AVORTUL - aspecte medicale, legislative si psiho-sociale

AVORTUL - aspecte medicale, legislative si psiho-sociale

Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste avortul ca fiind terminarea sarcinii inainte de 22 saptamani de graviditate, calculata dupa data primei zile a ultimei menstruatii si expulzarea (eliminarea) unui fat care cantareste mai putin de 500 g.

O alta definitie a avortului este: "Avortul reprezinta intreruperea accidentala sau provocata a graviditatii inainte ca faul sa poata trai in afara organismului matern" (Coteanu, Seche, Seche, 1996, pag.78).

Aspecte medicale ale avortului

Avortul este, din punct de vedere medical, o operatie despre care nu s-ar putea spune ca e benefica. Este poate singura data in medicina cand relatia medic-pacient nu are scop taumaturgic (vindecator). Este prima data cand relatia medic-pacient se inverseaza si-si pierde orice valoare, pentru ca la medic se prezinta de fapt doi pacienti sanatosi: unul din ei pleaca bolnav si celalalt moare. De aceea n-am putea sa-i spunem relatie medic-pacient. Am putea sa-i spunem doar o rezolvare a unei situatii neplacute cu alta si mai rea, si mai neplacuta, mai daunatoare, atat trupului cat si sufletului (Marcu, Rosca, Dondiuc, 1993).

Exista un numar de tehnici de avort, care sunt folosite in mod curent in toata lumea. Fiecare dintre acestea nu duce decat la omorul intentionat al unui copil. Cel mai adesea, metoda se alege in functie de etapa de dezvoltare a fatului, dar conteaza si traditia locului, preferinta mamelor, tehnica medicala disponibila.

Cele mai cunoscute metode de avort sunt:

a.     extractia menstruala (metoda Karman)

Canula Karman, un tub subtire de plastic, flexibil, la un capat sferic, cu doua orificii, este introdusa in colul uterin si conectata la o sursa de aspiratie actionata manual. Aspiratia creata de pompa de vid indeparteaza copilul si tesuturile adiacente din uter. Aceasta metoda este preferata de femeile sau fetele care nu vor sa stie ca sunt insarcinate. Prin urmare procedura chirurgicala este deseori efectuata inainte de a se pune un diagnostic de sarcina posibila sau sigura. Aceasta metoda se face in cazul sarcinilor care nu depasesc 50 de zile, de la prima zi a ultimului ciclu menstrual.

b.     chiuretaj cu aspirati

Este cea mai comuna metoda de avort. Ea se foloseste cel mai adesea in cazul sarcinilor aflate intre 9 si 12 saptamani, cand avortul se poate face la cerere. Metoda consta in aspirarea violenta a embrionului si a tesuturilor adiacente din uter. Pentru dilatarea colului cervical se folosesc fie metodele mecanice, cel mai adesea se apeleaza la asa - numitele dilatatoare (cu bujii sau laminarii), fie medicamentele.

c. dilatarea si chiuretajul

Aceasta metoda nu mai este folosita deoarece necesita dilatare mai mare si timp mai indelungat si este considerata mai putin sigura decat chiuretajul prin aspiratie. Colul uterin este dilatat si se introduce o chiureta sau un cutit in forma de lingurita cu marginile ascutite pentru a taia in bucati copilul nenascut si pentru a razui peretii uterului in scopul deprinderii placentei. Ca in cazul oricarui avort, exista riscul perforarii uterului si a infectarii.

d.     prostaglandinele

Prostaglamdinele sunt hormoni sau substante asemenea hormonilor, care se administreaza femeilor gravide fie in vena, fie in uter. Ele determina contractarea uterului, ceea ce duce la nasterea prematura a copilului. Pentru ca fatul sa nu se nasca viu, se injecteaza uree sau apa sarata in sacul amniotic sau clorura de potasiu in copil. Prostaglandinele produc avort in peste 90 % din cazuri.

e. avortul prin instalatii cu diverse solutii

Aceasta metoda consta in introducerea unei solutii de sare concentrata in uter sau formol (metoda Boëro). Copilul moare lent. Operatiunea este foarte dureroasa si pentru mama.

f.  histeroctomia

Aceasta este o metoda similara nasterii prin cezariana "Operatia se relizeaza sub anestezie generala. Copilul se scoate de multe ori viu, cu tot cu placenta si cu sacul amniotic. Metoda este foarte rar folosita, implicand multe riscuri pentru mama.

g.     histerectomia

Histerectomia consta in indepartarea intregului uter. De obicei, se foloseste atunci cand femeia sufera de boli grave ale uterului (mioame, fibroame uterine etc.).

h.     dilatare si extractie (D&X)

Un avort de tipul D&X nu dezmembreaza fatul, ci fatul e eliminat intreg fara instalatie sau infuzie. Acest avort are nevoie de trei zile. In primele doua zile, colul placentei este largit cu dilatatoare Dilapan (laminaria) in doua sau mai multe sedinte, cu medicamente recomandate pentru crampe. Prin aceasta metoda se fac avorturi pacientelor cu sarcini intre 20-21 saptamani, dar sunt medici care aplica aceasta procedura chiar sarcinilor de pana la 32 saptamani.

i.  RU-486

Aceasta metoda a fost omologata pentru prima data in Franta. Medicamentul mai este utilizat in mod legal in mai multe tari ale lumii printre care Suedia, Marea Britanie, SUA si China. RU-486 nu este inca autorizat in Romania. La mai putin de 9 saptamani de ultima menstruatie sau in primele saptamani de sarcina se administraza o singura doza orala de Mifepristone. Dupa doua zile, femeii i se administraza o injectie sau un supozitor vaginal, continand o prostaglandina care provoaca contractarea uterului si in final, desprinderea embrionului. Embrionul este expulzat in aceeasi zi in care s-a administrat prostaglandina.

Aspecte legislative privind sanatatea reproducerii si avortul

In Romania traditionala, avortul a fost tinut sub control, atat prin presiunea mentalitatilor, dominate de influenta Bisericii Ortodoxe, cat si cu ajutorul legilor. Timp de aproape 25 de ani, datorita politicii pronataliste agresive a regimului Ceausescu, planificarea familiala a fost considerata in Romania delict penal. Contraceptivele erau produse prohibite, fiind confiscate la intrarea lor in tara, iar avortul era ilegal. Cu toate acestea, reglementarile referitoare la avort au evaluat in favoarea acestuia, devenind legalitate dupa 1989. Unul dintre primele decrete postrevolutionare s-a referit la liberalizarea avorturilor si a mijloacelor contraceptive. Astfel in 1990 s-au inregistrat aproape un milion de avorturi.

Camera Deputatilor a adoptat un proiect de lege in 2004 in care se face o referire mai exacta la drepturi si sanctiuni privind avortul.

Capitolul II include 5 articole care fac referire la sanatatea reproducerii umane:

Art. 4. - (1) Orice persoana are libertatea de a decide asupra numarului copiilor si momentului nasterii lor, precum si asupra problemelor legate de sanatatea sa reproductiva, fara constrangere si fara sa fie influentata.

(2) Orice persoana are dreptul de a fi informata asupra starii sale de sanatate a reproducerii umane.

(3) Informarea persoanelor se face pe tot parcursul utilizarii serviciilor de sanatate a reproducerii umane.

(4) Unitatile medicale care ofera servicii de sanatate a reproducerii trebuie sa aiba afisate, la vedere, drepturile persoanelor privind sanatatea reproducerii umane.

Art.5. - Toate informatiile privind starea de sanatate reproductiva a pacientului, rezultatele investigatiilor, diagnosticul, prognosticul si tratamentul, sunt confidentiale.

Art.6. - (1) Persoanele care solicita o metoda de contraceptie au dreptul la consultatie medicala in scopul alegerii metodei de contraceptie, luandu-se in considerare starea sanatatii, varsta si particularitatile individuale.

(2) Categoriile de femei, care au dreptul sa primeasca gratuit mijloace moderne de contraceptie, sunt stabilite prin ordin al ministrului sanatatii.

(3) Serviciile de consiliere pentru contraceptie se asigura de catre personal special pregatit in acest sens si in spatii care sa asigure confidentialitatea persoanei.

(4) Metodele de contraceptie voluntara chirurgicala se pot aplica numai la cererea si in baza consimtamantului informat al solicitantului.

Art.7. - (1) Orice femeie are dreptul sa solicite si sa i se efectueze intreruperea voluntara a sarcinii pana la o varsta cronologica a sarcinii de 14 saptamani de la prima zi a ultimei menstruatii.

(2) Taxa pentru intreruperea voluntara a sarcinii in unitatile sanitare publice sau private se stabileste prin ordin al ministrului sanatatii.

(3) Unitatile medicale publice sau private care ofera servicii de intrerupere a sarcinii vor asigura conditiile de siguranta si calitate, incluzand metoda aspiratiei cu vid, electrica, manuala sau metoda medicamentoasa pentru intreruperea sarcinii, daca nu este indicata o alta metoda.

(4) Fiecare femeie, care efectueaza o intrerupere de sarcina, trebuie sa fie informata corespunzator in vederea luarii unei decizii informate, care trebuie documentata sub forma unui consimtamant informat scris .

(5) Informarea este obligatorie si trebuie sa cuprinda:

a) alternativele intreruperii de sarcina

b) drepturile de care beneficiaza femeile gravide

c) tehnicile de efectuare a intreruperii de sarcina si riscurile potentiale ale fiecarei proceduri, inclusiv cele referitoare la anestezia folosita

d) complicatiile si sechelele posibile

e) optiunile de contraceptie dupa intreruperea sarcinii.

(6) Partenerii de cuplu au dreptul, la cerere, sa participe la acordarea serviciilor de informare si consiliere privind intreruperea cursului sarcinii.

(7) Orice femeie care a beneficiat de intreruperea cursului sarcinii are dreptul, in primele 6 luni de la intrerupere, la mijloace gratuite de contraceptie.

Art. 8. - (1) Adolescentii si tinerii au aceleasi drepturi reproductive si sexuale ca adultii, inclusiv dreptul la informare si acces la servicii de sanatate a reproducerii adaptate nevoilor lor.

(2) Adolescentele si tinerele trebuie informate in legatura cu riscurile intreruperii sarcinii, indiferent de decizia lor in legatura cu evolutia sarcinii.

(3) Adolescentele si tinerele au dreptul la intrerupere voluntara de sarcina in conditii de siguranta, fara consimtamantul parintilor sau al partenerilor lor.

(4) Adolescentii si tinerii au dreptul la educatie sexuala, educatie pentru sanatatea reproducerii si de pregatire pentru viata de familie.

(5) Educatia sexuala si pregatirea lor pentru viata de familie se efectueaza in institutii de invatamant si in alte institutii unde se gasesc adolescenti sau tineri, inclusiv cu nevoi speciale, dupa programe special elaborate si tinandu-se seama de varsta, sexul si particularitatile psihologice ale acestora.

(6) Elaborarea programelor de educatie sexuala, educatie pentru sanatatea reproducerii si de pregatire pentru viata de familie este asigurata de catre Ministerul Educatiei , Cercetarii si Tineretului in colaborare cu Ministerul Sanatatii .

(7) Adolescentele si tinerele gravide au dreptul sa isi continue educatia in timpul sarcinii si dupa sarcina.

Aspecte psiho-sociale ale avortului

Familiile din lumea rurala au fost impinse mereu spre oras, fapt care a produs un sentiment adanc de dezradacinare in randul celor aflati in miezul acestor transformari. O data cu prabusirea valorilor traditionale, a scazut si importanta familiei. In aceste conditii au aparut noi forme de viata familiala si de casatorie. Au devenit tot mai frecvente cuplurile fara copii sau sau familiile monoparentale, persoanele celibatare, persoanele divortate si a crescut frecventa concubinajului (Stanciulescu, 1998).

Avortul este o consecinta a modificarii stilurilor de viata ale familiilor, odata cu trecerea timpului. Sexualitatea domneste peste toate functiile importante ale familiei. Scade interesul pentru copii si importanta acestora in structura familiala. Incet - incet, familia extinsa din perioada interbelica, cu 5-6 copii s-a eronat, s-a imputinat dramatic, ajungand la o familie cu maximum 2 copii. Studiile scot in evidenta faptul ca majoritatea femeilor si a barbatilor isi doresc un copil, maximum doi.

Deoarece avortul este in Romania legal, numarul avorturilor cu risc crescut se mentine in continuare la un numar foarte mare. Datele oferite de Ministerul Sanatatii arata ca numarul adolescentelor care apeleaza la avort s-a marit abrupt.

"Modificarile functiilor familiilor au pus amprenta in special asupra tinerilor adolescenti. Acestia isi incep viata sexuala mult prea devreme, tind sa adere la grupuri de adolescenti aflate in opozitie fata de morala adultilor, sa se elibereze din cercul familial, de autoritatea plina de interdictii a parintilor, iar experienta premaritala se extinde" (Neculau, 1977, pag. 29). Tinerii accepta usor coabitari prelungite, inainte de casatorie. In asemenea conditii, conceptul de control al nasterilor se fixeaza usor in practica obisnuita.

"Avortul a fost practicat in toate epocile istoriei, dar niciodata nu a fost acceptat ca in societatea contemporana. Traim intr-o epoca dominata de mentalitatea abortiva. Avortul nu mai este considerat o infractiune sau o culpa, nu mai este urmarit de lege, pedepsit ca atare, ci este asimilat ca un drept al femeii. De altfel, in acest sens termenul de "avort" a fost inlocuit cu conceptul de "intrerupere voluntara a sarcinii" (Ciochina, Iftimie, 2003, pag. 107).

Factorii determinanti ai avortului la adolescente

Tinerii din lumea moderna isi formeaza principii de viata in preajma colectivului de care sunt inconjurati in cea mai mare parte a timpului, pentru ei conteaza ca relatia cu partenerul sau partenera sa mearga conform dorintelor, implicand pe langa sentimente si relatia sexuala, considerand ei ca in acest fel dovedesc celui de langa el sau ea, ca il sau o iubeste (Stanciulescu, 2002).

Decizia femeii sau a tinerei insarcinate este influentata de factorii interni si externi:

Aproximativ 30% dintre adolescentele gravide aleg avortul. La aproximativ 60% dintre femeile sub 18 ani care au avut un avort, cel putin unul dintre parinti stie de acest avort si sustine alegerea fiicei.

Adolescentele gravide sunt mai expuse avortului spontan, mai ales daca sunt tinere. Ele isi provoaca avortul mai des decat femeile adulte, din urmatoarele motive:

- adolescenta insarcinata poate fi necasatorita si se teme mai mult decat femeia adulta de stigmatul unei sarcini survenite in afara casniciei

- adolescentele nu sunt suficient de mature pentru a avea un copil

- ele rezista mai greu la presiunile si/sau metodele coercitive ale barbatilor adulti sau adolescenti in ceea ce priveste angajamentul in relatii sexuale nedorite
-o adolescenta necasatorita care are un copil poate fi fortata in contextul actual sa-si abandoneze studiile

- preocuparea ca un copil le va schimba viata si le va compromite viitorul (si pe cel al copilului), multe dintre tinerele mame nu mai reusesc sa obtina un nivel de educatie si un loc de munca necesare pentru a evita cresterea copilului in saracie

- adolescentele nu sunt capabile financiar sa creasca un copil

- adolescentii, primesc, mai greu decat adultii, relatii de la serviciile de contraceptie si planificare familiala din motive legate de legislatie, regulamente, obiceiuri culturale sau din retinere ca raspuns negativ la activitatea lor sexuala

-adolescentele primesc mai greu informatii despre avort ca si resurse informative despre avortul provocat medical, acolo unde accesul este restrans; acolo unde accesul este mai putin restrictiv apar mai frecvent avorturile auto-provocate sau adolescentele recurg mai usor la metode empirice puse la dispozitie de persoane neautorizate

-adolescentele care se prezinta pentru avort in cabinet medical vin totusi la o varsta mai mare a sarcinii, ceea ce creste riscul complicatiilor

-datorita practicarii pe scara larga a avorturilor clandestine si a absentei sprijinului din partea partenerului sau al parintilor, adolescentele sunt mai des expuse stres-ului emotional si izolarii

- contraceptie nereusita - mai mult de jumatate din fetele care au facut avort foloseau o metoda contraceptiva in perioada in care au ramas gravide

- sarcina in urma unui viol sau incest - in aceasta situatie sunt aproximativ 13.000 de femei in fiecare an

- afectiune fizica sau psihica care pune in pericol viata gravidei in cazul in care sarcina se mentine (Cioltei, 1979 .

Parerea unui specialist de la Clinica Pro-Vita este ca femeia nu este informata suficient referitor la avort, nu este informata despre ceea ce se intampla cu corpul ei, despre posibilele traume din urma avortului, pentru ca nimeni nu apara interesul femeii (Ciochina, Iftimie, 2003).

Aparent lumea discuta despre sex, dar in realitate informatia nu exista. Femeile ce ajung in situatia de a fi insarcinate au nevoie sa fie ascultate, de a fi consiliate. In primul rand inainte de a se recurge la avort trebuie expuse informativ consecinte cum ar fi: posibila aparitie a sterilitatii; posibila infestare cu virusul HIV, in cazul care avortul se realizeaza fara mijloace suficiente de precautie in ceea ce priveste sterilizarea instrumentelor de lucru de catre cei ce efectueaza avortul.

De multe ori femeile nu apeleaza la acest lucru de buna voie, ele sunt mai mult obligate de presiunile exterioare, cum ar fi: partenerii de viata, pierderea locului de munca, parintii, raportarea la ce zic ceilalti, pierderea imaginii in societate, saracia, teama de responsabilitate, dar si de presiuni interne: atitudini, valori personale (morale), standarde culturale.

Consecintele avortului

Urmari fizice cauzate de avort

Desi prin interventiile medicale din ce in ce mai performante au scazut fata de anii trecuti, mortalitatea si complicatiile, totusi acestea inca mai exista, un lucru extrem de grav. In fiecare an, in Romania, zeci de femei mor datorita avortului (Luca, 1985).

Metodele care provoaca avortul au efecte negative, chiar fatale pentru majoritatea tinerelor fete care doresc sa scape de o sarcina nedorita. Aceste efecte sunt:

In urma folosirii metodei chiuretaj cu aspiratie, dilatatoarele pot rupe, perfora si rani colul uterin, iar aspiratia puternica necesara distrugerii copilului nenascut poate distruge sau deteriora cavitatea uterina a femeii. Ambele complicatii pot cauza probleme pentru sarcinile viitoare

Prin metoda dilatare si evacuare complicatiile care apar la mama includ o posibilitate mai mare de ranire a colului si de rupere deoarece instrumentele folosite pentru a dezmembra bebelusul sunt mai mari. Este posibila perforarea uterului de catre instrumente, oasele lungi ale bebelusului si oasele craniene, iar aceasta ar atrage dupa sine hemoragie

Alte urmari fizice cauzate de avort sunt: leziunea colului uterin, perforatia uterului, hemoragii, lezarea intestinelor sau a altor organe abdominale ale mamei, inflamatia uterului, a trompelor, a pelvisului si a intregii cavitati abdominale, starea septica ("otravirea sangelui"), tromboembolie (cheaguri de sange care blocheaza vasele sanguine), sterilitate, hemoragii uterine neregulate, endometrioza, cresterea frecventei sarcinilor extrauterine, cicatrici si ingustarea colului uterin, cresterea frecventei avorturilor 'spontane', predispozitie la nasteri premature

"Rata mortalitatii materne cauzate de avort ramane in continuare la valoare inalta. In 2000, numarul deceselor din aceasta cauza era de 16,20 la 100.000 nasteri vii" (Ministerul Sanatatii si Familiei, Centrul de Calcul, Statistica Sanitara si Documentare Medicala, 2000-2001, pag. 3). "Se constata, e adevarat, o oarecare imbunatatire a situatiei, daca comparam evolutia datelor (pe ani) in perioada 1989-2000" (Ministerul Sanatatii si Familiei, Centrul de Calcul, Statistica Sanitara si Documentare Medicala, 2000-2001,     pag. 19).

Urmari emotionale cauzate de avort

Convingerea ca avortul influenteaza sanatatea mintala a femeii s-a consolidat de-a lungul timpului. Sindromul post-avort nu este recunoscut peste tot in lume, mai ales in Romania. Boala, caci o putem numi asa, a fost recunoscuta de Asociatia Americana de Psihiatrie, fiind definita ca o dereglare anxioasa, cauzata de un stress major personal, ce se naste dupa un eveniment grav, a carui reactie se dezvolta in timp.

Pentru multe femei, senzatia imediat urmatoare avortului este aceea de usurare, adica de usurarea de sub povara unei sarcini nedorite, dar care nu dureaza mult, fiind repede inlocuita de vinovatie, tristete si regrete. De fapt, ele sunt doar cateva din reactiile si mai des intalnitului sindrom post-avort (SPA), ce reprezinta conditia femeii care-si reprima durerea rezultata din pierderea copilului. Desi nu toate femeile care avorteaza devin victimele SPA, toate sunt expuse lui, pentru ca au trecut prin cele patru evenimente care predispun orice persoana la tulburari psihice: o moarte neasteptata, moartea unui copil, moartea unui sugar si vinovatia supravietuitorului. (Stanciulescu, 2002).

Caracteristicile stress-ului post-avort includ retrairea experientei negative a avortului, incercari de a sterge din memorie amintirile negative si durerea pricinuita de avort, factori care fac ca femeia sa fie dezinteresata de ceilalti, experimentarea unor simptome care nu au existat inainte de avort. Astfel de simptome includ urmatoarele:

- vinovatia: este senzatia pe care o simte o persoana care si-a incalcat propriul cod moral. O voce interioara de auto-condamnare porneste o banda care se tot repeta in minte acuzatoare: "Ceva nu e in regula cu tine. Cum ai putut sa faci una ca asta? Esti o persoana foarte rea." De asemenea, multe femei isi exprima convingerea, multe femei isi exprima convingerea ca orice eveniment nefericit care li s-a intamplat de la avort incoace este inevitabil pentru ca il "meritau".

- nelinistea: este definita ca o stare neplacuta de teama emotionala si fizica. Femeile care au suferit un avort si acum sunt nelinisite pot experimenta incordare (irascibilitate), reactii fizice (ameteli, palpitatii, dureri de cap, tulburari stomacale etc.), ingrijorari cu privire la viitor, dificultati de concentrare si somn agitat. Foarte des, in mod inconstient, femeia va incepe sa evite orice ar avea de-a face cu copiii.

- aplatizare afectiva: o persoana care a suferit o pierdere foarte dureroasa isi va dezvolta instinctul de a evita situatiile viitoare care i-ar putea provoca o noua durere. Multe femei care au avortat pastreaza un juramant secret ca nu vor mai tolera niciodata sa fie puse intr-o asemenea pozitie vulnerabila. In consecinta, fara a constientiza ceea ce fac, s-ar putea sa depuna toate eforturile pentru a-si mentine emotiile la acelasi, fara suisuri si coborasuri. Aceasta netezime a trairilor emotionale nu numai ca le afecteaza perceptia de sine, dar le si limiteaza, in mare masura, capacitatea de a forma si de a intretine relatii interpersoanle intime.

- depresie si gandurile de sinucidere: este o stare sufleteasca incarcata de tristete, vinovatie si lipsa de speranta. Aceasta poate duce la ganduri de sinucidere, pentru ca o astfel de persoana se invinovateste si se uraste atat de mult incat, pur si simplu, isi doreste sa moara. Putine femei care au trecut printr-un avort ajung la stadiul de depresie clinica vadita.

Marea majoritate continua sa-si traiasca activitatile zilnice in timp ce experimenteaza multe din urmatoarele stari:

- tristete variind de la melancolie la o totala lipsa de speranta;

- momente bruste si necontrolabile de plans, motivul acestora putand fi un mister total pentru femeia care nu a inteles legatura dintre tristetea actuala si amintirile despre avort. O femeie cu depresie foarte grava s-ar putea sa vrea sa planga, dar sa nu o poata face din lipsa de energie.

- deteriorarea conceptiei de sine: cu totul deficitara in capacitatea ei de a fi o femeie "normala" Aceste sentimente de nevrednicie sunt profunde deoarece ea considera ca nu mai poate fi salvata, ca este o cauza pierduta. Crede ca nici ea insasi, nici altcineva nu o mai poate ajuta.

- tulburari in ce priveste somnul, pofta de mancare si apetitul sexual: de multe ori, componentele legate de somn pot deveni excesive, prea mult somn si prea multa mancare Totusi, este neobisnuit ca o femeie sa aiba un apetit sexual in timpul unei depresii. De fapt, multe femei care au recurs la avort spun ca actul sexual este dureros.

- motivatia redusa: pentru activitatile normale ale vietii. Lucrurile care inainte de depresie ii umpleau viata, acum nu-si mai merita efortul.

- destramarea relatiilor interpersonale pentru toate activitatile. Acest lucru este foarte evident in relatia cu sotul sau prietenul ei, mai ales daca el a fost implicat in decizia ei de a recurge la avort. Mania poate fi indreptata impotriva lui chiar daca acesta a sprijinit-o in orice decizie ar fi luat. Ca o consecinta a avortului, intr-o familie apar o gramada de tulburari psiho-sexuale, iar sansele ca o astfel de familie sa se desparta sunt mult mai mari decat sansa de a ramane impreuna mai mult de un an de la efectuarea efortului.

- gandul de sinucidere, sau preocupare pentru moarte. Nu este surprinzator faptul ca unele femei care au suferit un avort sunt atat de deprimate incat ajuns sa creada ca ar fi mai bine sa moara. Daca are si un plan in acest scop, inseamna ca aceasta persoana trece printr-o forma grava de depresie clinica si necesita supraveghere de specialitate. S-ar putea ca SPA sa fie cauza principala sau poate fi doar una din problemele care contribuie la declansarea crizei.

- sindromul aniversarii exista o tendinta ca simptomele SPA sa se inmulteasca in perioada din preajma "aniversarii" avortului si/sau a adatei in care ar fi trebuit sa se nasca copilula avortat.

- retrairea avortului: un eveniment des amintit de femeile care au suferit un avort il constituie secventele dureroase si repetate. Uneori, acest eveniment se produce in situatii care, intr-un fel sau altul, seamana cu avortul. Un exemplu concludent ar fi examenul ginecologic de rutina, dar deseori chiar si sunetul de absorbtie al unui aspirator a provocat secvente mentale dureroase. Deseori femeile retraiesc avortul sub forma unor cosmaruri despre bebelusi in general, sau despre propriul copil avortat. De obicei aceste visuri cuprind imagini cu bebelusi pierduti, dezmembrati sau care plang.

- preocuparea pentru a ramane din nou insarcinata. In majoritatea lor, femeile care au avortat raman insarcinate in mai putin de un an de la data avortului. Prin aceasta se prea poate ca, inconstient, sa creada ca o noua sarcina, deseori numita "bebelus de ispasire", poate inlocui copilul avortat.

- neliniste in privinta fecunditatii si procreatiei. Unele femei care au suferit un avort sunt urmarite de teama ca nu vor mai ramane insarcinate niciodata sau ca nu vor mai putea sa duca sarcina pana la termen. Altele se asteapta sa aiba copii handicapati, pentru ca "s-au descalificat ca mame bune". Acele femei care cred in Dumnezeu si nu in faptul ca Ii vor da socoteala considera ca Dumnezeu le pedepseste prin aceste temeri.

- intreruperea procesului de atasare fata de copiii nascuti si/sau nenascuti Dupa avort, femeia nu-si va ingadui sa se ataseze in mod natural de o alta sarcina, datorita unui sentiment de pierdere. Apoi, s-ar putea sa vrea sa ramana din nou insarcinata pentru a deveni cea mai perfecta mama din lume, cu scopul de a compensa avortarea ultimei sarcini. Tot astfel, femeia care avea deja copii la momentul avortului ar putea descoperi ca a inceput sa-si vada copiii intr-o alta lumina. La o extrema, s-ar putea sa-i dispretuiasca, in mod inconstient.

- vinovatia supravietuirii: motivele pentru care cele mai multe femei recurg la avort sunt banale. Ele se trezesc in mijlocul unei situatii foarte dureroase in care risca sa piarda mult daca aleg sa duca sarcina pana la capat. In ultima instanta, decizia se reduce la: "ori eu, ori bebelusul, si ma aleg pe mine".

- consumul de alcool si droguri: este de multe ori folosit ca o forma de medicatie personala, o modalitate de a face fata durerii provocate de amintirile avortului Din pacate, va descoperi nu numai ca problemele sunt mai multe decat la inceput, dar si ca resursele pentru rezolvarea lor sunt mai putine. Pe plan mental si fizic consecintele consumului de alcool si droguri nu fac decat sa amplifice majoritatea simptomelor pe care femeia deja le expoerimenteaza.

- aparitia tulburarilor de alimentatie: in primul rand, cresterea sau scaderea substantiala in greutate este asociata cu ideea de a nu fi atragatoare ceea ce reduce sansele de a ramane din nou insarcinata. In al doilea rand, a deveni neatragatoare ajuta la inradacinarea convingerii ca ea nu merita atentia nimanui. In al treilea rand, pentru femeia care simte ca viata ei este in intregime scapata de sub control, extremele tulburarilor in alimentatie (cum ar fi bulimia sau anorexia) reprezinta o forma de control. In cele din urma, o scadere drastica in greutate poate opri ciclul menstrual, impiedicand astfel orice sarcina viitoare.

- alte componente autopunitive si autodegradante: pe langa scaderea in greutate si consumul de alcool sau droguri, femeia care a recurs la avort poate sa intre in diverse relatii abizive, sa traiasca in promiscuitate, sa nu-si poarte de grija din punct de vedere medical sau sa-si provoace, in mod deliberat, durere emotionala si/sau fizica.

- psihoza de scurta durata, cu caracter de reactie: rareori, dupa ce a suferit un avort, o femeie poate trece printr-o perioada scurta de psihoza post avort de maxim doua saptamani. Ruperea de realitate si insanatosirea ulterioara au loc extrem de repede si, in majoritatea cazurilor, persoana revine la normal cand reactia inceteaza" (Cioltei, 1979)

Teme de reflectie si aplicatii

Concepeti un program de promovarea sanatatii pentru prevenirea avortului in randul adolescentelor

Concepeti un pliant cu scopul de a constientiza efectele pe plan fizic si psihic ale avortului

Realizati un studiu exploratoriu pentru a arata care este atitudinea femeilor pe de o parte si a barbatilor pe de alta parte cu privire la avort.

Bibliografie

Ciochina, L., Iftimie, C., O viziune asupra vietii, Bucuresti, Editura Provita Media, 2003;

Cioltei, A., Sterilitatea la femei. Fiziopatologie, diagnostic, tratament, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1979;

Coteanu, I., Seche, L., Seche, M., Dictionar Explicativ al limbii romane, editia a II-a, Editura univers Enciclopedic, Bucuresti, 1996;

Luca, V., Avortul, complicatii majore, Editura Medicala, Bucuresti, 1985;

Marcu, G., Rosca, G., Dondiuc, P., Obstetrica, Editura Lumina, Chisinau, 1993;

Neculau, A., Grupuri de adolescenti, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977;

Nitescu, Vasile, Obstetrica si ginecologie in practica medicului de familie, Editura Didactica si Pedagigica, Bucuresti, 2002;

Stanciulescu, Elisabeta, Sociologia educatiei familiale, Editura Polirom, Iasi, 2002;

Ministerul Sanatatii si Familiei, Centrul de Calcul, Statistica Sanitara si Documentare Medicala, Mortalitatea materna prin complicatiile sarcinii, nasterii si lauziei in Romania, Bucuresti, 2000-2001;

***Studiul Sanatatea Reproducerii in Romania 1999, Raport Final, martie 2001, CDC, ARSPMS;