Agenti ai politicilor sociale

Agenti ai politicilor sociale

Obiective:

Intelegerea rolului statului, partidelor politice, miscarilor sociale, grupurilor de presiune in formularea, adoptarea si implementarea politicilor sociale.

Statul

Literatura de specialitate a structurat studiul statului pe doua ipostaze ale acestuia, statul protector si statul bunastarii generale.

Statul protector reprezinta o formula de a defini acele institutii statale care se caracterizeaza prin minimum de interventie in viata sociala si economica, activitatea acestuia limitandu-se la asigurarea ordinii interne si la garantarea si apararea proprietatii private. Sustinerile ideologice ale statului protector pot fi gasite in doua perioade distincte in lucrarile filosofilor contractului (Hobbes, Locke) si in liberalismul non-interventionist (Adam Smith si F.A. Hayek).

Statul bunastarii generale sau Statul Providenta este definit ca un ansamblu de activitati, servicii, de reglementare a veniturilor provenite din transferuri exercitate de puterea publica in vederea cresterii bunastarii colectivitatii nationale sau modificarii repartitiei bunastarii in cadrul populatiei.

Dimensiunile specifice: -serviciile publice,

-politica sociala,

-politica economica.

Primul serviciu public instituit: instructia publica.

Consecintele activitatilor specifice statului bunastarii generale se manifesta prin:

-cresterea sectorului public in economie,

-deplasarea maselor monetare din sfera productiva in aceea a politicilor si programelor sociale,

-cresterea raportului dintre cheltuielile publice raportate la produsul intern brut

-aparitia unui deficit curent in finantele publice.

Legitimarea ideologica a statului bunastarii este preluata de doctrinele socialdemocrate

contemporane care si-au propus o "imblanzire a capitalismului" potrivit unei expresii a lui Willi Brandt.

Critica Statului Bunastarii Generale, directii:

-protestul impotriva fiscalitatii excessive;

-o politica de relansare gratie unei cresteri salariale nu favorizeaza in mod necesar productia nationala;

-costul factorului munca la care se adauga sarcinile sociale constituie o frana in calea competitiei si un handicap in concurenta internationala.

Partidele politice

Partidele reprezentate in parlament precum si partidele aflate la guvernare utilizeaza analiza problemelor sociale pentru a formula politici si programe sociale.

Definitie: partidul politic reprezinta o organizatie cu caracter permanent, structurat ierarhic si geografic a carui finalitate este exercitarea puterii politice pe baza unui program pentru care a primit un sprijin din partea electoratului in cadrul unei competitii politice libere.

Tipologie: conform lui Maurice Duverger, in functie de contextul aparitiei lor, partidele politice pot fi:

-de origine parlamentara (apar in contextul existentei institutiei parlamentului in care grupurile parlamentare s-au format pe baza afinitatilor politice);

-de origine exterioara parlamentelor (sunt rezultatul presiunii sociale pe care diverse sindicate, asociatii, societati de gandire au exercitat-o asupra parlamentelor pentru reprezentarea intereselor lor predominant sociale).

Miscarile sociale

Definitie: Alain Touraine in "Sociologie de l'action" defineste miscarile sociale ca organizatii structurate care apara sau promoveaza interesele membrilor sai care pot fi dintre cele mai diverse, cu mijloace care pleaca de la simpla publicitate pina la presiunea morala si violenta fizica.

Principii: - identitatii ne arata pe cine reprezinta o miscare, ce interese apara ;

-opozitiei reflecta faptul ca o miscare lupta intotdeauna impotriva unui blocaj;

-totalitatii evidentiaza tipul de valori in numele carora o miscare actioneaza, valori considerate ca fiind ale intregii societati.

Functii: -mediere,

-clarificare a constiintei colective,

-presiune aupra autoritatilor publice.

Grupurile de interes si grupurile de presiune

Grupurile de interes se transforma in grupuri de presiune atunci cand incearca sa

obtina de la puterile publice unele reglementari cu caracter pozitiv pentru interesele lor.

Organizatiile profesionale sau organizatiile cu vocatie ideologica intra in categoria

grupurilor de interes care pot desfasura si presiuni in sistemul politic. Exista unele

conditii de eficacitate a actiunii grupurilor de interese enumerate de Jean Meynaud in

"Les groupes de pression". In cadrul lor retinem numarul membrilor, capacitatea

financiara, capacitatea institutionala si statutul social.

Tema

1. Analizati o organizatie din domeniul asistentei sociale prin prisma principiilor

si functiilor definite de Alain Touraine in "Sociologie de l'action".

2. Alcatuiti un text de trei pagini in care sa analizati politica sociala a unui partid

politic din Romania.