diferentelor individuale si masurarea lor prin metode de laborator, atat in vederea orientarii profesionale - indrumarea individului spre o profesiune, aleasa dintre mai multe, cat si a selectiei profesionale - alegerea numai a anumitor indivizi pentru o profesiune.

Activitatea de orientare cuprinde urmatoarele doua aspecte:

- informarea asupra profesiunilor, naturii activitatii, importanta sociala, conditiile de pregatire, conditiile de munca, natura solicitarilor, salarizare, posibilitati de promovare, perspective;

- investigarea aptitudinilor si intereselor din punct de vedere medical, psihologic si social si punerea lor de acord cu cerintele sociale;

Contributia psihologiei intervine in cel de-al doilea aspect prin elaborarea unor metode de psihodiagnoza, metoda testelor fiind frecvent utilizata.

Orice sistem de orientare scolara si profesionala are la baza o anumita conceptie teoretica in cadrul careia sunt precizate principiile orientarii, obiectivele, factorii, mijloacele si metodele.

Istoric, s-au identificat pana azi patru conceptii principale:

Conceptia psihofiziologica (Parsons, Munsterberg, Stern, Piéron), dupa care factorul dominant in orientarea profesionala il constituie insusirile de ordin psihofiziologic: vaz, auz, viteza de reactie, de perceptie etc.

Conceptia caracterologica (Franziska, Baumgarten, Claparede, Decroly, Strong), potrivit careia succesul profesional este datorat interesului pentru profesiune.

Conceptia psihopedagogica, denumita si educativa sau formativa (Fontegne, Leon, Reuchlin), afirma necesitatea educarii individului in alegerea profesiunii in concordanta cu posibilitatile proprii si cu mediul social.

Conceptia clinica sau dinamica (Leon, Walther, Stern) sustine ca

Inclinatiile sunt foarte importante pentru orientarea profesionala.

La aceste conceptii se adauga si cea atitudinala, care pune accent pe atitudinile persoanei.

La momentul actual, se observa o imbinare a tuturor conceptiilor in orientarea profesionala tinandu-se cont atat de aptitudini, cat si de interese, atitudini, trasaturi de personalitate, precum si de capacitatea de invatare a individului.

Multi cercetatori vorbesc de principii ale orientarii scolare si profesionale cum ar fi: pluridisciplinaritatea si continuitatea orientarii, caracterul educativ si autodeterminarea etc.

Altii vorbesc de 'tendinte'. Willi Kurt mentioneaza patru tendinte:

1) Orientarea ca proces;

2) Caracterul educativ;

3) Importanta scolii, autoorientarea, unificarea orientarii scolare cu orientarea profesionala;

4) Acordul intre conditiile obiective (cerinte sociale) si cele subiective (calitati personale);

Mihai Ghiviriga sintetizeaza trasaturile orientarii scolare si profesionale:

La inceput numai profesionala, apoi separat profesionala si scolara, pentru ca in zilele noastre sa devina simultan scolara si profesionala. Caracterul dublu al orientarii este pe deplin justificat, deoarece atat in practica scolii, cat si in cea a serviciilor specializate, cele doua aspecte se implica reciproc: orientarea scolara include elementele unei orientari profesionale viitoare, iar orientarea profesionala este pregatita de orientarea scolara.

Trasatura principala a orientarii este caracterul ei educativ. In centrul sistemului de orientare scolara si profesionala se afla scoala care realizeaza orientarea elevilor prin procesul de invatamant si activitatile extrascolare. Astfel tendinta cea mai importanta - orientarea conceputa ca proces educativ - devine si tendinta cea mai larg acceptata.

Ideea de educatie permanenta atrage dupa sine si ideea de orientare permanenta sau continua. In legatura cu continuitatea orientarii se remarca urmatoarele:

Orientarea nu este o simpla etapa in viata tanarului, ci un lant de alegeri succesive;

Orientare eficienta presupune urmarirea tinerilor si dupa absolvirea scolii, pentru a vedea cum s-au adaptat scolar sau profesional la locul de munca;

Orientarea continua se refera atat la populatia scolara, cat si la cea adulta;

Orientarea nu este posibila fara utilizarea unui mijloc (dosar scolar, fisa scolara, baza de date etc.) pentru inregistrarea tuturor datelor despre personalitatea elevului, rezultate scolare, mediu familial etc.;

Orientarea continua nu poate fi promovata decat daca admitem ca orice orientare are un caracter relativ si provizoriu, putand fi oricand repusa in discutie (J. Drevillon);

Orientarea scolara si profesionala tinde sa se substituie selectiei scolare si profesionale. Din punct de vedere practic, o buna orientare face inutila selectia sau cel putin ii reduce la minimum importanta.

Orientarea profesionala nu se mai face spre o singura profesiune, ci spre un grup de profesiuni inrudite. O orientare spre un domeniu de activitate reflecta, in principiu, atat posibilitatile si aspiratiile elevului, dar si schimbarile social-istorice inerente in profilul profesiunilor sau in piata muncii.

In orientarea scolara si profesionala, atitudinile (fata de scoala, munca, profesiunea aleasa etc.) capata o importanta din ce in ce mai mare in raport cu aptitudinile. De precizat ca si pentru aptitudini deficitare pentru o profesiune, un interes puternic, o motivatie solida sau o inclinatie deosebita pentru activitate pot declansa in anumite limite mecanisme psihice compensatorii.

Tendinta de a intensifica rolul elevului in orientarea scolara si profesionala, acordandu-i dreptul de optiune libera, devine tot mai generala.

Orientarea scolara si profesionala se realizeaza printr-o munca de echipa. Munca in echipa este ceruta de faptul ca orientarea scolara si profesionala presupune o cunoastere multilaterala a elevilor (sub aspect psihologic, pedagogic, medical, familial, social), o actiune educativa intensa si diferentiata (exercitata in special in procesul de invatamant, dar in modul cel mai direct si de familie), o informare ampla asupra scolilor si profesiunilor.

Exista o tendinta de crestere a numarului de consilieri de orientare si a serviciilor specializate. Personalul calificat cuprinde mai multe categorii de specialisti: consilieri de orientare, psihologi scolari, consilieri scolari (profesori-consilieri), profesori delegati cu informarea scolara si profesionala in scoli, medici de orientare, asistenti sociali etc.

In practica orientarii scolare si profesionale se disting cinci grupe de metode:

I) Metode liberal. Aceste metode se caracterizeaza prin expresia 'nu va amestecati'. In aceasta optica, dupa un numar de incercari, fiecare isi gaseste locul in care este cel mai eficient si in acelasi timp cel mai satisfacut.

II) Metode imperative de orientare. Un exemplu in acest sens este tatal care impune copilului orientarea profesionala, dar acest caracter imperativ il putem intalni disimulat si in intreprinderi, in firme de comert sau de prestari servicii.

III) Metoda selectiilor succesive. Are drept consecinta retinerea celor 'alesi', pe care insista sa-i faca sa reuseasca in etapele ulterioare ale pregatirii lor, urmarindu-se totodata sprijinirea celor exclusi.

IV) Metode predictive. Sunt destinate sa scurteze perioada de incertitudine, sa economiseasca timpul si necazurile indivizilor care se afla in cautarea unei solutii, sa reduca la maximum incercarile si esecurile si sa protejeze pe adolescenti impotriva ravagiilor pe care le fac, uneori inevitabil, admiterile scolare sau selectiile de personal. O astfel de metoda este cea a testelor psihologice si cea a testelor de cunostinte.

V) Metode educative. Constau in cautarea unei orientari a educatiei si a unei initieri in viata sociala si profesionala. Aparatorii ideii de educatie permanenta considera ca orice orientare este provizorie si trebuie sa poata fi oricand repusa in discutie.

Testele psihologice constituie un mijloc precis de evaluare a aptitudinilor si de investigare a personalitatii. Validitatea si fidelitatea testelor au fost si sunt studiate pentru a stabili valoarea lor predictiva.

Exista mai multe obiective urmarite in cunoasterea individualitatii elevului, obiective pentru atingerea carora testele isi dovedesc utilitatea:

- Evaluarea nivelului de dezvoltare intelectuala a copilului si a nivelului de cunostinte scolare. Pentru aceasta sunt utile testele clasice de inteligenta si testele de cunostinte, precum situatia notelor scolare.

- Modul de structurare a aptitudinilor si a intereselor pe baza caruia se poate prezice reusita intr-o anumita directie a activitatii. Sesizarea acestei structurari se realizeaza cu ajutorul testelor de aptitudini, chestionarelor de interese si motivatii si al inventarelor de personalitate.

- Clasificarea elevilor de acelasi nivel in vederea selectionarii celor mai buni. Aici intervin cu predilectie testele, mai ales cele de aptitudini si de cunostinte.

Notele scolare nu reflecta intotdeauna situatia reala, intrucat depind de o serie de factori precum nivelul clasei, experienta profesorului, baremul de corectare etc. De aceea este indicata utilizarea probelor de cunostinte standardizate dupa tehnica elaborarii testelor care dau evaluari cantitative, etalonate dupa nivelul elevilor dintr-o regiune sau din toata tara (ex. examenul de capacitate).

Desi domeniul de investigare a personalitatii si cel de investigare a aptitudinilor sunt in dependenta reciproca, totusi in actiunea de aplicare a acestor metode s-a pus accentul uneori pe aptitudini, alteori pe personalitate.

In unele cazuri pentru o anumita profesie sau categorie profesionala interesul este atat de accentuat incat orientarea profesionala a elevului nu mai constituie o problema, fiind vorba despre o vocatie.

Vocatia se bazeaza de multe ori pe o dezvoltare corespunzatoare a aptitudinilor, dar uneori chiar aptitudini deficitare sunt compensate de efortul voluntar care poate duce la performante superioare. Dat fiind ca frecventa cazurilor de vocatie este mica, de obicei se impune orientarea scolara si profesionala a elevilor prin probe standardizate, respectiv teste psihologice.

Argumentul pentru care testele psihologice reprezinta metoda de baza a orientarii nu este oferit de capacitatea lor diagnostica, ci de forta de prognoza, de predictie a succesului intr-o anumita categorie de profesii.

Testele de inteligenta determina atat factorul inteligenta generala, cat si abilitati mintale independente (comprehensiune verbala, fluenta verbala, calcul numeric, proiectivitate spatiala, memorie, rationament.

Testele de aptitudini s-au creat mai ales in legatura cu doua tipuri aptitudinale: scolare si profesionale. Pentru ca aptitudinea scolara este strans legata de performanta intr-un program educational, masurarea aptitudinii scolare ar trebuie utilizata in selectia elevilor la licee si scoli profesionale cel putin la fel de mult ca si testele de cunostinte. Pentru aptitudinile profesionale, care sunt structuri operationale complexe ce inlesnesc reusita intr-o profesie, s-au construit diverse baterii de teste de aptitudini.

Testele de cunostinte (docimologice) reprezinta o evaluare a cunostintelor sau competentelor pe care le poseda elevul la momentul testarii si reflecta efectele educatiei asupra unei persoane, cat si experienta anterioara a acesteia.

Chestionarele de apreciere a intereselor colecteaza informatiile despre interesele si preferintele elevului pentru diferite tipuri de activitate, evenimente sau oameni si pot fi obtinute sub forma intereselor exprimate, a intereselor manifeste, a testelor de interese sau a inventarelor de interese.

De toate aceste considerente s-a tinut cont in constructia si validarea bateriei de teste pentru orientarea scolara si profesionala, pe care o propunem ca instrument de lucru psihologilor specialisti, consilierilor scolari si psiho-pedagogilor din invatamant. Subliniem importanta utilizarii testelor psihologice computerizate in orientarea scolara si profesionala a elevilor, intrucat ghidarea elevilor spre o scoala, facultate sau meserie in absenta unei instrumentari specializate dupa criterii care numai la prima vedere par suficiente (de la impunerea dorintei parintilor pentru o anume orientare pana la castigul financiar, prestigiul, satisfacerea capriciilor personale etc.) poate avea efecte nedorite pe termen lung pentru elevul in cauza cum ar fi renuntarea la studii, submotivarea in urmarea cursurilor, disfunctii in invatare, scaderea randamentului la locul de munca. Schimbarea unei profesiuni implica adesea o pierdere considerabila de timp, energie si bani pentru recalificare. 'Ceea ce face ca alegerea unei profesiuni sa fie cu adevarat importanta - spun specialistii - este caracterul mai mult sau mai putin irevocabil al acestei decizii'.

Utilizarea bateriei de teste de orientare scolara si profesionala, compusa din 13 teste de aptitudini si 3 chestionare de personalitate, investigand atat inteligenta generala a subiectului cat si aptitudinile specifice, ofera un profil cvasicomplet al posibilitatilor elevului si orientarii lui spre anumite domenii, precum si compatibilitatea celor doua aspecte. Forma computerizata permite o utilizare optima a acesteia, de exemplu, in situatia aplicarii bateriei in grup, subiectii mai rapizi nemaifiind in situatia de a-i astepta pe cei mai lenti la probele cu timp limitat.

Aceasta baterie de teste a fost conceputa pentru a servi orientarii scolare si profesionale a elevilor. In baterie au fost incluse atat teste care vizeaza inteligenta generala, aptitudinile specifice, cat si interesele profesionale ale subiectilor.

Bateria cuprinde 13 teste si 3 chestionare: cod cifre (CC), Numarare cuburi (NC), Asemanari notiuni (AN), Proverbe (PV), Relatii notiuni (RN), Probleme aritmetice (P A), Matrici Progresive (M P), Chestionarul de sociabilitate-responsabilitate (TPC), Inventarul de personalitate al lui Eysenck (EPI), Calcul numeric (CN), Rationament matematic (RM), Rotirea cuburilor (dupa Meuris) (RC), Chestionar de interese profesionale (CIP)

14. Test de memorie textuala (MT), Aptitudine tehnica (ATG), Relatii spatiale (rs)

Interpretarea rezultatelor se face in etape, iar prima consta in transformarea notelor brute intr-o scara care stabileste baza de comparatie. In prezenta baterie s-a optat pentru etalonarea in scoruri standard, care constituie scari cu intervale egale, exceptie facand etalonul pentru chestionarul de interese profesionale realizat in decile si quartile.

SUBTEST "CC" - COD CIFRE

Aspect psihologic vizat: capacitatea de concentrare a atentiei, discriminarea perceptiva si memoria de scurta durata. Sarcina de lucru: subiectul trebuie sa asocieze un numar unei figuri geometrice urmarind modelul dat.

SUBTEST 'NC' - Numarare CUBURI

Aspecte psihologice vizate: perceptia si reprezentarea spatiala (factorii P si S definiti de Thurstone in cadrul teoriei multifactoriale a inteligentei)- care se refera la vizualizarea spatiala a obiectelor cu posibilitatea de a imagina in plan mental elementele "ascunse". Factorii prezinta legaturi puternice cu inteligenta generala si sunt cel mai putin influentati de mediul socio-cultural al copilului. Sarcina de lucru: consta in gasirea numarului de cuburi din fiecare constructie incluzand atat cuburile care se vad cat si cele care nu se vad.

SUBTEST "AN" - ASEMANARI INTRE NOTIUNI

Aspect psihologic vizat: capacitatea de a stabili categorii pe baza unor caracteristici sau insusiri comune intre notiuni. Subtestul face apel la strategia inductiva, subiectul trebuind sa gaseasca o notiune supraordonata pe baza desprinderii notelor comune unui grup de notiuni si sa identifice elementele de contrast (exemplele de diferentiere).Strategia inductiva se bazeaza pe activitatea de analiza si comparatie. Strategia inductiva prezinta la copii (pana la 10 - 11 ani) o forma particulara. Ei nu reusesc sa extraga informatia necesara din exemplul diferentiator. Sarcina de lucru: subiectul trebuie sa identifice cuvintele care nu pot fi incluse intr-o categorie cu celelalte.

SUBTEST "PV" - Proverbe

Aspectul psihologic vizat: comprehensiunea semantica a unor propozitii, rezultat al unui proces de gandire antrenand memoria semantica si reprezentarea cunostintelor. Reusita la acest tip de probe depinde de factorul de inteligenta "g" (Spearman) si factorul verbal "V" (Thurstone). Sarcina de lucru: stabilirea asemanarii intre proverbe prin analiza semantica cu desprinderea intelesului acestuia si identificarea altui proverb cu inteles apropiat din cele date.

SUBTEST "RN" - RELATII INTRE NOTIUNI

Aspect psihologic vizat: capacitatea de a intelege sensul notiunilor si de stabilire a legaturilor dintre acestora, operare cu rationamente inductive analogice.Rezultatele la acest tip de teste sunt puternic influentate de nivelul cultural.

Sarcina de lucru: identificarea legaturilor semantice dintre notiunile unei perechi date si formarea unei noi perechi pe baza relatiei stabilita anterior. Subiectul trebuie sa aleaga al doilea termen al perechii (primul fiind dat) din patru posibilitati.

SUBTEST 'PA' - PROBLEME ARITMETICE

Aspect psihologic vizat: abilitatea de a realiza operatii numerice simple in plan mental, extragerea relatiilor implicate si focalizarea atentiei. Masoara abilitatea subiectului de a utiliza conceptul abstract de numar si operatiile numerice, care sunt masura dezvoltarii cognitive. Sarcina de lucru: subiectul trebuie sa rezolve problema transformand-o din cuvinte in operatii aritmetice.

SUBTEST 'MP' - MATRICILE PROGRESIVE (PERCEPEREA FIGURILOR STRUCTURATE)

Aspect psihologic vizat: capacitatea de structurare perceptiva a spatiului; capacitatea inductiva; intelegerea relatiilor spatiale, precum si spiritul de observatie.Este un test de inteligenta nonverbala. Matricile Progresive sunt construite astfel incat sa "acopere" nivele variate ale abilitatii mintale si sa fie aplicabile la toate varstele, indiferent de nivelul de scolarizare, nationalitate si dezvoltare fizica. Sarcina de lucru: In urma examinarii matricii subiectul trebuie sa decida care este figura unica (din cele 6 sau 8 oferite pe aceeasi plansa sub matrice) potrivita pentru "incheierea corecta a matricii". Itemii au fost alesi in asa fel incat sa acopere teme diferite: stabilitatea de relatii in structura matricii continue; analogii intre perechile de figuri ale matricii; schimbari progresive in figurile matricii; permutari, adica regrupari de figuri in interiorul matricii; descompuneri in elemente ale figurilor matricii.

CHESTIONARUL DE SOCIABILITATE-RESPONSABILITATE (TPC)

Acest chestionar urmareste evaluarea subiectilor pornind de la comportamentele interpersonale si interactionale cotidiene. Este bazat pe evaluarea comportamentului normal al aspectelor pozitive ale personalitatii. Inventarul are 18 scari care definesc 4 domenii structurate diferit : eficacitate interpersonala; control, valori, stil, incredere interpersonala; masurarea eficientei intelelectuale; masurarea expresiei intelectului si a zonelor de interes. Dintre cele 18 scari au fost selectate 3: primele doua - sociabilitate si prezenta sociala - fac parte din primul domeniu care indica mai ales dimensiunile personalitatii ce intervin in afirmarea persoanei, siguranta de sine, imaginea de sine si adecvare interpersonala. Cea de a 3 a scara - responsabilitate, face parte din al doilea domeniu, care indica optiunile valorice si maturitatea interpersonala.

INVENTARUL DE PERSONALITATE EPI (H. Eysenck)

Aspect psihologic vizat: cele doua dimensiuni generale ale personalitatii : Extraversiune - Introversiune (E) si Nevrozism - Stabilitate (N). Extraversiunea in opozitie cu introversiunea desemneaza tendintele de exteriorizare, de non-inhibitie, tendintele impulsive si sociale ale unui subiect. Extravertitul este descris ca un tip sociabil, activ, indolent (nepasator la critica) iar introvertitul un tip nesociabil, nonactiv, susceptibil. Nevrozismul desemneaza hiperreactia emotionala generala si predispozitia spre depresie nevrotica sub efectul unui agent stresant. Comportamental, subiectii manifesta labilitate emotionala, nervozitate, hipersensibilitate, depresie, mania certurilor si a criticii. Prezenta nervozitatii si mania certurilor releva faptul ca in cazul nevrozismului exista si tendinte impulsive. Fiecare dintre aceste doua trasaturi este masurata cu ajutorul a 24 de intrebari alese dupa analiza itemilor si analiza factoriala, itemi la care subiectul raspunde prin "DA" sau "NU". Chestionarul include si o scara de minciuna (L) cu scopul de a detecta tendintele de falsificare a raspunsurilor.

SUBTEST 'CN'- CALCUL NUMERIC

Aspect psihologic vizat: aptitudinea de a folosi cu usurinta simboluri matematice. Se refera la factorul "N" a lui Thurstone. Testele ce vizeaza factorul numeric sunt probe de calcul simplu ce trebuie executat intr-un timp limitat. Factorul numeric astfel masurat este o aptitudine specifica, primara care nu da informatii despre aptitudinea la matematica. Testul nu face apel la rationament aritmetic, ci doar la folosirea rapida de simboluri numerice. Factorul "N" este aptitudinea de manipularea rapida a unui sistem simbolic urmand o serie de reguli specifice, cu conditia ca atat sistemul simbolic cat si regulile sa fie perfect asimilate. In cazul acestui test sistemul simbolic corespunde simbolurilor numerice, iar regulile sunt de operatie aritmetica simpla. Sarcina de lucru: Subiectul trebuie sa rezolve itemul, pe baza celor patru operatii aritmetice, indicand raspunsul corect din mai multe variante posibile.

SUBTEST 'RM' - RATIONAMENT MATEMATIC

Aspect psihologic vizat: rationament matematic, care poate fi inteles ca o capacitate de a defini, intelege si structura o problema cu scopul de a o rezolva. Rationamentul matematic face apel la capacitatea de a desprinde, dintr-un caz dat sau din compararea mai multor relatii, un mod de rezolvare aplicabil si altor situatii similare; gasirea rapida a unei reguli de organizare a datelor, a unui algoritm; capacitatea de a condensa un sir de rationamente si operatii; flexibilitatea gandirii; restructurarea informatiei; capacitatea de simbolizare, de utilizare a notatiilor. Acest test solicita cunostintele de matematica asimilate in procesul de invatare.

SUBTEST "RC"- ROTIREA CUBURILOR (DUPA MEURIS)

Aspect psihologic vizat: reprezentarea spatiala, care nu se refera numai la perceptia obiectelor, ci si la posibilitatea de a imagina aceste obiecte in coordonate bi sau tridimensionale, de a opera deplasari si transformari ale acestora in plan mental. Proba face apel la factorul "S" al lui Thurstone. Acest factor este putin influentat de mediul in care a trait copilul sau de experienta sa anterioara. Se afla in legatura cu functia reprezentationala si gandire, prezinta legaturi puternice cu inteligenta generala. Sarcina de lucru: Se prezinta cuburi avand pe fiecare fata semne deosebite. Subiectii trebuie sa deduca din 3-5 cuburi succesive sensul miscarii lor si sa indice pozitia urmatoare din alte cinci cuburi asezate unul dupa altul.

SUBTEST "MT" - MEMORIE TEXTUALA

Aspectul psihologic vizat: memoria verbala de scurta durata, memoria logica, ce presupune intelegerea celor memorate, a sensului si semnificatiei lor si se bazeaza pe asociatii de tip cauzal, logic , rational. Depinde de schemele operatorii, experienta subiectului si de capacitatea acestuia de a organiza materialul in unitati cu sens. Testul cuprinde 3 texte. Sarcina de lucru: Se prezinta oral, succesiv, trei texte. Dupa fiecare lectura subiectii trebuie sa raspunda la patru intrebari referitoare la detalii din ceea ce au auzit. Primele doua fragmente contin multe amanunte concrete, al treilea este un text abstract referitor la o tema de biologie.

SUBTEST 'ATG'- APTITUDINE TEHNICA GENERALA

Aspect psihologic vizat: aptitudinea mecanica - posibilitatea de a aplica cunostinte de mecanica si fizica dobandite atat in procesul de invatamant, cat si prin experienta practica a subiectului cu obiectele. Acest factor este esential in predictia reusitei in profesiuni mecanice, dar nu si in reusita scolara. In acest tip de activitati se remarca implicarea factorilor perceptiv, de reprezentare spatiala, alaturi de inteligenta generala.

SUBTEST "RS" - RELATII SPATIALE

Aspect psihologic vizat: reprezentarea spatiala, posibilitatea de a opera deplasari si transformari in plan mental a unei desfasurari plane, in vederea construirii unor figuri geometrice tridimensionale. Are legatura directa si cu experienta practica. Sarcina de lucru: subiectii trebuie sa construiasca pe baza imaginii plane prezentate un corp tridimensional si sa aleaga varianta corecta din cele date.

CHESTIONARUL DE INTERESE PROFESIONALE (CIP)

Aspect psihologic vizat: analiza intereselor profesionale ale tinerilor exprimate prin gradul de atractie pe care acestia il manifesta fata de diferitele domenii ale vietii profesionale. Chestionarul se centreaza pe activitatile si actiunile specifice celor mai frecvente si distincte domenii profesionale.

Chestionarul de interese profesionale CIP este compus din 216 intrebari (itemi), care acopera 18 campuri profesionale analizate: Investigatie stiintifica, Investigatie tehnica, Tehnica aplicata, Sanatate, Economie, Activitati administrative, Drept si consulting, Protectie si securitate, Investigatii umaniste, Comunicatie, Invatamant si orientare, Relatii publice, Limbi straine, Arte teatrale, Muzica, Arte plastice, Estetica, Agricultura si silvicultura.

Evident, sunt foarte ample si numeroase profesiunile si alegerile posibile, dar ele se reduc mult in functie de modelul social, familial, cultural. Numarul mare al profesiunilor incluse in cele 18 domenii profesionale le permite tineilor sa ia o decizie. Campurile profesionale alese nu sunt separate unele de altele, intre ele exista legaturi astfel incat un tanar ,in functie de structura personala sau propria ierarhie a valorilor, poate manifesta un interes preponderent pentru mai multe domenii profesionale. In functie de aceste corelatii existente intre campurile profesionale alese am sintetizat 4 nuclee: Stiinta si tehnica, Servicii, Economie si drept, Expresie artistica. Aceste nuclee sunt absolut impermeabile intre ele, legaturile dintre unul si altul nu exista sau sunt foarte slabe. Sarcina subiectului consta in aprecierea interesului pe care il trezeste in persoana lor o profesie, in care ar trebui sa realizeze, cu preferinta, sarcini ca cele indicate in fiecare item si sa reflecte aceasta apreciere in foaia de raspuns.

Etaloane: Pentru a se putea interpreta datele pe care tinerii elevi le ofera ca raspunsuri la chestionar, avansam scale de comparatie (etaloane) care exprima echivalenta intre punctajele directe pe care elevii le-au obtinut la proba si cele din grupul normativ.

Baremul ne permite sa raportam elevul investigat la grupul utilizat in construirea scalei. Scala pe care o prezentam este cea de procentaje si pentru ca normele de procentaj sa aiba valabilitate, etaloanele trebuie sa se bazeze pe grupuri de subiecti care sa fie reprezentativi pentru populatia cu care vrem sa-l comparam pe tanarul respectiv. Aceste grupuri reprezentative se numesc grupuri normative. Scala de procentaj ne indica cat la suta din grupul normativ este intrecut de un subiect concret in domeniul apreciat de proba respectiva.

Putem analiza intensitatea intereselor profesionale prin intermediul etaloanelor specifice care exprima atractia pe care fiecare domeniu, independent de celelalte, o produce asupra subiectului in comparatie cu intensitatea existenta la grupul normativ.

Sunt disponibile etaloanele specifice celor 18 domenii profesionale, avand in vedere varsta si sexul. Motivul pentru care s-a tinut seama de sex in cadrul aceleiasi varste este acela ca exista diferente semnificative in unele domenii profesionale, nu la toate, datorate variabilei sex, desi diferentele sunt mai putin intense in masura in care tinerii avanseaza in varsta.

Utilizarea bateriei de teste computerizate de orientare scolara si profesionala in reteaua scolara

Utilizarea bateriei computerizate OSP in unitatile de invatamant constituie in conditiile realitatii scolare actuale o necesitate practica, intrucat prin aceasta elevul beneficiaza de o asistenta psihologica specializata, credibila, discreta si in primul rand eficienta.

Daca luam ca model teoretic o unitate scolara care dispune de un cabinet sau laborator psihologic informatizat si gestionat de un psiholog / consilier scolar / psihopedagog minim pregatit in operarea pe calculator, atunci serviciul de orientare scolara si profesionala va fi in buna masura facilitat de testarea controlata asigurata de Itemsoft T.A.C Server. Acesta reprezinta aplicatia server dedicata testarii psihologice asistate de computer si creata special pentru rularea testelor psihologice profesionale.

Dintre atributele functionale oferite de Itemsoft T.A.C. Server precizam:

Fiind aplicatie protejata, multitasking si multiuser, mai multi specialisti pot executa aplicatia, testand subiecti pe statii din reteaua locala, pe baza de cont si parola separate.

Programul server sto-cheaza date perso-nale semnificative despre utilizatori, in speta examinatori.

Daca este cazul, utilizatorul curent poate consulta, modifica sau sterge datele de identificare introduse.

Datele de investigare ale subiectului se raporteaza la toate categoriile statistice necesare cercetarii psiho-pedagogice din orientarea scolara si profesionala a persoanei. Baza de date rezultata trebuie considerata suport pentru anamneza, extrem de util si in utilizarea altor metode si tehnici corelate aplicarii computerizate a bateriei de teste OSP.

Prin conceptie, Itemsoft T.A.C. Server este destinat administrarii unui set de probe psihologice (baterie), standard sau personalizabil. Pentru aceasta rutina s-au prevazut optiuni separate de configurare si de gestiune a bateriilor de teste. Desigur schema-test a unei baterii, deandata ce s-a stabilit si s-a salvat poate fi reutilizata ori de cate ori se dovedeste necesara ulterior.

Pentru contorizarea factorului timp, de multe ori esential in testarea psihologica, exista un reminder special, permanent controlat de pe server.

Examinarea subiectilor in baterie se asociaza mecanismului de creare a profilului-tip, daca testarea respectiva are caracter inclusiv de cercetare psihopedagogica. Dupa cum se poate observa in instantaneul anterior, dupa doar cateva sedinte-test prealabile, formularul "Examina-re cu o baterie de probe" permite doar din cateva clicuri de mouse lansarea unei examinari colective, profilate, in retea si determinata cronografic.

Raportarea datelor finale nu depinde in mod exclusiv de prezenta subiectilor, asa cum stim din situatiile de testare creion-hartie; atat itemii testelor din baterie, cat si subiectii insisi pot fi redimensionati, respec-tiv selectati in situatii in care preexista informa-tiile corespunzatoare. Acest fapt ilustreaza si capacitatea Itemsoft T.A.C. Server de interschimbare a datelor cu metode traditionale de examinare psihologica.

Mai mult, daca este disponibila o conexiune la Internet pe calculatorul in care este rezident Itemsoft T.A.C. Server, prin transferul datelor la baza de cercetare "Itemsoft Project" exista pe de o parte posibilitatea stocarii de informatii confidentiale si actualizarea etaloanelor profilate local prin descarcari de profile utilizator, pe de alta parte.

Pentru filtrarea datelor de iesire exista un modul de previzualizare si editare a rezultatelor examinarii care incorpo-reaza facilitati de sistem expert si care permite rationamente psiholo-gice analitico-sintetice si interpretari comparative, precum si de extragere a unui profil tip automat reutili-zabil, dupa cum se poate vedea in imaginea ala-turata. Este posi-bila crearea de profile etalon de comparatie cu valoare de profe-siograme pentru oricare specificatie din nomenclatorul profesiilor din Romania.

Examinarea psihologica a orientarii scolare si profesionale se finalizeaza si concretizeaza printr-o raportare completa si complexa a tuturor rezultatelor probelor administrate. Se realizeaza tabela notelor brute si standard obtinute de subiect, corectia interna a raspunsurilor, sumare distincta a timpilor de raspuns, interpretare automata de profil-tip, in forme reprezentate grafic pentru ecran si disponibile pentru imprimare.

Pe langa caracteristicile analitice ale produsului modul OSP executat de pe Itemsoft T.A.C. Server, comporta calitati globale de performanta, printre care:

1. Fiabilitate de produs, exprimata prin usurinta in invatare si utilizare, instalare facila, viteza de lucru, necesar hardware scazut, consum mic de resurse, flexibilitate, stabilitate, interfata prietenoasa, salvari de date in siguranta, schimb de date reutilizabile, dimensiuni fara amplificari nejustificat de mari ale kitului de instalare, controlul conexiunii in retea intranet/internet, securitate, protectie la erori, asistenta contextuala, documentatie bogata si diversa, site web dedicat si suport on-line, training si suport de specialitate;

2. Suport tehnic on-line, pentru specialisti, sub forma de modele de utilizare, banca de itemi, etaloane, schimburi de experiente intre utilizatori ;

3. Sistem client-server, prin comunicare cu un server de date plasat in retea locala intranet/internet administrand informatii publice si private, sub forma conturilor personalizate si confidentiale;

4. Modularitate, permitand o utilizare selectiva si economica;

Suport de baze de date relationale, de asemenea in formate accesibile interschimbarii de documente, cel putin la nivel ODBC;

6. Extensibilitate, atat in ceea ce privesc datele (fisiere sau baze de date utilizator), cat si optiunile de rulare (module independente);

7. Interoperabilitate si import/export de date, prin care se asigura comunicarea fata de alte sisteme informatice sau servere de date rezidente in Internet, precum si posibilitati de conversii si comparare de date;

8. Facilitate multiutilizator cu acces protejat si eventual configurabil in termeni de preferinte pentru fiecare utilizator;

9. Profilare distincta de interfatare pentru examinatori si subiecti, utila administrarii ocazionale a mesajelor, raspunsurilor sau altor parametri de rulare;

10. Modul de lucru pe web, ca spatiu virtual de comunicare/stocare a datelor pentru utilizatori;

11. Sectiune dedicata si legaturi web (in lucru), axate pe cercetarea metodico-informatica si experimental-stiintifica rezervata specialistilor si identificati nominal pentru crearea echipelor de lucru, pentru intercompararea datelor, pentru credit de probitate si deontologie;

Impactul mereu crescand al tehnologiei informatiei in campul educational constituie o tendinta constanta si novatoare, conjugata cu includerea in scoala moderna a tot mai multe tehnici si mijloace de invatare si comunicare si mai aproape de dinamica psiho-socio-pedagogica si informationala a educatului din societatea contemporana.

Bateria computerizata de teste pentru orientarea scolara si profesionala, sustinuta de aplicatia Itemsoft T.A.C Server, constituie un sistem informatic profesional care se circumscrie inovarii si optimizarii procesului instructiv-educativ.

Din diversitatea tehnologiilor, a modelelor si prototipurilor informationale angajate in sustinerea si optimizarea procesului de invatamant, bateria computerizata de teste pentru orientare scolara si profesionala impune totodata prin prisma reformei calitatii o practica psihopedagogica bine definita conceptual, unitara si constructiva asupra adoptarii, adoptarii si dezvoltarii unui cabinet OSP virtual in conditii determinate.

In privinta realizarii produsului software, s-a utilizat mediul de dezvoltare Visual Studio 6.0. A fost creat un modul proba integrat in sistemul Itemsoft TAC, modul numit Itemsoft OSP.

Respectand standardele Itemsoft TAC, modulul OSP permite examinarea individuala sau in grup, folosind o retea locala, introducerea manuala a datelor item sau item sau prin scanare, procesarea si interpretarea automata a rezultatelor cu posibilitatea de imprimare a protocolului de examen.

In vederea facilitarii analizelor ulterioare, sistemul monitorizeaza timpul de raspuns al subiectilor la fiecare item si permite interpretari avansate ale acestuia.

Interpretarea rezultatelor este data cifric, sub forma de note brute si note standard, grafic sub forma de profile de personalitate, profile aptitudinale si profil de interese precum si textual, prezentand in clar tendintele. Are suport pentru configurarea si analiza profilelor tip si posibilitatea de comparare cu profil tip precum si pentru ecuatii de ordin secund rezultate prin cercetari proprii.

Modulul proba Itemsoft OSP precum si motorul principal Itemsoft TAC sunt disponibile pe portalul Itemsoft Project, aflandu-se in faza Beta de testare.